DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ceapã

ceapã (cĭá-pã) sf ceapi/ceape (cĭá-pi) – minari faptã cu ciciorlu, cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior, cãndu omlu imnã; cealpã, cealpu, drãshcljauã, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas}
{en: step}
ex: featsi dauã ceapi (drãshcljei) nãpoi shi trapsi cu-apala; pãn’ tu-ayini nu-s dau’ ceapi (drãshcljei); dupã dzatsi ceapi (jgljoati) un altu om ãlj veadi; s-priimna cu ceapi (jgljoati) njits; mi priimnam misurãndalui ceapili; nu puteai s-vedz nitsi dauã ceapi diparti

§ cealpã (cĭál-pã) sf cealpi/cealpe (cĭál-pi) – (unã cu ceapã)
ex: fatsi cealpili mãri; easti lungã di shasi cealpi

§ cealpu (cĭál-pu) sn cealpi/cealpe (cĭál-pi) – (unã cu ceapã)

§ discealpu (dis-cĭál-pu) vb I discilpai (dis-cil-páĭ), discilpam (dis-cil-pámŭ), discilpatã (dis-cil-pá-tã), discilpari/discilpare (dis-cil-pá-ri) – fac cealpi cãtã nãpoi
{ro: face pas înapoi, păşi înapoi}
{fr: faire des pas en arrière}
{en: make steps backwards}

§ discilpat (dis-cil-pátŭ) adg discilpatã (dis-cil-pá-tã), discilpats (dis-cil-pátsĭ), discilpati/discilpate (dis-cil-pá-ti) – tsi ari faptã cealpi cãtã nãpoi
{ro: care a făcut pas înapoi, păşit înapoi}
{fr: qui a fait des pas en arrière}
{en: who has made steps backwards}

§ discilpari/discilpare (dis-cil-pá-ri) sf discilpãri (dis-cil-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva discealpã
{ro: acţiunea de a face pas înapoi, păşi de a înapoi}
{fr: action de faire des pas en arrière}
{en: action of making steps backwards}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chilo

chilo (chi-ló) sm chiladz (chi-ládzĭ) shi sn chili/chile (chí-li) –
1: prishcurtari a zborlui “chilogram”, unã misurã di greatsã, niheamã ma njicã di-un ucã; chilogram;
2: litru, unã misurã trã muljituri (un litru di apã yixeashti cãt un chilogram);
3: vas (sac) mari cu cari s-misurã yiptul, tu cari ncap vãrã 45 di ucadz (aproapea 60 di litri, icã vãrã doi usmats, tãgãri, cuveli, stamboli, etc.) tsi fac giumitatea-a furtiiljei tsi si ncarcã pi-un cal
{ro: chilogram; litru; două baniţe}
{fr: kilogramme; litre; boisseau (mesure de capacité contenant jusqu’à 60 litres}
{en: kilogram; liter; large container (of about 2 bushels) for measuring grains}
ex: un chilo (vãrã dauã tãgãri) di yiptu; adush trei chili di yiptu

§ chilogram (chi-ló-gramŭ) sn chilogrami/chilograme (chi-ló-gra-mi) – misurã di greatsã (1000 grami) niheamã ma njicã di un ucã; chilodram, chilo
{ro: chilogram}
{fr: kilogramme}
{en: kilogram}

§ chilodram (chi-ló-dhramŭ) sm chilodranj (chi-ló-dranjĭ) – (unã cu chilogram)

§ chilometru (chi-ló-me-tru) sm shi sn chilometri (chi-ló-me-tri) – misurã di diastimã (dipãrtari) di 1000 di metri
{ro: chilometru}
{fr: kilomètre}
{en: kilometer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

diparti/diparte

diparti/diparte (di-pár-ti) adv – tsi s-aflã la unã mari diastimã (dipãrtari); tsi nu easti aproapea; largu, alargu;
(expr: diparti-diparti = multu diparti)
{ro: departe}
{fr: loin}
{en: far}
ex: diparti (largu), tu-arãdzãmuri; l-vidzu di diparti (di largu); yin di diparti (di largu) tra s-vã ved; s-dusi diparti (largu); cari si scoalã di dimneatsa, diparti agiundzi

§ dipãrtedz (di-pãr-tédzŭ) (mi) vb I dipãrtai (di-pãr-táĭ), dipãrtam (di-pãr-támŭ), dipãrtatã (di-pãr-tá-tã), dipãrtari/dipãrtare (di-pãr-tá-ri) – min tsiva (mi min) dit un loc tu-un altu tra s-nu hibã (tra s-nu hiu) sh-ahãntu aproapea; mi duc s-hiu (duc un lucru s-hibã) ma largu; fug largu; dipartu
{ro: (în)depărta}
{fr: (s’)éloigner}
{en: move off, go far away}
ex: mi dipãrtai multu di-acasã; nã aveam dipãrtatã (nã minãm sh-earam largu) di hoarã

§ dipartu (di-pár-tu) (mi) vb I dipãrtai (di-pãr-táĭ), dipãrtam (di-pãr-támŭ), dipãrtatã (di-pãr-tá-tã), dipãrtari/di-pãrtare (di-pãr-tá-ri) – (unã cu dipãrtedz)
ex: cu plãngu s-dipãrtã (fudzi, dusi diparti) di casã; macã mi dipãrtai di casã, agãrshii tuti

§ dipãrtat (di-pãr-tátŭ) adg dipãrtatã (di-pãr-tá-tã), dipãrtats (di-pãr-tátsĭ), dipãrtati/dipãrtate (di-pãr-tá-ti) – tsi s-ari minatã sh-easti diparti; tsi ari fudzitã largu
{ro: (în)depărtat}
{fr: éloigné}
{en: moved off, gone far away}
ex: gionili dipãrtat (vgat diparti); munti-analtu sh-dipãrtat (tsi s-aflã largu di noi); tu xeana dipãrtatã (tsi s-aflã largu)

§ dipãrtari1/dipãrtare (di-pãr-tá-ri) sf dipãrtãri (di-pãr-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dipãrteadzã
{ro: acţiunea de a (în)depărta, (în)depărtare}
{fr: action de (s’)éloigner}
{en: action of moving off, of going far away}
ex: dipãrtarea (fudzirea diparti) easti-amarã

§ ndipãrtedz (ndi-pãr-tédzŭ) (mi) vb I ndi-pãrtai (ndi-pãr-táĭ), ndipãrtam (ndi-pãr-támŭ), ndipãrtatã (ndi-pãr-tá-tã), ndipãrtari/ndipãrtare (ndi-pãr-tá-ri) – (unã vu dipãrtedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drãshcljauã

drãshcljauã (drãsh-cljĭa-ŭã) sf drãshcljei (drãsh-cljĭeĭ) – minarea faptã cu-un cicior di om cãndu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas, enjambée}
{en: step}
ex: tini aruts drãshcljei (ceapi, jgljoati) mãri; s-nu tsiva di bagã vãrã di nãsh nã drãshcljauã ma nsus; ninga nã drãshcljauã dratslji shi vrea lu-anciupã di mãnicã; arca cãti un fãsulj la cati drãshcljauã, tra s-poatã s-aflã calea tu turnatã; cãt featsi ndoauã drãshcljei; ninga nãscãnti drãshcljei, vrea lj-acatsã; featsi doauã drãshcljei shi agiumsi pãnã tu mesea di cali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jgljoatã

jgljoatã (jgljĭŭá-tã) sf jgljoati/jgljoate (jgljĭŭá-ti) –
1: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, ceapã, cealpã, cealpu, drãshcljauã, pas, giglatã;
2: partea di nghios a ciciorlui (di la deadziti la cãlcãnj) pri cari si ndrupashti truplu a omlui sh-cu cari da di loc omlu cãndu imnã; patã, pãtunã
{ro: pas; talpa (de la picior)}
{fr: pas; patte}
{en: step; paw (of dog, lion, etc.)}
ex: nãpoi nã jgljoatã (drãshcljauã) arsãri; arcam jgljoati (ceapi mãri); cãnili cu jgljoatili “una greashti sh-alantã nu avdi”
(expr: cu pãtunili multu diparti unã di-alantã)

§ jgljot (jgljĭótŭ) sn jgljoati/jgljoate (jgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ shgljoatã (shgljĭŭá-tã) sf shgljoati/shgljoate (shgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ shgljatã (shgljĭá-tã) sf shglja-ti/shgljate (shgljĭá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ shgljot (shgljĭótŭ) sn shgljoati/shgljoate (shgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)
ex: la cati shgljot (drãshcljauã) tsi fãtsea

§ giglatã (gi-glá-tã) sf gigla-ti/giglate (gi-glá-ti) – (unã cu jgljoatã)

§ zgljoatã (zgljĭŭá-tã) sf zgljoati/zgljoate (zgljĭŭá-ti) – (unã cu jgljoatã)
ex: feci dauã zgljoati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

largu1

largu1 (lár-gu) adv – tsi s-aflã la unã mari dipãrtari (diastimã); tsi nu easti aproapea; alargu, diparti;
(expr: largu! = fudz diparti, s-nu ti mata ved dininti)
{ro: departe}
{fr: loin}
{en: far}
ex: vinjirã di largu nclo (di-aclo diparti); di om cu semnu, largu
(expr: s-fudz diparti)!; largu
(expr: fudz diparti) di mini!

§ alargu1 (a-lár-gu) adv – (unã cu largu1)

§ prilargu (pri-lár-gu) adv – multu diparti, largu;
(expr: lu-aduc zborlu (ca) di prilargu (scriat shi ca di pri largu) = ca di pri diparti; lu-aduc zborlu ashi ca s-aducheascã, fãrã si spun tamam, dishcljis tsi voi s-dzãc)
{ro: de departe}
{fr: de loin; indirectement}
{en: from far away; indirectly}
ex: du-ti di prilargu (di diparti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pas

pas (pásŭ) sm pash (páshĭ) – unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, drãshcljauã, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas, enjambée}
{en: step}
ex: nu puteam s-fac pas nãinti; calu imna cu pas, ari pas bun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã