|
|
diaschedasi/diaschedase
diaschedasi/diaschedase (dhi-ĭas-chĭé-dha-si) sf diaschedasi (dhi-ĭas-chĭé-dhasĭ) – ziafeti, zefchi, ahaincã, festã, giumbusi
{ro: petrecere, divertisment}
{fr: divertissement, plaisir}
{en: amusement, pleasure}
ahaincã
ahaincã (a-há-in-cã) sf pl(?) – tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; ziafeti, zefcã, zefchi, cimbuzi, gimbusi, giumbusi, giumbiushi, diaschedasi, festã, harei
{ro: petrecere, divertisment}
{fr: divertissement}
{en: amusement}
ex: s-gioacã sh-mãnjli n plascu shi ahainca (chefea) tsi sh-au
dhiaschedasi/dhiaschedase
dhiaschedasi/dhiaschedase (dhi-ĭas-chĭé-dha-si) sf dhiaschedasi (dhi-ĭas-chĭé-dhasĭ) – unã cu diaschedasi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: diaschedasifestã1
festã1 (fés-tã) sf festi/feste (fés-ti) – tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; ziafeti, zefcã, zefchi, ahaincã, harei, diaschedasi, cimbuzi, gimbusi, giumbusi, giumbiushi, uspets
{ro: petrecere, divertisment}
{fr: divertissement}
{en: amusement}
ex: s-featsi mari festã (ziafeti) la hãnjuri; avem festã astãndzã
muabeti/muabete
muabeti/muabete (mu-a-béti) sf muabets (mu-a-bétsĭ) – alãxiri di zboarã namisa di doi i ma multsã oaminj adunats tu-un loc tra s-lã treacã oara, s-aflã tsi s-fatsi i tsi mindueashti lumea; moabeti, cuvendã, zbor, zburãri, lafi, lãcãrdii, mãslati, umilii, zitisi, sizitisi; (fig: muabeti = tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, zburãri, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; ahaincã, ziafeti, zefchi, gimbusi, giumbusi, diaschedasi, festã, harei)
{ro: discuţie; petrecere}
{fr: discussion; divertissement}
{en: discussion; feast, party}
ex: si mbitã la muabeti (fig: ziafeti); avem nã muabeti astarã la noi; multi ori ãl cljimam acasã ti muabeti; tutunea aestã nu easti ti muabeti
§ moabeti/moabete (mŭa-béti) sf moabets (mŭa-bétsĭ) – (unã cu muabeti)
§ muabetisescu (mu-a-be-ti-sés-cu) (mi) vb IV muabetisii (mu-a-be-ti-síĭ), muabetiseam (mu-a-be-ti-seámŭ), muabetisitã (mu-a-be-ti-sí-tã), muabetisiri/muabetisire (mu-a-be-ti-sí-ri) – fac muabeti
{ro: conversa, se întreţine, petrece}
{fr: converser, se divertir (en discutant)}
{en: discuss, feast}
ex: tutã calea muabetisim (fãtsem muabeti, zburãm) di slãbiciunea tu cari nã aflãm noi armãnjlji
§ muabetisit (mu-a-be-ti-sítŭ) adg muabe-tisitã (mu-a-be-ti-sí-tã), muabetisits (mu-a-be-ti-sítsĭ), muabetisi-ti/muabetisite (mu-a-be-ti-sí-ti) – tsi ari faptã unã muabeti
{ro: care a conversat, care s’a întreţinut}
{fr: qui a conversé, qui s’est diverti (en discutant)}
{en: who has discussed, feasted}
§ mu-abetisiri/muabetisire (mu-a-be-ti-sí-ri) sf muabetisiri (mu-a-be-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-muabetiseashti
{ro: acţiunea de a conversa, de a se întreţine, de a petrece}
{fr: action de converser, de se divertir (en discutant)}
{en: action of discussing, of feasting}
§ muabetliu (mu-a-bet-líŭ) adg muabetlii/muabetlie (mu-a-bet-lí-i), muabetlii (mu-a-bet-líĭ), muabetlii (mu-a-bet-líĭ) – tsi easti bun tu muabeti; tsi lu-ariseashti s-facã muabeti; dishcljis tu zbor
ziafeti/ziafete
ziafeti/ziafete (zi-ĭa-fé-ti) sf ziafets (zi-ĭa-fétsĭ) – tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; zefchi, zefcã, giumbusi, gimbusi, cimbuzi, ahaincã, festã, diaschedasi
{ro: petrecere}
{fr: divertissement à un festin}
{en: amusement, party}
ex: seara atsea deadi unã mari ziafeti (giumbusi, harei); nã deadi nã ziafeti, cã nveasta-a lui lji featsi un ficior; bãneadzã pi ziafeti (mash pi gimbusi); s-vedz apoea, ziafets sh-lucri prit amirãrilja ntreagã
§ zefchi/zefche (zéf-chi) sf zefchi (zéf-chi) shi zefchiuri (zéf-chĭurĭ) – (unã cu ziafeti)
ex: nãsh li-avea agãrshitã tuti sh-mutrea di zefchea (ziafetea) a lor; u bãgã tu zefchi (banã bunã, harei); trapsi zefchi (ziafeti) cãt avu tu cãpisteari; bãnã tu zefchi (tu ziafets); nu-am avutã nã zefchi (nitsiunã ziafeti, harauã) tu bana-a mea
§ zefcã (zéf-cã) sf zefchi (zéf-chi) shi zefcuri (zéf-curĭ) – (unã cu ziafeti)