DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

diafur

diafur (di-ĭá-furŭ) sn diafuri (di-ĭá-furĭ) – paradzlji tsi-lj plãteashti cariva (di-aradã ti-un an), trã paradzlji tsi-lj lja cu borgi; ufelia tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã ahãrzit (s-hibã lipsit, etc.); amintaticlu tsi lu-adutsi un lucru; gheafru, dyeafur, toc, amintatic, ncherdu, ufelii, prucuchii, hãiri
{ro: dobândă, câştig, folos}
{fr: intérêt, gain, profit}
{en: interest, gain, profit}
ex: anlu-aestu nu-avum mari diafur (amintatic); ari paradz dats cu diafur (toc); lucreadzã ducheanea cu diafur (paradz loats cu toc)

§ gheafru (ghĭá-fru) sn gheafruri (ghĭá-frurĭ) – (unã cu diafur)
ex: dau paradz cu gheafru

§ dyeafur (dhyĭá-furŭ) sn dyeafuri/dyeafure (dhyĭá-fu-ri) – (unã cu diafur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

toc3

toc3 (tócŭ) sn tocuri (tó-curĭ) – paradzlji tsi-lj plãteashti cariva (di-aradã ti-un an), trã paradzlji tsi-lj lja cu borgi; gheafru, diafur, dyeafur, dyeafurauã;
(expr: toclu mãcã caplu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari, vrãndalui s-amintã multu cu emburlichea, lja paradz trã capitalj cu toc mari shi apoea cherdu sh-capitaljlu cã nu pot s-lu pãlteascã toclu)
{ro: dobândă}
{fr: intérêt}
{en: interest}
ex:; lj-ded paradz cu toc

§ tuchisescu (tu-chi-sés-cu) vb IV tuchisii (tu-chi-síĭ), tuchiseam (tu-chi-seámŭ), tuchisitã (tu-chi-sí-tã), tuchisiri/tu-chisire (tu-chi-sí-ri) – dau paradz cu toc; bag paradz la bancã cu toc
{ro: da bani cu dobândă}
{fr: prêter de l’argent à intérêt}
{en: lend (give) money with interest}

§ tuchisit (tu-chi-sítŭ) adg tuchisitã (tu-chi-sí-tã), tuchisits (tu-chi-sítsĭ), tuchisiti/tuchisite (tu-chi-sí-ti) – (parã) dat cu toc
{ro: (ban) dat cu dobândă}
{fr: (argent) prêté avec intérêt}
{en: (money) lent (given) with interest}
ex: ari paradz tuchisits (dats cu toc)

§ tuchisiri/tuchisire (tu-chi-sí-ri) sf tuchisiri (tu-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da (bagã) paradz cu toc
{ro: acţiunea de a da bani cu dobândă}
{fr: action de prêter de l’argent à intérêt}
{en: action of lending (giving) money with interest}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã