unã (ú-nã) adv invar – prota, cum, di itia cã, isea, insã, dinãcali, dinãoarã, unãshunã, etc.;
(expr:
1: unã cã = cum, di itia cã;
2: unã tsi, unã = itsi, cum, dinãcali tsi;
3: (fatsi, da) unã; unã insã easti = easti idyea soi, easti idyiul lucru;
4: stau pri unã = tut chirolu dzãc idyiul lucru, nu nj-alãxescu mintea;
5: mi duc unã; unã; unã-unã; unã unã; di unã unã = fãrã astãmãtsiri, neacumtinat, nicurmat, dipriunã;
6: him unã (cu cariva) = him deadun, fãtsem sutsatã (cu cariva), minduim unãsoi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca numiralu i prinuma “un/unã” di ma nsus): (i) unãshunã adv = diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, dãnãoarã, parafta; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “unã sh-unã”, zbor, cari ari noima datã ma nsus, atsea di “tuti suntu aleapti, gioani, etc.”, iu “unã” easti prinumã(?)]; (ii) unãoarã (icã, unoarã, nãoarã, iu zborlu easti adverbu) = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “unã oarã” icã “unã-oarã”, iu zborlu ari noima di “unã oarã di chiro” cãndu “unã” easti numiral shi “oarã” easti numã]; (iii) diunãoarã (icã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, dãnãoarã, iu zborlu easti adverbu) = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali, parafta; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti “di unã oarã”, “di-unã oarã”, icã “di-unã-oarã” cãndu avem trei zboarã: “di”, “unã” shi “oarã = sãhati” cu noima “di unã oarã, sãhati di chiro”]; (iv) dipriunã = fãrã astãmãtsiri, neacumtinat, nicurmat, tut chirolu, unã-unã; unã unã; di unã unã; vira, etc.; [bãgats oarã cã zborlu nu sã ngrãpseashti ca trei zboarã “di pri unã” icã “di-pri-unã”]; (v) cãtiunãoarã, cãtiunoarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, etc., etc., etc.)
{ro: întâi}
{fr: premièrement, puisque}
{en: first, because}
ex: nu mi duc, unã (prota), cã nu pot; unã cã (prota, cã; cum, di itia cã) aduchea limba-a lor; ma tinir icã ma aush, unã fatsi (easti idyiul lucru); trã tuts, soarili da unã (da unã soi, da idyea soi); unã-nj fatsi (isea nj-easti, easti idyea soi ti mini); suflitili tuti, unã insã (isea) suntu; el nu sta pri unã
(expr: el sh-alãxeashti mintea); Costa, unã tsi
(expr: itsi, cum, dinãcali tsi) lj-avdzã; unã tsi
(expr: itsi, cum, dinãcali tsi) feata adusi aloatlu; unã intratã
(expr: itsi intrã, cum intrã, dinãcali tsi intrã) amirãlu n casã; unã intrari
(expr: itsi, cum, cãt intrãm) tu grãdinã, acãtsã ploaea; unã tsi
(expr: itsi, cum, dinãcali tsi) vidzu cã harlu s-apruche; unã cãt sculã (itsi sculã) metura; cuclu sh-bati, unã s-dutsi
(expr: bati dipriunã, nu-astãmãtseashti); unã
(expr: fãrã-astãmãtsiri, nicurmat) u dutsea cu bãtearea; unã-lj si dutsea gura
(expr: zbura tut chirolu, fãrã-astã-mãtsiri); acãtsã s-plãngã, unã-unã
(expr: fãrã-astãmãtsiri); dã-lj-u ninti, unã-unã
(expr: dipriunã, neacumtinat); dintsãlj lã cad unã-unã
(expr: tut chirolu); unã-unã s-dutsi
(expr: nu-astãmãtseashti dip); tsi s-bat calea unã-unã?
(expr: tut chirolu?); cã mi-arãdi di unã-unã
(expr: tut chirolu); eara unã
(expr: fãtsea sutsatã) cu-atselj di-a noaptiljei; tuts eara-lj unã (unã soi); unã (deadun) cu mini vinji sh-hiljlu-al Ghiocu
§ unescu (u-nés-cu) (mi) vb IV unii (u-níĭ), uneam (u-neámŭ), unitã (u-ní-tã), uniri/unire (u-ní-ri) – (mi) fac unã; bag (fac) s-hibã deadun; leg, alichescu, etc.
{ro: (se) uni}
{fr: unir}
{en: unite}
ex: cãtse nu s-unescu (nu s-fac unã, nu s-leagã, tra s-hibã deadun, pi-unã minti) tuts fratslji?; unea-li (leagã-li) dauãli capiti di cioarã
§ unit (u-nítŭ) adg unitã (u-ní-tã), units (u-nítsĭ), uniti/unite (u-ní-ti) – tsi s-fatsi unã cu altu; ligat, alichit, etc.
{ro: unit}
{fr: uni}
{en: united}
§ uniri/unire (u-ní-ri) sf uniri (u-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-unescu lucri i hiintsi; ligari, alichiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) uni; unire}
{fr: action de (s‘)unir}
{en: action of uniting}
§ disunescu (di-su-nés-cu) (mi) vb IV disunii (di-su-níĭ), disuneam (di-su-neámŭ), disunitã (di-su-ní-tã), disuniri/disunire (di-su-ní-ri) – dispartu lucri tsi eara uniti (bãgati, ligati) deadun; disfac (discos) astarea di la un stranj; disfac, dizlichescu, dispartu, discos, etc.
{ro: (se) dezuni, deface, separa, descăptuşi}
{fr: désunir, séparer, diviser, disjoindre}
{en: disunite, separate, divide, split}
ex: lji s-ari disunitã (disfaptã, discusutã) astarea di la giup; di cãndu cãlcã n casã nãsã, s-disunirã (s-dispãrtsãrã) fratslji
§ disunit (di-su-nítŭ) adg disunitã (di-su-ní-tã), disunits (di-su-nítsĭ), disuniti/disunite (di-su-ní-ti) – tsi s-ari dispãrtsãtã di lucrili cu cari eara deadun; disfaptu, dizlichit, dispãrtsãt, discusut, etc.
{ro: dezunit, defăcut, separat, descăptuşit}
{fr: désuni, séparé, divisé, disjoint}
{en: disunited, separated, divided, split}
§ disuniri/disunire (di-su-ní-ri) sf disuniri (di-su-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucri s-disunescu; disfatsiri, disfãtseari, dizlichiri, dispãrtsãri, discuseari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) dezuni, de a (se) deface, de a (se) separa, de a (se) descăptuşi}
{fr: action de désunir, de séparer, de diviser, de disjoindre}
{en: action of disuniting, separating, dividing, splitting}
