|
adhulu
RO:piatră la arşice … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:27265>2014-05-14 22:30:59.773712 »
pâpâdhulâ
RO:floricele de porumb … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:42114>2014-05-14 22:31:10.055894 »
dhul
dhul (dhúlŭ) sm, sf dhulã (dhú-lã), dhulj (dhúlj), dhuli/dhule (dhú-li) – unã cu dul
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: duldhuljat
dhuljat (dhu-ljĭátŭ) adg dhuljatã (dhu-ljĭá-tã), dhuljats (dhu-ljĭátsĭ), dhuljati/dhuljate (dhu-ljĭá-ti) – unã cu duljat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: duljatabel
abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili
§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu
§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
adhul
adhul (a-dhúlŭ) sn adhuli/adhule (a-dhú-li) – unã cu adul
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aduladhuliftu
adhuliftu (a-dhú-lif-tu) adg adhuliftã (a-dhú-lif-tã), adhuliftsã (a-dhú-lif-tsã), adhulifti/adhulifte (a-dhú-lif-ti) – unã cu aduliftu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aduliftudul
dul (dhúlŭ) sm, sf dulã (dhú-lã), dulj (dhúlj), duli/dule (dhú-li) – bãrbat (muljari) tsi fatsi (easti arugat s-facã) unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); omlu tsi easti arugat la hani s-nãschirseascã prit casã i s-chirniseascã oaspitslji la measã; huzmichear, uzmichear, iuzmichear, izmichear
{ro: servitor}
{fr: serviteur, domestique}
{en: servant}
ex: lj-deadirã sh-unã dulã (huzmichearã) dinãpoi; yini nã dulã s-umplã bucljitsa; dula eara a atsiljei sorã ma mari; li bãgã ghini cu-unã dulã a lui shi u-alãsã greauã; aguni muljarea di la pãlati shi-sh tsãnu dula
idhulatrii/idhulatrie
idhulatrii/idhulatrie (i-dhu-la-trí-i) sf idhulatrii (i-dhu-la-tríĭ) – unã cu idulatrii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: idulatriiidhulatru
idhulatru (i-dhu-lá-tru) sm, sf, adg idhulatrã (i-dhu-lá-trã), idhulatsrã (i-dhu-lá-tsrã), idhulatri/idhulatre (i-dhu-lá-tri) – unã cu idulatru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: idulatruidhul
idhul (í-dhulŭ) sm idhulj (í-dhuljĭ) – unã cu idul
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: idulpãpãdhulã
pãpãdhulã (pã-pã-dhú-lã) sf pãpãdhuli/pãpãdhule (pã-pã-dhú-li) – unã cu pãpãdulã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãpãdulã