DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afoarã1

afoarã1 (a-fŭá-rã) adv – naparti di mardzinea-a unui loc ãncljis; nafoarã, dinafoarã; tsi nu s-aflã nuntru, tu-un loc ãncljis (casã, filichii, sfinduchi, gepi, etc.); shtiut mash dit minti (fãrã s-aibã ananghi tra s-li aibã dininti scriati zboarãli tu-unã carti); nafoarã, dinafoarã, ahoryea;
(expr:
1: altu afoarã di nãs (di-un lucru, idei, etc.) = tsi easti altu di nãs; tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; mash el singur;
2: om di-afoarã = om di la munti, picurar, fur, etc.;
3: es afoarã = mi cac;
4: mi scoati afoarã = mi fatsi s-mi cac;
5: cu cheptul afoarã = cu cheptul discupirit, gulishan)
{ro: afară; separat}
{fr: dehors, dans les montagnes, etc.; séparement}
{en: outside, in the mountains, etc.; separately}
ex: altsã cuscri shed afoarã; om criscut tu bumbacuri nu poati s-facã afoarã (tu muntsã); nu avea altu afoarã di nãs
(expr: eara mash el singur); afoarã di tini (ahoryea di tini tsi nu vinjish), tuts vinjirã

§ nafoarã1 (na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); cãndu ts-ishai nafoarã; oaminj di nafoarã
(expr: di la munti, tsi nu bãneadzã n casã); dzãnili cu chepturli nafoarã
(expr: goali, discupiriti); ari multã ishiri nafoarã
(expr: ari cufoari, tartacutã, diarii); acãtsat di nafoarã (drats, dhemunj)

§ dinafoarã (di-na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini)
ex: li shtii dinafoarã
(expr: mash dit minti); dinafoarã (nafoarã) di casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mundã2

mundã2 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; munduiri, vasan, pidimo, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: caznă, tortură, suferinţă}
{fr: effort, torture, peine}
{en: effort, torture, pain}
ex: fãrã mundã (vasan) tsiva nu s-fatsi

§ munduescu (mun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV munduii (mun-du-íĭ), mundueam (mun-du-ĭámŭ), munduitã (mun-du-í-tã), mundui-ri/munduire (mun-du-í-ri) – fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; caftu sh-mi pidipsescu s-fac un lucru greu; culãsescu, pidipsescu, vãsãnipsescu, tirãnsescu
{ro: (se) trudi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, peiner, torturer, martyriser}
{en: suffer, torture}
ex: s-nã munduim (s-nã pidipsim, vãsãnipsim) 40 di dzãli ca profitlu Ilia; amãrtioslu va s-lu mundu-escu (s-lu culãsescu, s-lu fac si s-pidipseascã); dushmanjlji lu munduirã (l-pidipsirã) ca Hristolu; mi munduescu (mi pidipsescu) s-mi-alin sh-nu pot; mi munduii (trapshu multi) pi loclu-aestu

§ munduit (mun-du-ítŭ) adg munduitã (mun-du-í-tã), munduits (mun-du-ítsĭ), munduiti/munduite (mun-du-í-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; culãsit, pidipsit, vãsãnipsit, tirãnsit
{ro: trudit, căznit, chinuit}
{fr: supplicié, torturé}
{en: suffered, tortured}
ex: loc munduit shi pidipsit; ãlj da tru mãnjli a munduitslor di dhemunj; munduit (cu vasani greali) tricu bana-aestã

§ munduiri/munduire (mun-du-í-ri) sf mun-duiri (mun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti munduit; culãsiri, pidipsiri, vãsãnipsiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, de a se căzni, de a se chinui; trudire, căznire, chinuire; caznă}
{fr: action de torturer; torture, peine, supplice}
{en: action of torturing; torture, pain, supplice}
ex: munduirea-a mea sh-a loclui va s-u spun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã