DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

culeash

culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa

§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)

§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghes1

ghes1 (ghĭésŭ) sm, sf, adg ghesã (ghĭé-sã), ghesh (ghĭéshĭ), ghesi/ghese (ghĭé-si) – hromã tsi sh-u-adutsi (shi da tu locuri-locuri) ca pri-arosh; (oai, caprã, mulã, etc.) cu chealea (guna) lai sh-cu peatitsi aroshi pri cap shi deavãrliga-a ocljilor; ghivez;
(expr: u-adar (u fac) ghesã = lu fac lucrul glãreashti, anapuda; u-adar dhalã; u-adar bozã; u-adar culeash; ashi cum li-adar, lucrili nu va s-easã ghini)
{ro: roşcat; (oaie, capră, etc. cu blana neagră şi pete roşcate pe cap}
{fr: roux, avec la peau rousse; (brebis, chèvre, etc.) noire qui a des raies rougeâtres sur la tête et autour des yeux}
{en: with reddish skin or fur; black (sheep, goat, etc.) with red spots on the head and around the eyes}
ex: caprã ghesã (cu chealea tsi da ca pri-arosh niheamã); mulgu ghesa (fig: capra, oaea atsea ghesã); ghesa (mula ghesã) easti culaghuza a cãrvaniljei; lj-eara fricã s-nu lj-u facã nãpoi ghesã
(expr: s-nu li facã nãpoi lucrili anapuda); u-adrash ghesã
(expr: u featsish dip glãreashti)

§ ghivez (ghi-véz) adg ghivezã (ghi-vé-zã), ghiveji (ghi-véjĭ), ghive-zi/ghiveze (ghi-vé-ze) – hromã ncljisã tsi da ca pi-arosh; ghes
{ro: negru închis, roşcat}
{fr: rouge foncé, rougeâtre}
{en: darkish red, reddish}
ex: sh-avea cruitã un dulumã di veshtu givez

§ ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-zi) adg ghiuvezi/ghiuveze (ghĭu-vé-ze) – (unã cu ghivez)

§ ghesucanat (ghĭe-su-cá-natŭ) adg ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti), ghesucanats (ghĭe-su-cá-natsĭ), ghesucanati/ghesucanate (ghĭe-su-cá-na-ti) – tsi ari chealea (guna) albã-sivã (cu peatitsi) tsi da pri-arosh; ghesucanut
{ro: alb cu pete roşcate}
{fr: gris mêlé de roux}
{en: grey with red spots}
ex: vitulj ghesucanatas

§ ghesucanut (ghĭe-su-cá-nutŭ) adg ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti), ghesucanuts (ghĭe-su-cá-nutsĭ), ghesucanuti/ghesucanute (ghĭe-su-cá-nu-ti) – (unã cu ghesucanat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghizã1

ghizã1 (ghí-zã) sf fãrã pl – soi di cash tsi s-fatsi cu bãtearea tu talar (vãrã dauã oari di chiro) a dhalãljei; urdã, misitrã, mindzitrã
{ro: urdă, jintiţă}
{fr: fromage tiré du deuxième babeurre}
{en: cheese drawn from the second buttermilk}
ex: s-astãlje laptili, s-featsi ghizã; ghiza easti acrishoarã; dada avea faptã unã pitã di ghizã

§ ghizar (ghi-zárŭ) sm ghizari (ghi-zárĭ) – atsel tsi fatsi ghiza; shãgãr
{ro: jintiţar, cel care face urda}
{fr: celui qui fait de la “ghizã”}
{en: the one making “ghiza”}

§ shãgãr (shã-gắrŭ) sm shãgãri (shã-gắrĭ) – (unã cu ghizar)

§ ghizãreauã (ghi-zã-reá-ŭã) sf ghizãrei (ghi-zã-réĭ) – loclu di la stani iu s-hearbi dzãrlu tra si s-facã ghiza
{ro: jintiţă}
{fr: endroit d’une bergerie où l’on bout le petit-lait pour en extraire la “ghiza”; “ghiza” de seconde qualité}
{en: place where the whey is boiled to make “ghiza”}
ex: canda suntu cãnj la ghizãreauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hãrdalã

hãrdalã (hãr-dá-lã) sf hãrdãlj (hãr-dắljĭ) – guvã (tu talar);
(expr: u-adrai dip hãrdalã = feci unã mari glãrimi; u-adrai dhalã; feci guva tu-apã, etc.)
{ro: gaură în hârdău}
{fr: trou (dans un tonneau)}
{en: hole (in a bucket, cask)}
ex: u-adrã dip hãrdalã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã