§ agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) sf agiundziri (a-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu agiundzi iuva (cãndu s-ari adunatã cu cariva, cari ari amintatã, etc.); asiri, fãtseari, aprucheari, cutseari, etc.
{ro: acţiunea de a ajunge, de a atinge, etc.; ajungere; atingere; devenire; egalare; învingere; coacere; etc.}
{fr: action d’arriver, de rejoindre; de devenir; d’égaler; de vaincre; de mûrir, etc.)}
{en: action of arriving, of joining; of becoming; of equaling; of defeating; of maturing; etc.)}

§ agiundzeari/agiundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) sf agiundzeri (a-gĭun-dzérĭ) – (unã cu agiundziri)

§ agiumtã (a-gĭúm-tã) sf fãrã pl – agiundzeari
{ro: ajungere, sosire}
{fr: ar-rivée}
{en: arrival}
ex: unã agiumtã (unã tsi-agiumsi; unãshunã dupã agiundzeari) aoatsi

§ neagiumtu (nea-gĭúm-tu) adg neagiumtã (nea-gĭúm-tã), neagiumtsã (nea-gĭúm-tsã), neagium-ti/neagiumte (nea-gĭúm-ti) – tsi nu-ari agiumtã; tsi nu s-ari adunatã cu cariva; (fig: neagiumtu = (i) tsi nu easti asit; nifaptu, nicoptu, nicriscut; (ii) tsi nu-ari faptã aveari, tsi nu-ari acãtsatã usãndzã)
{ro: neajuns; necopt}
{fr: qui n’est pas arrivé; qui n’a pas mûri; qui n’a pas grandi}
{en: who did nor arrive yet; who has not grown, has not matured yet}
ex: amintã nã featã neagiumtã (fig: cari vinji ninti di noauã mesh); mer neagiumtu (fig: nicoptu); s-lu ljartã cã easti nica neagiumtu (cã nu-ari criscutã ninga); neagiumtu ghini shi na! acatsã nã bumbunidzari sh-nã furtunã

§ neagiumsu (nea-gĭúm-su) adg neagiumsã (nea-gĭúm-sã), neagiumshi (nea-gĭúm-shi), neagiumsi/neagiumse (nea-gĭúm-si) – (unã cu neagiumtu)

§ neagiundziri/neagiundzire (nea-gĭún-dzi-ri) sf neagiundziri (nea-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-agiundzi iuva
{ro: acţiunea de a nu ajunge; neajungere; nematurizare}
{fr: action de ne pas arriver; de ne pas mûrir}
{en: action of not arriving; of not maturing}

§ neagiundzeari/nea-giundzeare (nea-gĭun-dzeá-ri) sf neagiundzeri (nea-gĭun-dzérĭ) – (unã cu neagiundziri)

§ paragiungu (pá-ra-gĭún-gu) vb III shi II paragiumshu (pá-ra-gĭúm-shĭu), paragiundzeam (pá-ra-gĭun-dzeámŭ), paragiumsã (pá-ra-gĭúm-sã) shi paragiumtã (pá-ra-gĭúm-tã), paragiundziri/paragiundzire (pá-ra-gĭún-dzi-ri) shi paragiun-dzeari/paragiundzeare (pá-ra-gĭun-dzeá-ri) – easti (nj-agiundzi) ma multu dicãt lipseashti; (fig: (fructul) paragiundzi = (fructul) s-coatsi multu, aseashti multu, s-paracoatsi)
{ro: fi prea (mai mult decât) destul}
{fr: être plus que suffisant}
{en: become more than necessary}
ex: paragiumsirã (fig: s-coapsirã multu) poamili

§ paragiumtu (pá-ra-gĭúm-tu) adg paragiumtã (pá-ra-gĭúm-tã), paragiumtsã (pá-ra-gĭúm-tsã), paragiumti/paragiumte (pá-ra-gĭúm-ti) – tsi-agiundzi ma multu dicãt lipseashti; tsi easti di primansus
{ro: care este mai mult decât destul}
{fr: qui est plus que suffisant}
{en: that became more than necessary}

§ paragiumsu (pá-ra-gĭúm-su) adg paragiumsã (pá-ra-gĭúm-sã), paragiumshi (pá-ra-gĭúm-shi), paragiumsi/paragiumse (pá-ra-gĭúm-si) – (unã cu paragiumtu)

§ paragiundziri/paragiundzire (pá-ra-gĭún-dzi-ri) sf paragiundziri (pá-ra-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easti ma multu dicãt lipseashti
{ro: acţiunea de a fi prea (mai mult decât) destul}
{fr: action d’être plus que suffisant}
{en: action of becoming more than necessary}

§ paragiundzeari/paragiun-dzeare (pá-ra-gĭun-dzeá-ri) sf paragiundzeri (pá-ra-gĭun-dzérĭ) – (unã cu paragiundziri)

§ ajungu (a-jĭún-gu) vb III shi II ajum-shu (a-jĭúm-shĭu), ajundzeam (a-jĭun-dzeámŭ), ajumsã (a-jĭúm-sã) shi ajumtã (a-jĭúm-tã), ajundziri/ajundzire (a-jĭún-dzi-ri) shi ajundzeari/ajundzeare (a-jĭun-dzeá-ri) – (unã cu agiungu)

§ ajumtu (a-jĭúm-tu) adg ajumtã (a-jĭúm-tã), ajumtsã (a-jĭúm-tsã), ajumti/ajumte (a-jĭúm-ti) – (unã cu agiumtu)

§ ajumsu (a-jĭúm-su) adg ajumsã (a-jĭúm-sã), ajumshi (a-jĭúm-shi), ajumsi/ajumse (a-jĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

§ ajundziri/ajundzire (a-jĭún-dzi-ri) sf ajundziri (a-jĭún-dzirĭ) – (unã cu agiundziri)

§ ajundzeari/ajundzeare (a-jĭun-dzeá-ri) sf ajundzeri (a-jĭun-dzérĭ) – (unã cu agiundziri)

{ro: îndestula, sătura}
{fr: satisfaire, rassassier}
{en: provide with, satisfy, satiate}
ex: casa-lj fu ndistulatã, ca stuplu (mplinã di tuti ca un stup cu njari)

§ ndistulari/ndistulare (ndis-tu-lá-ri) sf ndistulãri (ndis-tu-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva si ndistuleadzã; sãturari, tipuriri, fãnãtiri, nãfãtiri, fãnitiri, apudidiri, etc.
{ro: acţiunea de a îndestula, de a sătura; îndestulare, săturare}
{fr: action de satisfaire, de rassassier}
{en: action of providing with, of satisfying, of satiating}

{ro: acţiunea de a lărgi, lărgire}
{fr: action d’élargir}
{en: action of widening}
ex: cãmeshli vor lãrdziri (si s-facã ma lãrdzi); arãulu s-lãrdzi (s-teasi, s-featsi ma largu) dupã ploai

§ lãrdzimi/lãrdzime (lãr-dzí-mi) sf lãrdzinj (lãr-dzínjĭ) – zborlu tsi-aspuni cãt di largu easti un lucru
{ro: lărgime}
{fr: largeur, étendue}
{en: width}
ex: pãndza ari lãrdzimi di (easti largã cãt) un cot; ari lãrdzimi nãmal

§ lãrguescu (lãr-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV lãrguii (lãr-gu-íĭ), lãrgueam (lãr-gu-ĭámŭ), lãrguitã (lãr-gu-í-tã), lãrguiri/lãrguire (lãr-gu-í-ri) – (unã cu lãrdzescu)

§ lãrguit (lãr-gu-ítŭ) adg lãrguitã (lãr-gu-í-tã), lãrguits (lãr-gu-ítsĭ), lãrgui-ti/lãrguite (lãr-gu-í-ti) – (unã cu lãrdzit)

§ lãrguiri/lãrguire (lãr-gu-í-ri) sf lãrguiri (lãr-gu-írĭ) – (unã cu lãrdziri)