DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

distur

distur (dis-túrŭ) adg, adv (invar) disturã (dis-tú-rã), disturã (dis-tú-rã), disturi (dis-túrĭ), disturi/disture (dis-tú-ri) – ahãntu cãt lipseashti (trã un lucru tsi-avem ananghi, trã scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.); disturi, distul, duri, nimal, nimalo, nemalo, namalo, nãmalo; agiundzi!, astãmãtsea!
{ro: destul, suficient, ajunge!, opreşte!}
{fr: assez, suffisamment, ça suffit!, arrête-toi!}
{en: enough, stop!}
ex: n casã eara cãldurã disturã; ti minduish distur?

§ disturi/disture (dis-tú-ri) adg, adv – (unã cu distur)
ex: disturi az imnarã; lapti acru avem disturi

§ duri1/dure (dú-ri) adv – (unã cu distur)
ex: vãrnãoarã omlu nu dzãtsi duri (agiundzi); o, lai, Aslanbegã, duri!; duri, duri, (distur, distur,) feci picati; duri s-timsi sh-duri (sh-agiundzi) banã; nu vrea s-hibã nicã duri; duri-nj furã tuti tsi-nj trapshu; duri-nj suntu (nj-agiungu) fãrmatsili; duri-ts-u, sh-tini, cu cãrtsãli-a tali; pãnã-aclotsi, sh-ti ma, duri (sh-ti ma multu, agiundzi); duri-nj (agiundzi cãtu-nj) deadish

§ dur1 (dúrĭ) adv – (unã cu distur)

§ distul (dis-túlŭ) adv – (unã cu distur)

§ destul (des-túlŭ) adv – (unã cu distur)

§ ndistuledz (ndis-tu-lédzŭ) (mi) vb I ndistulai (ndis-tu-láĭ), ndistulam (ndis-tu-lámŭ), ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulari/ndistulare (ndis-tu-lá-ri) – fac un lucru s-aibã ahãt cãt ãlj lipseashti (di-atseali tsi ari ananghi); fac un lucru s-aibã di tuti tsi-ari ananghi (poati sh-di primansus); satur, tipurescu, fãnãtescu, nãfãtescu, fãnitescu, apudidescu, etc.
{ro: îndestula, sătura}
{fr: satisfaire, rassassier}
{en: provide with, satisfy, satiate}
ex: cara lu ndistulai (fãnãtii, sãturai) cu lapti, pot s-lu-alas; u ndistulã (u-apudidi, u sãturã) cu tuti bunetsli

§ ndistulat (ndis-tu-látŭ) adg ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulats (ndis-tu-látsĭ), ndistulati/ndistulate (ndis-tu-lá-ti) – tsi ari di tuti tsi-lj lipsescu; sãturat; suturat, tipurit, fãnãtit, nãfãtit, fãnitit, apudidit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

isafi/isafe

isafi/isafe (i-sá-fi) sf, adv isãhi(?) (i-sắhĭ) –
1: atsea tsi-aduchim tu suflit (un ameastic di dureari, jali, mãrazi, caimo, etc.) cãndu videm cariva cã s-pidipseashti; anjilã, njilã;
2: (lucru tsi easti) di primansus, ma multu di cãt lipseashti); insafi, nisafi
{ro: milă; destul, peste măsură, fără măsură}
{fr: pitié; assez, indulgence, équité, compte, outre mesure, à l’excès, sans mesure}
{en: pity; enough, over measure, without measure}
ex: fãrã di isafi (fãrã njilã) lu vãtãmã; nvitsam pri multu, fãrã-isafi (ma multu dicãt lipseashti, fãrã misurã)

§ insafi/insafe (in-sá-fi) sf, adv insãhi(?) (in-sắhĭ) – (unã cu isafi)

§ nisafi/nisafe sf, adv nisãhi (ni-sắhĭ) – (unã cu isafi)
ex: mãcã fãrã nisafi (di primansus, fãrã njilã, fãrã misurã); u scoasirã dit nisafi (u featsirã di primansus, fãrã misurã); u voi fãrã di nisafi (pristi misurã, multu di multu); nisafi (agiundzi)!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

largu2

largu2 (lár-gu) adg largã (lár-gã), lãrdzi (lắr-dzi) shi lardzi (lár-dzi), lãrdzi (lắr-dzi) shi lardzi (lár-dzi) – tsi nu easti strimtu, alargu, lat
{ro: larg}
{fr: large}
{en: wide}
ex: easti largu tu plãtãri; cãljurli aljurea suntu lãrdzi shi ndreapti; cãt largu easti?

§ alargu2 (a-lár-gu) adg – (unã cu largu2)

§ lãrgonj (lãr-gónjĭŭ) adg lãrgoa-nji/lãrgoanje (lãr-gŭá-nji), lãrgonj (lãr-gónjĭ), lãrgoanji/lãrgoanje (lãr-gŭá-nji) – multu largu sh-mari
{ro: amplu, spaţios}
{fr: ample, spacieux}
{en: ample, spacious}
ex: ca si s-aspunã lãrgonj

§ lãrguriu (lãr-gu-ríŭ) adj lãrgurii/lãrgurie (lãr-gu-rí-i), lãrgurii (lãr-gu-ríĭ), lãrgurii (lãr-gu-ríĭ) – cari easti cãt lipseashti di largu; cari easti ma largu dicãt easti ananghi; para-largu
{ro: destul de larg, prea larg}
{fr: trop large, qui est assez large}
{en: (more than) sufficiently wide}
ex: unã vuloagã lãrgurii (cãt lipseashti di largã); adimtu lãrguriu (multu largu)

§ lãrdzescu (lãr-dzés-cu) (mi) vb IV lãrdzii (lãr-dzíĭ), lãrdzeam (lãr-dzeamŭ), lãrdzitã (lãr-dzí-tã), lãrdziri/lãrdzire (lãr-dzí-ri) – fac un lucru s-hibã ma largu shi s-acatsã ma multu loc; lãrguescu, mãrescu
{ro: lărgi}
{fr: élargir}
{en: widen}
ex: lãrdzim (u fãtsem ma largã) mãnica; tindi-ti sh-lãrdzea-ti (sh-acatsã ma multu loc); nji s-lãrdzi (mãri) casa cu dauãli odi nali tsi adrãm; ded sã-nj lãrdzeascã (sã-nj li facã ma lãrdzi) pãputsãli; tsi ti lãrdzish (teasish) ashi?

§ lãrdzit (lãr-dzítŭ) adg lãrdzitã (lãr-dzí-tã), lãrdzits (lãr-dzítsĭ), lãrdziti/lãrdzite (lãr-dzí-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama largu; lãrguit, mãrit
{ro: lărgit}
{fr: élargit}
{en: widened}

§ lãrdziri/lãrdzire (lãr-dzí-ri) sf lãrdziri (lãr-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãrdzeashti; lãrguiri, mãriri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

maltu

maltu (mál-tu) adv – mata, ninga, disturi, agiundzi, etc.
{ro: mai, destul}
{fr: plus, assez}
{en: plus, no more}
ex: tra s-nu imnã maltu (s-nu mata imnã, s-nu imnã ninga) napudishalui; maltu (disturi, agiundzi) aisti zboarã; nu avets dirmani maltu voi (nu mata avets dirmani/vindicari); nu-l vidzurã maltu (nu-l mata vidzurã); nu s-ashteardzi maltu (nu s-mata ashteardzi; agiumsi cãt s-ashtearsi); nu s-adunã maltu (nu s-mata adunã) cu alantsã; maltu (disturi) nj-deadish; di-anda fudzi, nu-l vidzui maltu (nu-l mata vidzui); nu voi maltu (nu mata voi; nu voi sh-altã); s-umplu scafa, nu pot s-aravdu maltu (nu mata pot s-aravdu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nimal

nimal (ni-málŭ) adv – ahãntu cãt lipseashti (trã un lucru tsi-avem ananghi, trã scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.); agiundzi cãt easti; nãmal, namalo, nimalo, nemalo, malã, distur, disturi, distul, duri, agiundzi!
{ro: destul, suficient}
{fr: assez, suffisamment}
{en: enough}
ex: nimal (disturi) mãcai; nimal nji didesh; nu lj-easti nimal (nu lj-agiundzi); nimal (agiungu) ahãti lãets tsi-nj cãdzurã pri cap; gura nu dzãtsi: nimal!; au hranã di nimal (cãt lã lipseashti); s-aibã di nimal (cãt s-l-agiungã); aveari di nimal (distur); s-bagã nimal (disturi) sari tru mãcãri; cãntã sh-cuscrili nimal

§ nãmal (nã-málŭ) adv – (unã cu nimal)
ex: nãmal nj-easti (am nimal, nj-agiundzi); nu-lj fu nãmal (nu lj-agiundzi)

§ nimalo (ni-má-lo) adv – (unã cu nimal)
ex: ahãtã cãt i nimalo

§ namalo (na-má-lo) adv – (unã cu nimal)
ex: namalo (duri) tsã suntu zahmetsli; namalo maltu

§ nemalo (ne-má-lo) adv – (unã cu nimal)

§ malã3 (má-lã) adv (shi forma shcurtã mal di) – tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; cari aspuni cã un lucru easti di mari mãrimi (lãrdzimi, lundzimi); multu, di primansus, baea, disturi, duri, nimal, nãmalã
{ro: mult, destul}
{fr: beaucoup, assez}
{en: much, a lot, plenty, enough}
ex: shidzu malã di (multã, baea) oarã; lj-adusi mal di (multã, baea) lãnã; nu tricu mal di (multu, baea) chiro; dats di-arshini mal di ori; malã-nj (multi-nj) deadi, mal di (multi) lucri; malã (nãmalã) di-anj tricurã; toarsi mal di lãnã; mal di (multi) mushutets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã