|
|
desi
desi (dhé-si) sf pl(?) – unã soi di stizmã (di-aradã di loc, cheatrã, etc.) tsi s-fatsi hima di-un arãu tra s-nu u-alasã apa s-curã tutã, ma s-u-adunã shi s-facã di ea ca un njic lac tu partea di nsus a arãului; stizma tsi s-fatsi dealungului di-un arãu (tra s-u tsãnã apa s-nu s-vearsã pristi mardzini, cãndu yini mari) icã deavãrliga di-un loc (tra s-lu-afireascã di chiameti, di apa tsi poati s-yinã mari cãndu da multã ploai); prohumã
{ro: dig}
{fr: digue}
{en: dam}
aea
aea (a-ĭá) adv – sigura, sigur, saglami, dealihea
{ro: sigur, desigur, de bună seamă}
{fr: certes, certainement}
{en: certainly}
ex: aea (sigur, dealihea), nu ti va Dumnidzã; aea (sigura), nu va s-hibã di bun!
ahti/ahte
ahti/ahte (áh-ti) sf fãrã pl –
1: mirachi tsi u-ari un tra s-lj-u plãteascã a atsilui tsi-lj featsi un arãu icã unã nindriptati; lucru tsi-l fac (i voi s-lu fac) tra s-lj-u plãtescu; arãzgan;
2: mirachea tsi u ari un tra s-facã tsiva; mirachi, orixi
{ro: răzbunare; pasiune}
{fr: vengeance; passion}
{en: revenge; passion}
ex: si-sh lja ahtea shi sãndzili (si s-arãzganã); si-sh lja ahtea (si s-arãzganã), sh-aflã oara; voi s-nji scot ahtea pri el (s-lj-u plãtescu, s-mi-arãzgan); aveam mari ahti (inati) pri tini; nj-cãdzu tu mãnã sh-nji scosh ahtea (sh-mi arãzgãnai); nj-ishi ahtea (nu mata am mirachea, nu mata am inatea) tsi-aveam; u-am mari ahtea (mirachea) s-lu ved ninga nãoarã sh-deapoea s-mor; lji si featsi ahtea (sivdãlu); lj-armasi ahtea (mirachea) pi-aestu lucru; am mari ahti (mirachi, orixi) s-mãc di ghela tsi featsish
§ ahtisescu (ah-ti-sés-cu) (mi) vb IV ahtisii (ah-ti-síĭ), ahtiseam (ah-ti-seámŭ), ahtisitã (ah-ti-sí-tã), ahtisiri/ahtisire (ah-ti-sí-ri) – am ahti (dupã tsiva, tra s-fac tsiva, tra s-lj-u plãtescu a unui, etc.)
{ro: dori cu pasiune}
{fr: désirer avec passion (vengeance)}
{en: desire (revenge) with passion}
ex: mi ahtisii (am ahti) dupã unã bunã arihati
§ ahtisit (ah-ti-sítŭ) adg ahtisitã (ah-ti-sí-tã), ahtisits (ah-ti-sítsĭ), ahtisi-ti/ahtisite (ah-ti-sí-ti) – tsi ari ahti dupã un lucru
{ro: ahtiat, care doreşte ceva cu pasiune}
{fr: qui désire passionnément}
{en: who desires something with passion}
§ ahtisiri/ahtisire (ah-ti-sí-ri) sf ahtisiri (ah-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ahtiseashti dupã un lucru
{ro: acţiunea de a ahtia, de a dori cu pasiune}
{fr: action de désirer avec passion}
{en: action of desiring something with passion}
apuchi
apuchi (a-púchĭŭ) sn apuchiuri (a-pú-chĭurĭ) – semnu; semnu cari-aspuni loclu di nchisiri tu-un agioc di cilimeanj
{ro: semn; semn care marchează punctul de plecare într-un joc de copii}
{fr: signe; marque désignant sur la terre un point de départ dans un jeu d’enfants}
{en: sign; sign showing the starting point in a children’s game}
arsliu
arsliu (ars-líŭ) adg arslii/arslie (ars-lí-i), arslii (ars-líĭ), arslii (ars-líĭ) – cari easti mplin di vreari (di mirãchi); cari mizi ashteaptã s-aibã atsea tsi-lj va multu inima
{ro: dornic}
{fr: qui désire ardemment}
{en: who has a burning desire}
ex: arslii sh-tinjisitã muljari
bair
bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã
§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii
§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:
bizdisescu
bizdisescu (biz-di-sés-cu) vb IV bizdisii (biz-di-síĭ), bizdiseam (biz-di-seámŭ), bizdisitã (biz-di-sí-tã), bizdisiri/bizdisire (biz-di-sí-ri) – nj-cher ncreadirea tsi lj-u-aveam a unui, di itia cã nu s-poartã ashi cum mi ashtiptam mini; nu mi-ariseashti cum s-featsi un lucru (cã mi-ashtiptam si s-facã ma ghini); nj-cher umutea cã un lucru va si s-facã; l-fac pri cariva si sh-chearã umutea (ncrea-direa)
{ro: deziluziona, descânta}
{fr: désenchanter, désillusionner}
{en: disillusion}
§ bizdisit (biz-di-sítŭ) adg bizdisitã (biz-di-sí-tã), bizdisits (biz-di-sítsĭ), bizdisiti/bizdisite (biz-di-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã umutea cã va si s-facã tsiva ashi cum s-ashteaptã el
{ro: deziluzionat, descântat}
{fr: désenchanté, désillusionné}
{en: disillusioned}
§ bizdisiri/bizdisire (biz-di-sí-ri) sf bizdisiri (biz-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bizdiseashti
{ro: acţiunea de a deziluziona, de a descânta; deziluzionare, descântare}
{fr: action de désenchanter, de désillusionner}
{en: action of disillu-sioning}
caimo
caimo (caĭ-mó) sm caimadz (caĭ-mádzĭ) – dureari mari, mirachi mari, ahti, cripari, nvirinari, etc.;
(expr: nj-am caimo = nj-pari arãu; nj-cadi greu (milii); nj-chicã; mi cãrteashti, jindusescu)
{ro: dorinţă vie; durere vie, păs}
{fr: désir; regret; vive douleur; peine}
{en: strong desire; deep pain}
ex: ari-arãu fãrã timo, s-hibã om fãrã caimo? (dureari, ahti?); plãngu ocljilj di caimo (mirachi greauã); tra sã-nj plãngu-a mei caimadz (durerli, cripãrli-a meali); si-nj ts-aspun caimadzlj-a mei (cripãrli, durerli, mirãchili-a meali); amirãlu caimo sh-u-avea
(expr: lj-pãrea arãu, s-avea faptã pishman)
§ camo (ca-mó) sm camadz (ca-mádzĭ) – (unã cu caimo)
§ caimen (caĭ-ménŭ) adg caimenã (caĭ-mé-nã), caimenj (caĭ-ménjĭ), caimeni/caimene (caĭ-mé-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cari nu-ari tihi tu banã; maimen, mãrat, marat, mbogru, cacomir, capsuman, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, lai, tihilai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tumsu, tumtu, etc.
{ro: sărman, sărac, biet, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate, unhappy}
ex: bati-ts, caimene (marate), tãmbãrãlu; ts-am spusã, caimene, s-nu fats ashi
§ maimen (maĭ-ménŭ) adg maimenã (maĭ-mé-nã), maimenj (maĭ-ménjĭ), maimeni/maimene (maĭ-mé-ni) – (unã cu caimen)
§ gramen (gra-ménŭ) adg gramenã (gra-mé-nã), gramenj (gra-ménjĭ), grameni/gramene (gra-mé-ni) – (unã cu caimen)
ex: tsi ti fats gramenã (lae, maratã)? iu tsã scots caplu tora?
canim
canim (cá-nimŭ) adv – nai putsãn; can, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar
{ro: măcar, cel puţin}
{fr: (tout) au moins}
{en: at least}
ex: macã ti purintsã, mãcã canim (barim, macar) njel
§ canai/canae (ca-ná-i shi ca-náĭ) adv, cong –
1: nai putsãn; can, canim, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: cu tuti cã, tsicari, tsicara, tsecarimetsi, metsi cã, tsicã, tsecã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; deşi, cu toate că}
{fr: au moins, du moins; quoi que, bien que}
{en: at least; even though}
ex: canai (barim) yinu-aoatsi; loai featã, canai (barim), ashi cum vream; s-ved canai (macar) unã singurã oarã; sã shtiu canai (macar) cã nu va mor aoa
§ canai-cã (cá-naĭ-cã) adv, cong – (unã cu canai)
ex: canai-cã (cu tuti cã, metsi cã) lj-umplui casa cu tuti ghinetsli
§ can1 (cánŭ) adv –
1: nai putsãn; canim, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: dip tsiva, dip, ici
{ro: măcar, cel puţin; deloc}
{fr: au moins, du moins; point du tout}
{en: at least; not at all}
ex: can (macar, barim) di tini nu tsi-u njilã; can (dip, ici) nu ti minduea
§ incan (in-cánŭ) adv –
1: nai putsãn; barem, barim, bari, macarim, macar, mãcar, canim, can, canai, canai-cã;
2: cu tuti cã; dicari, dicara; di itia cã; tr-atsea cã; cãtse, dirmi, cã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; pentrucă}
{fr: au moins; puisque, vu que}
{en: at least; in vue of, because}
§ calai-cã (cá-laĭ-cã) adv, cong – ghini cã, ma ghini, easti ghini cã, cu tuti cã, cala, calja, mabuli, etc.
{ro: bine că, mai bine, cu toate că, preferabil, mai degrabă, etc.}
{fr: mieux, de préférence, plutôt, puisque, quoi que, etc.}
{en: better, preferably, rather, although, etc.}
ex: calai-cã (easti ghini cã) picurarlu nu vinji; calai-cã (cu tuti cã, cã) easti cãldurã
castor
castor (cas-tórŭ) sm castori (cas-tórĭ) – agru-prici (ma shcurtã di-un metru) tsi bãneadzã la mardzinea di api, tsi sh-creashti njitslji cu lapti, ari dintsãlj vãrtosh shi poati s-aroadã cojili shi truplu di arburi cu cari sh-fatsi unã prohumã (desi) njicã trã casa-lj dit apã
{ro: castor}
{fr: castor}
{en: beaver}
§ castori/castore (cas-tó-ri) sf castori (cas-tórĭ) – cheali di castor
{ro: piele de castor}
{fr: peau de castor}
{en: beaver pelt}
chiteu
chiteu (chi-téŭ) sn chiteuri(?) (chi-té-urĭ) – loc dit pãduri iu arburlji suntu multu apitrusits
{ro: desiş}
{fr: fourré}
{en: thicket}
desi, disi
RO:dacă
EN:if
FR:si
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
kefi
RO:poftă, chef
EN:appetite, desire
FR:appétit, désir
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
miraki
RO:dorinţă, pasiune; regret
EN:desire; passion; regret
FR:désir; passion; regret
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
zuyrafŭ
RO:pictor; zugrav
EN:painter, designer
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015