|
|
cãrãnti
cãrãnti (cã-rắn-ti) sm cãrãntsã (cã-rắn-tsã) – arburi analtu di pãduri, cu frundza uvalã (tsi ari forma-a oului) sh-mardzinea cu dintsã, cu lemnul ca albu, scliro, sãnãtos tsi easti bun trã fãtsearea di adãrãminti, casi, puntsã, etc.; njits alumãchi tiniri di cãrinti tsi s-da ca mãcari a edzlor; crãnti, shcodã, scodã, gaber, gavru, carpin
{ro: carpen; mici rămurele ce se dau ca mâncare iezilor}
{fr: charme, petits rameaux de charme qu’on donne à manger aux chevreaux}
{en: hornbeam, ironwood; small hornbeam branches given as food to the little goats}
ex: s-pari degã di cãrinti (carpin)
§ crãnti (crắn-ti) sm crãntsã (crắn-tsã) – (unã cu cãrãnti)
cãrcoci
cãrcoci (cãr-cócĭŭ) sn cãrcoaci/cãrcoace (cãr-cŭá-ci) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, crancã, crangã, creangã, alneauã, angheauã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: branche d’arbre}
{en: tree branch}
crancã
crancã (crán-cã) sf crãntsi (crắn-tsi) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, degã, deagã, cãrcoci, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: rameau, branche d’arbre}
{en: tree branch}
ex: crancã di fag
§ crangã (crán-gã) sf crãndzi (crắn-dzi) – (unã cu crancã)
§ creangã (creán-gã) sf crendzi (crén-dzi) – (unã cu crancã)
ex: cãdzu ca lemnu tãljat di creangã
§ grangã (grán-gã) sf grãndzi (grắn-dzi) – (unã cu crancã)
crimã1
crimã1 (crí-mã) sf crimi/crime (crí-mi) –
1: cãlcarea-a unui nom crishtinescu; amãrtii, mãrtii, picat;
2: cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi (tsi lu-ari), di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; zãrari, cheardiri, aspãr-gãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, dãmã, etc.
{ro: păcat; pagubă}
{fr: péché; dommage, dégât}
{en: sin; damage}
ex: crimã (mari amãrtii) cu nãs cã nu s-ari nsuratã; easti crimã (amãrtii, znjii) s-dai foc a pãdurlor; crimã (amãrtii, znjii) s-ai, o, lai giuneale!; crimã (amãrtii) pi giuneatsa-a ta; crimã di mushuteatsa sh-tinireatsa tsi va s-chearã; fudz cã-i crimã di ahtari tinireatsã
dãmã
dãmã (dắ-mã) sf dãmi/dãme (dắ-mi) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi (tsi lu-ari), di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; znjii, zãrari, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, etc.
{ro: pagubă}
{fr: dommage, dégât}
{en: damage}
dãrmã1
dãrmã1 (dắr-mã) sf dãrmi/dãrme (dắr-mi) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi (pãrjinã) aruptã dit pom, cari s-hidzi tu loc shi easti ufilisitã di lãludz i zãrzãvãts acãtsãtoari ca andoapir, di cari si s-acatsã i si sã ngãrlimã; drãmã, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, deagã, degã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: branche d’arbre}
{en: tree branch}
ex: freadzi dãrmi (lumãchi) di masin; featili s-turna di la dãrmi (dedz); pi dãrmili (alumãchili) di-alun; dãrmili (alneili) di nuc; di pi dãrma (deaga) a nuclui
§ drãmã (drắ-mã) sf drãmi/drãme (drắ-mi) – (unã cu dãrmã1)
ex: trei drãmi (dedz), patrudzãts di frãndzã; lja nã drãmã (lumachi aruptã) sh-agudea
§ dãrmãtseauã (dãr-mã-tseá-ŭã) sf dãrmã-tseali/dãrmãtseale (dãr-mã-tseá-li) – njicã dãrmã, aluneauã, sur-tseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: ficiori cu dãrmãtseali (njits dãrmi) tu mãnã
deagã
deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz
§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã
§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}
§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)
dugoarã
dugoarã (du-gŭá-rã) sf dugori (du-górĭ) – cãldurã multã, dãgoarã, flogã, pãrjalã, cãloari, cãroari, acuroari, curoari, zãduh, zuduh, zãbuh, nãduf
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur vive, ardeur}
{en: intense heat}
§ dugoari/dugoare (du-gŭá-ri) sf dugori (du-górĭ) – (unã cu dugoarã)
ex: di diparti s-aduchea dugoarea; mi-acãtsã nã cãloari, nã dugoari, cã nu shteam iu s-nj-aflu loclu
§ dãgoarã (dã-gŭá-rã) sf dãgori (dã-górĭ) – (unã cu dugoarã)
§ duguros (du-gu-rósŭ) adg duguroasã (du-gu-rŭá-sã), dugurosh (du-gu-róshĭ), duguroasi/duguroase (du-gu-rŭá-si) – tsi scoati (alasã, da, etc.) multã cãldurã
{ro: dogoritor}
{fr: ardent, brûlant}
{en: hot, burning, scorching}
ex: soarili duguros di vearã; dzuã duguroasã
§ dugurescu (du-gu-rés-cu) (mi) vb IV dugurii (du-gu-ríĭ), dugu-ream (du-gu-reámŭ), duguritã (du-gu-rí-tã), duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) – scot (alas, dau, etc.) multã cãldurã; pãlescu, ardu;
(expr: mi dugureashti = (i) mi ardi, mi nvirinã multu; (ii) mi afãnseashti, mi cãtãstrãpseashti, mi cãhteashti)
{ro: dogori}
{fr: chauffer vivement, dégager une grande chaleur, brûler}
{en: burn}
ex: mi dugurii ghini; am s-ti dugurescu ahãntu, cã va tsã si tucheascã carnea di pri tini; s-dugureashti (ardi di cãlduri) cã lu-acãtsã heavra; u duguri
(expr: u arsi, u nvirinã multu), mãrata, moartea a hilj-sui; nji si dugurirã (pãlirã, arsirã) stranjili; mi dugureashti (ardi) tu cheptu; mi dugurii (afãnsii) nãoarã
§ dugurit (du-gu-rítŭ) adg duguritã (du-gu-rí-tã), dugurits (du-gu-rítsĭ), duguriti/dugurite (du-gu-rí-ti) – tsi easti multu ngãldzãt di un lucru tsi dugureashti, pãlit, arsu
{ro: dogorit}
{fr: chauffé vivement, brûlé}
{en: burned}
§ duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) sf duguriri (du-gu-rírĭ) – atsea tsi pati un cãndu easti dugurit; pãliri, ardeari
fum
fum (fúmŭ) sn fumuri (fú-murĭ) –
1: cumãts multu njits sh-lãi (di cãrbuni), tsi es multi deadun (ca unã negurã) dit un lucru cãndu nchiseashti s-ardã, icã atumtsea cãndu nu ardi ghini;
2: lucru lai shi gros (di cãrbuni) tsi s-acatsã pri mardzinea di nãuntru a sulinãljei i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtinã, cãpnjauã, furitsinã, furidzinã, fulidzini; (fig: fum = (i) tsigari; (ii) bishinã (iii) minduiri analti sh-fãndãzii (minciunoasi) tsi li-ari cariva cã easti carishti tsi; expr:
2: sã-nj lja fumlu = fudzii, li cãlii, s-armãnã cu bishina-nj, s-mi-acatsã ma s-poatã;
3: lj-easi-apoea fum prit nãri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit vãrtos la cap di “veadi steali verdzã”)
{ro: fum; funingine}
{fr: fumée; suie}
{en: smoke; soot}
ex: tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); un cãlugru fãrã oasi (angucitoari: fumlu); di iu yini fumlu-aestu?; iu nu-i foc, fum nu easi; un fum gros isha dit firidã; nu-i dicãt ca-a foclui fum dunjaua; s-njargã fumlu ndreptu sh-lasã s-hibã ugeaclu strãmbu; s-analtsã fumlu nsus; ugeaclu s-umplu di fumuri (fulidzinj, bushtinj); dã-nj un fum (fig: tsigari); lja-lj fumlu
(expr: fudz, cãrtsãnea-li) prit poartã afoarã; lamnja-lj lo fumlu
(expr: li cãli, lamnja-armasi mash cu bishina-lj); si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi Mara, acatsã-lj bishina ma s-pots); caftã oaspits, lã aflã fumlu
(expr: lja-lj di iu nu suntu); umplu saclu shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã
(expr: li cãli; acatsã-l ma s-pots!); om cu fumuri (fig: fãndãzii minciunoasi cã easti carishti tsi); am mash fumuri ãn cap (fig: nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap); om cu fumuri (fig: yisi, pirifãnj, etc.)
§ fumedz (fu-médzŭ) vb I fumai (fu-máĭ), fumam (fu-mámŭ), fumatã (fu-má-tã), fumari/fumare (fu-má-ri) – beau (trag) unã tsigari (cibuchi)
{ro: fuma}
{fr: fumer (cigarette)}
{en: smoke (cigarette, pipe)}
ex: nica di tora fumeadzã (tradzi tsigarã)
§ fumat (fu-mátŭ) adg fumatã (fu-má-tã), fumats (fu-mátsĭ), fumati/fumate (fu-má-ti) – (om) tsi ari traptã (biutã) unã tsigari (ciubuchi); (tsigari) tsi easti biutã di-un om
{ro: fumat}
halã1
halã1 (há-lã) sf hãljuri (hắ-ljĭurĭ) –
1: stari, catandisi, catastasi;
2: stari (catastasi) greauã sh-urutã; hãljurã, hali, taxirati, derti
{ro: hal, stare proastă, nenorocire, boală}
{fr: triste état, malheur, dégaîne, besoin, peine}
{en: plight, in bad health, misfortune, calamity}
ex: nãsã avea unã halã (catastasi) multu greauã; hala (starea) a ta tora tsi-ts fatsi?; mari halã (bilje) nj-aflai cu aestu drac di pap! nã halã (taxirati) greauã-lj cãdzu pri cap; s-cãtãndisits pri hala-aestã, cu poalã dinãinti!; vã shtiu hala (starea proastã); agiumsirã pri hãljuri greali; halã nu-aveam sh-cu halã mi feci; altã halã nu-i cu tini; tu hala-aestã mi-adusi uspitsãlja atimã; nãs avea sh-unã halã, s-nu s-aspunã cã nu eara om ca tutã lumea; vidzu frati-su pi-ahtari halã sh-acãtsã s-plãngã cu boatsi; cu doi anj ninti, avea pãtsãtã halã; tsi s-tsã spun hãljurli-a meali?
§ hãljurã (hã-ljĭú-rã) sf hãljuri (hã-ljĭúrĭ) – (unã cu halã1)
§ hali1/hale (há-li) sf hãljuri (hắ-ljĭurĭ) – (unã cu halã1)
ex: shtiu halea (catastasea) a loclui; spuni, frate, cum tsã-i halea (catandisea)?; eu nu shtiu tsi va-nj si facã halea (dertea tu cari mi aflu); ea tsi-nj easti halea (catastasea-nj urutã); va lu nveatsã tora halea (taxirãtsli); pri tsi hali (stari) ti-adusi, tu cãmeasha goalã!