|
|
defi
defi (défi) invar – zbor tsi s-aflã tu zburãri ca: “defi si s-facã!” tsi ari noima di: s-fugã di-aoa cã nu mata voi s-lu ved!; s-lu lja neclu!; si s-facã cãipi! (afan!, stifã!, risiti!, cusuri!, xichi!) etc.; stifã, afan, cãipi, etc.
{ro: ducă-se!}
{fr: qu’il s’en aille}
{en: go away!}
ex: defi si s-facã! (stifã si s-facã, afan si s-facã!; s-fugã di-aoa; sã-lj lja neclu!)
adar
adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)
§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)
§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)
afan
afan (á-fanŭ) adg afanã (á-fa-nã), afanj (á-fanjĭ), afani/afane (á-fa-ni) – tsi nu s-veadi; tsi s-chiru; afandu, cãipi, stifã, defi, nividzut
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared, invisible}
ex: afan s-featsi (defi s-featsi, s-chiru, fudzi)
§ afandu (á-fan-du) adg afandã (á-fan-dã), afandzã (á-fan-dzã), afandi/afan-de (á-fan-di) – (unã cu afan)
§ afãnisescu (a-fã-ni-sés-cu) (mi) vb IV afãnisii (a-fã-ni-síĭ), afãniseam (a-fã-ni-seámŭ), afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) – fac un lucru s-nu mata s-veadã (si s-chearã, si s-facã afan, stifã, defi, etc.); aspargu dip di dip un lucru, tra s-nu mata armãnã tsiva di el; slãghescu multu dupã unã lãngoari; afãnsescu, cãipusescu, stifusescu, cãtãstrãpsescu, prãpãdescu, sutrupsescu
{ro: dispare, nimici}
{fr: disparaître, anéantir}
{en: disappear, annihilate}
ex: u cãftai tutã dzua, canda s-afãnisi (canda s-featsi cãipi); lj-afãnisirã (cãtãstrãp-sirã) sh-casa sh-tutiputa; mi-afãnisirã bileili; pãnã s-mi shuts s-afãnisi (s-featsi afanã, s-chiru), canda intrã tu loc
§ afãnisit (a-fã-ni-sítŭ) adg afãnisitã (a-fã-ni-sí-tã), afãnisits (a-fã-ni-sítsĭ), afãnisiti/afãnisite (a-fã-ni-sí-ti) – tsi s-ari faptã afan; tsi s-ari aspartã sh-nu-ari armasã tsiva dip; afãnsit, cãipusit, stifusit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, sutrupsit
{ro: dispărut, nimicit}
{fr: disparu, anéanti}
{en: disappeared, destroyed}
§ afãnisiri/afãnisire (a-fã-ni-sí-ri) sf afãnisiri (a-fã-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi afan icã s-aspardzi sh-nu mata armãni tsiva dip di el; afãnsiri, cãipusiri, stifusiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, sutrupsiri
{ro: acţiunea de a dispare, de a nimici; nimicire}
{fr: action de disparaître, d’anéantir}
{en: action of disappearing, of completely destroying}
§ afãnsescu (a-fãn-sés-cu) (mi) vb IV afãnsii (a-fãn-síĭ), afãnseam (a-fãn-seámŭ), afãnsitã (a-fãn-sí-tã), afãnsiri/afãnsire (a-fãn-sí-ri) – (unã cu afãnisescu)
arãstoacã2
arãstoacã2 (a-rãs-tŭá-cã) sf arãstots (a-rãs-tótsĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: s-lj-astalj tu arãstoacã (bugazi, sudã, dirveni)
§ arustoacã2 (a-rus-tŭá-cã) sf arustots (a-rus-tótsĭ) – (unã cu arãstoacã2)
bair
bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã
§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii
§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:
bugazi/bugaze
bugazi/bugaze (bu-ghá-zi) sf bugãzi (bu-ghắzĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã (analtsã sh-multi ori arãposh); cali strimtã tsi treatsi namisa di doi muntsã; arãstoacã, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã, dirveni, dãrveni
{ro: defileu, strâmtoare}
{fr: défilé, gorge}
{en: mountain pass, gorge}
ex: bugazea-atsea njica di Shacishti easti ma fricoasã di-atsea marea
cãipi/cãipe
cãipi/cãipe (cã-í-pi) adv – lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati s-hibã vidzut; lucru tsi s-cheari (s-fatsi afan) fãrã urmã; stifã, nividzut, afan, afandu, defi, rãsãdinã, piripachi
{ro: dispărut, invizibil}
{fr: disparu, invisible}
{en: vanished, invisible}
ex: noaptea cãipi (nividzut, afan) s-fatsi merlu; cãipi (afanj) s-featsirã
§ cãipusescu (cã-i-pu-sés-cu) vb IV cãipusii (cã-i-pu-síĭ), cãipuseam (cã-i-pu-seámŭ), cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipusiri/cãi-pusire (cã-i-pu-sí-ri) – mi fac cãipi (afan); scapit, ascapit, cher, apun, stifusescu, (mi) tuchescu, (mi) ascundu
{ro: dispărea}
{fr: disparaître, se faire invisible}
{en: disappear} u cãipusii (u feci afanã, u-ascumshu) ghini; cãipusi (s-chiru, s-featsi afan) dit aestã lumi
§ cãipusit (cã-i-pu-sít) adg cãipusitã (cã-i-pu-sí-tã), cãipu-sits (cã-i-pu-sítsĭ), cãipusiti/cãipusite (cã-i-pu-sí-ti) – tsi s-featsi cãipi; ascãpitat, chirut, apus, stifusit, tuchit, ascumtu
{ro: dispărut}
{fr: disparu, invisible}
{en: disappeared}
§ cãipusiri/cãipusire (cã-i-pu-sí-ri) sf cãipusiri (cã-i-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi cãipi; ascãpitari, apuneari, stifusiri, tuchiri, ascundeari
{ro: dispărere, dispariţie}
{fr: action de disparaître, de se faire invisible}
{en: action of disappearing}
cusuri/cusure
cusuri/cusure (cu-sú-ri) sf cusuri (cu-súrĭ) – lipsa (armãsãtura) tsi u-ari un lucru; atsea tsi nu easti ghini adratã tu-un lucru; tsi nu easti ashi cum lipseashti adrari un lucru; mãhãnã, catmeri, smãrdã, herã, mãrdai, lipsã, armãsãturã, restu;
(expr: fã-ti cusuri = du-ti la drats; fã-ti defi, fã-ti xichi)
{ro: defect, lipsă}
{fr: manque, défaut}
{en: fault}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); mutrea cum di cum s-li-agudeascã tu sari, s-nu-aibã vãrã cusuri (mãhãnã); nu-lj s-aflã unã cusuri (catmeri); nu-ari om fãrã cusuri; cusurli (catmerli)-a altor li videm, a noastri nu li mutrim; easti-un om fãrã cusuri; armasi sã-nj dai unã cusuri (un restu, unã-armãsãturã, atsea tsi-armasi); di itsi pots, cusuri nu alasã; mash tini earai cusuri (lipsitã)
dirveni/dirvene
dirveni/dirvene (dir-vé-ni) sf dirvenj (dir-vénjĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; dãrli tsi li da la aestã dirveni (bugazi, arãstoacã) oaminjlji tsi vor s-treacã cu tutiputa; casa shi prohuma iu s-lja aesti dãri; dãrveni; arãstoacã, bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã; yiumbruchi, yimbruchi, imbruchi, cumerchi, vamã, tarifã
{ro: defileu, strâmtoare; intrare dintr-un fort; vamă}
{fr: détroit; entré d’une place forte ou fortifiée; douane}
{en: mountain pass, fort entrance; toll or customs house}
ex: dirvenjli (bughãzli) s-turchipsescu; fui pãnã la dirveni (yimbruchi, vamã); plãtii dirveni (dari) cãt nu featsi
§ dãrveni/dãrvene (dãr-vé-ni) sf dãrvenj (dãr-vénjĭ) – (unã cu dirveni)
ex: sh-ari nã dãrveni (unã prohumã iu s-lja dãrli di treatsiri bugazea)
§ dirvingi (dir-vin-gí) sm dirvingeadz (dir-vin-gĭádzĭ) – omlu tsi-aveaglji dirvenea; omlu tsi-adunã dãrli di la oaminjlji tsi vor s-treacã bugazea
{ro: gardian de la “dirveni”; vameş}
{fr: gardien d’une “dirveni”; douanier}
{en: guard (“dirveni”); customs officer}
ex: dirvingeadzlji-l loarã; n-acãtsarã dirvingeadzlji
§ dirven-aga (dir-vén-a-gá) sm dirven-agadz (dir-vén-a-gádzĭ) – caplu-a dirvingeadzlor tsi-aveaglji dirvenea sh-adunã dãrli
{ro: căpitanul “dervenei”}
{fr: capitaine des défilés}
{en: guards commander}
ex: dirven-agadzlji fãtsea tsi vrea
firã
firã (fí-rã) sf firi/fire (fí-ri) – atsea tsi s-cheari dit-unã muljiturã cu aburarea (ca apa bunãoarã tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat; lipsitã, cusuri, xichi, ihtizai, herã
{ro: pierdere, lipsă}
{fr: déchet; coulage; discale, manque}
{en: loss; leak; lack, shortage}
§ herã (hĭé-rã) sf fãrã pl – atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat sh-cã ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; lipsitã, mãhãnã, cusuri, smãrdã, catmeri, xichi;
(expr: escu herã = nj-lipseashti tsiva, nu hiu cu tutã mintea, escu glar)
{ro: lipsă, defect}
{fr: tare, manque, défaut}
{en: fault, shortage, deficiency}
ex: pute vãrnãoarã herã (xichi) di tsiva nu armãsesh; tsi ts-u hera (tsi tsã lipseashti; cari tsã easti lipsita), cãsidoase? kiliposh di mãrgãritari; nu s-fãtsea xichi shi herã (catmeri); nj-deadi herã (nu cãt lipsea); tini eshti herã
(expr: eshti glar), nu li ai tuti mintsãli
§ firisescu (fi-ri-sés-cu) vb IV firisii (fi-ri-síĭ), firiseam (fi-ri-seámŭ), firisitã (fi-ri-sí-tã), firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) – fac unã muljiturã sã scadã cu aburarea (cu chicarea i curarea prit unã guvã, etc.); fac tsiva si scadã (si s-chearã, si s-njicshureadzã, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig:
1: firisescu = mi cher cu mintea tu-altã parti; expr:
2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) fricã, treambur di (nj-easti) arcoari)
{ro: pierde, lipsi, scădea, reduce, împuţina}
{fr: éprouver du déchet; subir du coulage; diminuer, discaler, réduire, déduire, rabattre}
{en: lose, reduce, diminish}
ex: patru njelj nã firisirã (nã s-chirurã, murirã)
§ firisit (fi-ri-sítŭ) adg firisitã (fi-ri-sí-tã), firisits (fi-ri-sítsĭ), firisiti/firisite (fi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsãnat, psãnat
folã1
folã1 (fó-lã) sf foli/fole (fó-li) – cumatã njicã (di-aradã stronghilã ca un parã) faptã di metal (sidefi, os, lemnu, etc.) cu cari s-acatsã stranjili tra s-nu s-disfacã (cu cusearea-a lor pri stranji di-unã parti shi cu tritsearea-a lor prit unã guvã di-alantã parti, faptã tut tu stranj); nastur, anastur
{ro: nasture}
{fr: bouton}
{en: bouton}
ex: cãmeasha nu-ari foli (nasturi)
defi
RO:drace!; dracului
EN:(to the) devil!
FR:(au) diable!
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015