|
|
deca1
deca1 (dé-ca) invar [zbor spus ma multu a njitslor] – tsi shadi ncãlicat pri-un cal; tsi ari ncãlicatã pri tsiva (cal, om, vãrã-altã pravdã, vãr lucru, etc.); decã, ancãlar, ncãlar, ncãlicat, cãlar, cãvalã
{ro: călare}
{fr: à cheval}
{en: on horseback}
ex: bagã-mi deca (ncãlar)
§ decã (dé-cã) invar – (unã cu deca1)
deca2
deca2 (dé-ca) cong – di itia cã, dicari, dicara; tr-atsea cã; dirmi, delmi, cãtse, cã, etc.
{ro: de vreme ce, din moment ce, pentrucă}
{fr: puisque, vu que}
{en: in vue of, because}
ex: deca (cã, macã) vrei tini
decat
decat (dhé-catŭ) sn decati/decate (dhé-ca-ti) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari shi avigljarea tsi lj-u fatsi, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, dari, for, bidelj, hãraci, haraci, hargi, gilep, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
agiungu
agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)
§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)
§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)
ambodyiu
ambodyiu (am-bódh-yĭu) sn ambodyiuri (am-bódh-yĭurĭ) – atsea tsi caftã (va) ca un lucru si nu s-facã; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s-adarã; hãlatea tsi fatsi s-astãmãtseascã un lucru tsi s-minã; ambod, mbod, cheadicã, biducljauã, pirducljauã, purducljauã
{ro: piedică, obstacol}
{fr: entrave, obstacle}
{en: obstacle}
§ ambudyisescu (am-budh-yi-sés-cu) (mi) vb IV ambudyisii (am-budh-yi-síĭ), ambudyiseam (am-budh-yi-seámŭ), ambudyisitã (am-budh-yi-sí-tã), ambudyisiri/ambudyisire (am-budh-yi-sí-ri) – bag cheadits a unui lucru (tra s-nu s-facã); mbudyisescu, ambu-tsescu, mbutsescu, mbudhuescu, cheadic, ncheadic, ancheadic, ãncheadic
{ro: împiedeca}
{fr: empêcher, entraver}
{en: hamper, hinder, impede, put obstacles}
§ ambudyisit (am-budh-yi-sítŭ) adg ambudyisitã (am-budh-yi-sí-tã), ambudyisits (am-budh-yi-sítsĭ), ambudyisiti/ambudyisite (am-budh-yi-sí-ti) – tsi easti nchidicat cãndu va s-facã un lucru; (lucru) tsi-lj s-ari bãgatã cheadits (tra s-nu s-facã); mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit, chidicat, nchidicat, anchidicat, ãnchidicat
{ro: împiedecat}
{fr: em-pêché, entravé}
{en: hampered, hindered, impeded}
§ am-budyisiri/ambudyisire (am-budh-yi-sí-ri) sf ambudyisiri (am-budh-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bagã (i lj-si bagã) cheadits; mbudyisiri, ambutsiri, mbutsiri, mbudhuiri, chidicat, nchidicat, anchidicari, ãnchidicari
{ro: acţiunea de a împiedeca; împiedecare, obstacol}
{fr: action d’empêcher, d’entraver; empê-chement}
{en: action of hampering, of hindering, of impeding; impediment}
§ mbudyisescu (mbudh-yi-sés-cu) vb IV mbudyisii (mbudh-yi-síĭ), mbudyiseam (mbudh-yi-seámŭ), mbudyisitã (mbudh-yi-sí-tã), mbudyisiri/mbudyisire (mbudh-yi-sí-ri) – (unã cu ambudyisescu)
§ mbudyisit (mbudh-yi-sítŭ) adg mbud-yisitã (mbudh-yi-sí-tã), mbudyisits (mbudh-yi-sítsĭ), mbudyisi-ti/mbudyisite (mbudh-yi-sí-ti) – (unã cu ambudyisit)
§ mbudyisiri/mbudyisire (mbudh-yi-sí-ri) sf mbudyisiri (mbudh-yi-sírĭ) – (unã cu ambudyisiri)
bidelj
bidelj (bi-déljĭŭ) sn bidelji/bidelje (bi-dé-lji) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi li fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, dari, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, decat, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
ex: bidelj (dari) vai plãteascã; suntu bidelji (dãri) pristi hoarã; bidelji (dãri) chiruti
bucal
bucal (bu-cálŭ) sn bucãlj (bu-cắljĭ) – vas ca unã shishi largã, tu cari s-tsãni unã biuturã (yin); vas cu cari s-adutsi la measã apã, yin, etc. tra si s-toarnã tu scafi i yilii trã beari; bucali, bujan, bujanã, garafã, cãrafã, mãtrac, mãtãrac, mãtãrã, cutrov, cãtruvã, birbilji, birbilj;
(expr: shadi n cali un tsucal di sh-arãdi di bucal = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-arãdi di un tsi easti multu ma-arãu di el)
{ro: carafă}
{fr: carafe, joli broc de porcelaine, bouteille}
{en: decanter, pitcher, jug}
§ bucali/bucale (bu-cá-li) sf bucãlj (bu-cắljĭ) – (unã cu bucal)
§ bujan (bu-jĭánŭ) sn bujani/bujane (bu-jĭá-ni) – (unã cu bucal)
ex: cãndu-asculash bujanlu shi-nj deadish tini s-beau?; tu-un bujan nã bium yin; bujanili nidistupati nu s-gulea di yin
§ bujanã (bu-jĭá-nã) sf bujani/bujane (bu-jĭá-ni) – (unã cu bucal)
ex: adu-unã bujanã di yin
ca
ca (cá) adv, cong –
1: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã unã soi”; (dip) unã soi cu, unã cu; cu; (ashi) cum easti, etc.;
2: zbor tsi-aspuni cã un lucru easti aproapea unã soi di cum easti un altu lucru (ahãntu mari, ahãntu greu, ahãntu diparti, idyea ilichii, etc.); (di) vãrã, aproapea, deavãrliga di, para, etc.;
3: zbor tsi tsãni loc di noima: “bag dauã lucri unã ningã-alantã sh-lã fac biani, tra s-ved ma s-hibã un ma mari (njic, greu, diparti, etc.) di-alantu”; di, dicãt;
4: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu zboarãli: ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, s-easti cã, fure-cã, macã, ama, am, ala, mea, amea, disi, cari, etc.;
5: zbor tsi ari aproapea idyea noimã cu: “macã ai mirachea icã vrei si s-facã un lucru; itia, scupolu trã cari s-fatsi un lucru, etc.”; sibepea trã cari, scupolu cu cari, tra, ta, tea
{ro: ca, la fel ca; cam; decăt; dar; dacă; dacă vrei}
{fr: comme; presque, à peu près; que; si; mais; afin de, pour que}
{en: as, like, similar to; almost, close to, approximately; than; if; but; (in order) to, for, so that}
ex: mushuteatsa a featãljei nyilicea ca (unã soi cu; ashi cum lutseashti) un lutseafir; zburashti ca (ashi cum zburashti) un prufit; ca (cu) cari di voi sh-u-adutsi?; s-poartã ca cãndu (ashi cum easti un tsi) criscu tu pãduri; pitã ca (cum easti atsea) di cash; cãntã ca (ashi cum s-cãntã) la numtã; lai ca (unã soi cu) tãcinili; di-aoa pãnã-aclo ca (aproapea, deavãrliga di, vãrã) doauã oari cali; nu ca (para) ari chefi sh-nãsã; u ved, ca (cã easti aproapea, vãrã) xeanã sh-anjurzeashti; imnã cu eapa-a lui tut ca (aproapea) pri dinãpoi; shidzum deadun ca (vãrã, aproapea, deavãrliga di) doi mesh di dzãli; eara ca (aproapea) njadzãnoaptea; om tricut, ca (di vãrã, aproapea, deavãrliga) di shaptidzãts di anj; ca (easti niheamã) greu ãnj pari; altãoarã, ca fricã s-avdza tu loclu a nostru; ca (s-featsirã taha cã) s-shutsãrã, ca (s-featsirã taha cã) si-anvãrtirã; ca nu-lj (nu-lj para) yini ghini; cama mushat ca (di) tini, nu easti nitsiun; o, ca vai, ca vai di noi! (tu scriarea-a noastrã: o, cavai, cavai di noi); ca (ma) si-nj mor… sh-ca (ma) si nveatsã curbishana; ca (ma) sã-nj dats cu vreari, nu-ari sãndzi, ma, ca (cari, s-easti cã) s-nu va, va s-hibã moarti; ca (macã va) s-yinã, va lj-u dau; tini di-iu eshti? di Grabuva, ca (ma) sã shtii, cãtrã Muscopuli; du-si ca (itia trã cari s-dusi; cã vrea; cu scupolu, tra) sã-l veadã; ca (cã vrem, tra) s-putem s-u arãdem; nu ma putu ca (tra) s-aravdã; ca (cu scupolu; ari mirachea, tra) s-da scumpa-a lui aveari; vinji ca (cã vrea; itia trã cari vinji easti, tra) sã nveatsã carti; ca (tra, tea; ma) s-putem s-n-apruchem; Toli nu vrea ca (tea, trã tse, ta) s-yinã; cã nu vream ca (tea, ta) s-vatãm; Pashtili amãnã ca (tea, tra) s-yinã; vrui ca (tea, atsea tra) s-fug; ca (ta, tra; ma) s-lu scoatã; ca (ta; ma) s-nj-aminj unã pishtoalã; vru ca s-easã; lji scriai ca s-yinã; s-dusi ca s-lji spunã tsi vrea
cal1
cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri
cãrafã
cãrafã (cã-rá-fã) sf cãrafi/cãrafe (cã-rá-fi) – vas cu cari s-adutsi la measã apã, yin, etc. tra si s-toarnã tu scafi i yilii trã beari; carafã, bucal, bucali, bujan, bujanã, mãtrac, mãtãrac, mãtãrã, cutrov, cãtruvã, birbilji, birbilj
{ro: carafă}
{fr: carafe, broc, bouteille, bidon}
{en: decanter, pitcher, jug}
§ carafã (ca-rá-fã) sf carafi/carafe (ca-rá-fi) – (unã cu cãrafã)
§ cãtruvã (cã-trú-vã) sf cãtruvi/cãtruve (cã-trú-vi) – (unã cu cãrafã)
ex: patru cãtruvi cu gura nghios shi nu s-vearsã (angucitoari: tsãtsili di vacã)
§ cutrov (cu-tróvŭ) sn cutroavi/cutroave (cu-trŭá-vi) – (unã cu cãrafã)
ex: cutrovlu (cãrafa) di arãchii
cãrag
cãrag (cã-rágŭ) vb I cãrãgai (cã-rã-gáĭ), cãrãgam (cã-rã-gámŭ), cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) –
1: mi-adun di pãltãri; cãmburyisescu, cãmburyipsescu, gribuescu, (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strãmbu, (mi) mihrisescu;
2: armãn sãcat (olug) di mãnj i di cicioari; sãcãtipsescu, uludzescu
{ro: încovoia, ologi}
{fr: (se) cambrer, perclure}
{en: bend, cripple, lame}
ex: s-cãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã
§ cãrãgat (cã-rã-gátŭ) adg cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgats (cã-rã-gátsĭ), cãrãgati/cãrãgate (cã-rã-gá-ti) – tsi s-adunã di pãltãri; tsi armasi sãcat; cãmburyisit, cãmburyipsit, gribuit, ncusurat, ncucushat, strãmbat, mihrisit; sãcat, olug, ulog
{ro: încovoiat, ologit}
{fr: cambré, perclus}
{en: bent, crippled}
ex: tsi tsãnj ciciorlu ashi, canda lu-ai cãrãgat (sãcat); easti cãrãgat (sãcat) di mãnj sh-di cicioari
§ cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) sf cãrãgãri (cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adunã di pãltãri icã armãni sãcat (olug); cãmburyisiri, cãmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strãmbari, mihrisiri; sãcãtipsiri, uludziri
{ro: acţiunea de a încovoia, de a ologi; încovoiare, ologire}
{fr: action de (se) cambrer, de rendre perclus; perclusion des jambes et de mains}
{en: action of bending, of becoming a cripple}
§ ncãrag (ncã-rágŭ) vb I ncãrãgai (ncã-rã-gáĭ), ncãrãgam (ncã-rã-gámŭ), ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) – (unã cu cãrag)
ex: si ncãrãgã (si ncusurã) fari; si ncãrãgarã (si strãmbarã) dãrmili; si ncãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã
§ ncãrãgat (ncã-rã-gátŭ) adg ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgats (ncã-rã-gátsĭ), ncãrãgati/ncãrãgate (ncã-rã-gá-ti) – (unã cu cãrãgat)
§ ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) sf ncãrãgãri (ncã-rã-gắrĭ) – (unã cu cãrãgari)
§ discãrag (dis-cã-rágŭ) vb I discãrãgai (dis-cã-rã-gáĭ), discãrãgam (dis-cã-rã-gámŭ), discãrãgatã (dis-cã-rã-gá-tã), discãrãgari/discãrãgare (dis-cã-rã-gá-ri) – ascap di pãltãrli adunati; nji ndreptu pãltãrli cãmburipsiti; ascap (mi fac ghini) di hala di-ulog i sãcat tsi u am
hárvalŭ
RO:dǎrǎpǎnat; fǎrǎ structurǎ sau tensiune
EN:dilapidated, decayed
FR:délabré; relâché
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
yitripsescu
RO:a trata, a vindeca
EN:to provide treatment for; make healthy again
FR:guérir
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015