|
|
deapin
deapin (deá-pinŭ) (mi) vb I dipinai (di-pi-náĭ), dipinam (di-pi-námŭ), dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) – scot hiri (ciori, etc.) di lãnã (bumbac, etc.) di pi-un fus sh-li-anvãrtescu pi-unã camatã, di pi-unã camatã tu-un cãrulj, etc.; (fig:
1: deapin = (i) nj-aduc aminti shi zburãscu di lucri tricuti; mbair adutseri aminti, pãrãvulsescu unã aradã di isturii; (ii) (cripãri, dzãli, etc.) si mbairã (trec) unã dupã-alantã; expr:
2: u (li) deapin = u (li) mãc cu limãryii, u (li) ngljit, li-ascapit, etc.;
3: li deapin = fug di-aoa, u-angan cãtsaua, li ciulescu, li cãpsãlsescu, li scarmin, lj-u cãrtsãnescu, etc.)
{ro: depăna}
{fr: dévider}
{en: reel off (thread)}
ex: deapinã hirlu; ma dipina ustura; tra s-deapinã fusili tuti; cripãrli multi s-dipina (fig: tritsea, si mbãira unã dupã-alantã), ca niorlji, tu inima-a ljei; dzãlili s-dipinarã (fig: tricurã, curarã, si mbãirarã); deapinã multã pãni
(expr: mãcã multu di multu); va s-u deapinj
(expr: va s-u mãts) pita ntreagã?; u dipinã
(expr: u ngljitã) sh-pãnea, sh-carnea sh-apa; li dipinã di-aoa
(expr: fudzi, s-furã, li cãrtsãni)
§ dipinat (di-pi-nátŭ) adg dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinats (di-pi-nátsĭ), dipinati/dipinate (di-pi-ná-ti) – (hirlu) tsi easti tricut dit un fus tu camata (cãrulj, etc.)
{ro: depănat}
{fr: dévidé}
{en: reeled off (thread)}
§ dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) sf dipinãri (di-pi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-deapinã un hir, dipinãturã
{ro: acţiunea de a depăna; depănare}
{fr: action de dévider; dévidage}
{en: action of reeling off (thread)}
ex: fusili vor dipinari; ahtari dipinari
(expr: mãcari) lj-au faptã a friptaljlui!
§ dipinãturã (di-pi-nã-tú-rã) sf dipinãturi (di-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi easi dupã unã dipinari; dipinari; crunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã
anemi/aneme
anemi/aneme (a-né-mi) sf anemi (a-némĭ) – hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor, rudani, aruideauã, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã
{ro: vârtelniţă}
{fr: dévidoir}
{en: reeling machine}
arãshcljitor
arãshcljitor (a-rãsh-clji-tórŭ) sn arãshcljitoari/arãshcljitoare (a-rãsh-clji-tŭá-ri) – hãlatea cu cari s-deapinã tortul, lãna di pi fusi i di pi gljami tra s-li facã camatã i crunã; misurã trã lundzimea-a hirilor di lãnã (bumbac, ljin, etc.); rãshcljitor, arãshchitor, dishcljitor, dishchitor, lãshchitor, lishchitor, lishcãtor, mutuvilã
{ro: răşchitor}
{fr: instrument servant à former les échevaux}
{en: reeling device}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptin sh-ari (angucitoari: cucotlu)
§ rãshcljitor (rãsh-clji-tórŭ) sn rãshcljitoa-ri/rãshcljitoare (rãsh-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: urdzi dzatsi rãshcljitoari
§ arãshchitor (a-rãsh-chi-tórŭ) sn arãsh-chitoari/arãshchitoare (a-rãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
ex: mãnj lundzi, curat arãshchitoari
§ dishcljitor (dish-clji-tórŭ) sn dishcljitoari/dishcljitoare (dish-clji-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
§ dishchitor (dish-chi-tórŭ) sn dishchitoari/dish-chitoare (dish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
§ lãshchitor (lãsh-chi-tórŭ) sn lãshchitoari/lãshchitoare (lãsh-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
§ lishchitor (lish-chi-tórŭ) sn lishchitoari/lish-chitoare (lish-chi-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
§ lishcãtor (lish-cã-tórŭ) sn lishcãtoari/lishcãtoare (lish-cã-tŭá-ri) – (unã cu arãshcljitor)
cãlami1/cãlame
cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami
§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}
§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}
§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac
§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}
§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari
{ro: (urzitura) preparată pentru ţesut}
cãlescu
cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved
§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)
cãpsãlsescu
cãpsãlsescu (cãp-sãl-sés-cu) (mi) vb IV cãpsãlsii (cãp-sãl-síĭ), cãpsãlseam (cãp-sãl-seámŭ), cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsi-ri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) – ardu lishor (cãt dau di ea, multi ori cu pira mash), fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlescu, pãrjescu, ghimtuescu, dugurescu; (fig: (lu, u, lji, li, etc.) cãpsãlsescu = (i) fur tsiva, ciulescu, ciunescu, ciuplescu, lu-arãd, lu-aplãnãsescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (ii) mi duc, fug (peascumta); (u, li) deapin, ciulescu, scarmin, spãstrescu, shpirtu-escu, cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu, (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: pârli}
{fr: flamber}
{en: singe}
ex: sh-cãpsãlsi (sh-arsi) lãpudzli; ts-cãpsãlsish (tsã lu-arsish) perlu; ãlj lu cãpsãlsi (fig: lji-l furã, lji lu-anvãrti, lji lu-agudi, lji lu-ahuli) gumarlu-a aushlui; sh-adunã cu-mãtsli tu tastru sh-li cãpsãlsi (fig: fudzi); cãpsãlsea-li (fig: fudz, aspealã-u, astindzi-u, deapinã-u) di-aoa
§ cãpsãlsit (cãp-sãl-sítŭ) adg cãpsãlsitã (cãp-sãl-sí-tã), cãpsãlsits (cãp-sãl-sítsĭ), cãpsãlsi-ti/cãpsãlsite (cãp-sãl-sí-ti) – tsi sh-ari arsã lishor fatsa (chealea, perlji, stranjlu, etc.); pãlit, pãrjit, ghimtuit, dugurit
{ro: pârlit}
{fr: flambé}
{en: singed}
§ cãpsãlsiri/cãpsãlsire (cãp-sãl-sí-ri) sf cãpsãlsiri (cãp-sãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) easti cãpsãlsit; pãliri, pãrjiri, ghimtuiri, duguriri; cãpsalã
{ro: acţiunea de a pârli; pârlire}
{fr: action de flamber}
{en: action of singeing}
ex: unã cãpsãlsiri (fig: vdzeari) tsi lã featsi oaspili
§ cãpsalã (cãp-sá-lã) sf cãpsãlj (cãp-sắljĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãpsãlseashti tsiva (cariva); urma (arana) tsi-armãni dupã tsi s-cãpsãlseashti (s-ardi lishor) tsiva; loc arsu; pãduri arsã; ardiri, ardeari; (fig: cãpsalã = arãdeari, minciunari, aplãnãsiri)
{ro: arsură, pârleală}
{fr: brûlure}
cãtsauã
cãtsauã (cã-tsá-ŭã) sf cãtsali/cãtsale (cã-tsá-li) – feamina-a cãnilui; (fig:
1: cãtsauã = muljari multu-arauã; expr:
2: u-angan cãtsaua = fug, li ciulescu; li spãstrescu; li shpirtuescu, li scarmin; li deapin; li cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu (ocljilj, zverca); etc.;
3: canda-lj fitã cãtsaua = mi hãrsescu multu di-un lucru tsi nu-ahãrzeashti caishti)
{ro: căţea}
{fr: chienne}
{en: bitch}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); cãtsaua fitã dzatsi cãtsãlj; s-u angãnãm cãtsaua
(expr: s-fudzim cãt ma-agonja) di-aoatsi; nearca atsea cãtsauã (nearca atsea multu lai); mira-a mea cãtsauã (multu arauã, lai); cãtsaua tsi s-ayiuseashti, scoati cãtsãlj orghi; pãn nu da coada cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi; lja nveastã di soi sh-cãtsauã di la oi
§ cãtsãl (cã-tsắlŭ) sm cãtsãlj (cã-tsắljĭ) – cãni tinir di anj (njic); cãni njic;
(expr:
1: cãtsãl di alj = unã parti (filii) dit un alj ntreg, tsi s-aleadzi ahoryea sh-easti acupiritã cu-unã coaji tsi s-curã, ninti ca si s-bagã tu mãcari;
2: cãtsãl pãrjit = cãni cu perlu limtu)
{ro: căţel}
{fr: jeune chien; petit chien}
{en: young dog; small dog}
ex: nãshti cãtsãlj alagã n pãduri si scoatã ljepuri (angucitoari: dintsãlj di cheaptini); am un cãtsãl mushat; s-bãnedz ca un cãtsãl orbu; bãgai tu mãcari doi cãtsãlj di alj
§ cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭŭ) sm, sf cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi), cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭ), cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi) – cãtsãl fitat di putsãn chiro; cãtsãl njic; cãtsãlic, cãtsãlac
{ro: căţeluş}
{fr: chien tout jeune; tout petit chien}
{en: very young dog; very small dog}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); yini dupã mini ca cãtsãlush, ca mãnar; cãtsauã loash, cãtsãlush featsi
cheadin
cheadin (chĭá-dinŭ) sn cheadini/cheadine (chĭá-di-ni) – hiri ghini toarsi shi suptsãri di lãnã (tortu) cu cari s-cos di-aradã stranjili di lãnã; gljem (crunã, etc.) di-ahtãri hiri; chedin, tortu
{ro: tort}
{fr: laine bien filée qui sert à coudre les vêtements de laine}
{en: spun yarn}
ex: ca cheadin cãndu-l deapinj; unã cãrutsã (amaxi) cu cheadini (gljami); cheadinlu-l turtsem di lãna-atsea ma buna, di sumã; cheadin trã cuseari; am cheadin sh-trã tãmbarea-a ta; adu-nj din pãzari cheadini aroshi, lãi shi verdzã; adush cheadin trã lãpudz
§ chedin (chĭé-dinŭ) sn chedini/chedine (chĭé-di-ni) – (unã cu cheadin)
ciulescu2
ciulescu2 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – lj-talj lumãchili-a unui arburi; nciulescu, cãlãrsescu, scrishtescu, scrãshtescu; (fig: ciulescu = (i) bat, frãngu, astingu di bãteari; lj-dau un shcop sãnãtos; lj-umplu sãmarlu (chealea) di bãteari; lj-frãngu oasili di bãteari; pãlescu; zãpãlescu; etc.; (ii) fur, spãstrescu, ciun, agudescu, ciuplescu, etc.; (iii) fug, cãpsãlsescu, li deapin, li spãstrescu, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.)
{ro: tăia ramuri, elaga (un arbore)}
{fr: émonder, élaguer, couper les branches d’un arbre}
{en: prune, trim, branch (a tree)}
ex: ciulim faglu (lj-tãljem alumãchili, l-cãlãrsim); n-avea ciulitã di bãteari (fig: n-avea datã un shcop bun); vimtul aratsi nã ciulea (fig: pãlea, zãpãlea) urecljili; nã dusim s-ciulim (fig: s-furãm, si spãstrim) vãrnã stearpã; mi ciulii (fig: mi furai, fudzii) fãrã s-mi-aducheascã nitsi cãnjlji; Yeani di-aclo li-avea ciulitã (fig: avea vdzitã, li-avea cãlitã)
§ ciulit2 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuli-ti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (arburi) tsi-lj s-ari tãljatã alumãchili; nciulit, cãlãrsit, scrishtit, scrãshtit
{ro: cu ramurile tăiate, elagat}
{fr: émondé, élagué, avec les branches coupées}
{en: pruned, trimmed, branched (a tree)}
§ ciuliri2/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciuleashti un arburi; nciuliri, cãlãrsiri, scrishtiri, scrãshtiri
{ro: acţiunea de a tăia ramuri, de a elaga (un arbore)}
{fr: action d’émonder, d’élaguer, de couper les branches d’un arbre}
{en: action of pruning, of trimming, of branching (a tree)}
§ ciul2 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (pom, arburi) tsi nu-ari alumãchi; (pom, arburi) cu alumãchili tãljati)
{ro: (arbore) fără ramuri}
{fr: (arbre) sans branches}
{en: (tree) without branches}
ex: arburi ciul (fãrã alumãchi)
§ nciulescu2 (ncĭu-lés-cu) (mi) vb IV nciulii (ncĭu-líĭ), nciuleam (ncĭu-leámŭ), nciulitã (ncĭu-lí-tã), nciuliri/nciulire (ncĭu-lí-ri) – (unã cu ciulescu2)
dipinari/dipinare
dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) sf – vedz tu deapin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deapindipinat
dipinat (di-pi-nátŭ) adg – vedz tu deapin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deapindeapinŭ
RO:a depăna; a mânca
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015