DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alin

alin (a-línŭ) (mi) vb I alinai (a-li-náĭ) shi alnai (al-náĭ), alinam (a-li-námŭ) shi alnam (al-námŭ), alinatã (a-li-ná-tã) shi alnatã (al-ná-tã), alinari/alinare (a-li-ná-ri) shi alnari/alnare (al-ná-ri) – mi mut dit un loc (tsi easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma nsus; mi duc cãtã nsus (pri-un munti) pri padi (pi gumar, cu machina, etc.); mi-ashternu (l-curdusescu un altu) pri-un loc tsi easti ma nsus (pri-un cal cu ncãlicarea, pi-un pom cu angãrlimarea, pri citia-a casãljei cu cicioarli pri scarã, un njic deanumirea cu mãnjli; etc.); analtsu, mut, scol, mãrescu, crescu, etc. (fig: lu-alin = lj-fac gãireti, l-cãidisescu, l-mãyipsescu, lu-alavdu, etc. tra si s-aducheascã sufliteashti ma ghini)
{ro: urca, (se) sui, ridica}
{fr: monter, gravir, s’élever, hausser}
{en: climb (up), mount, ascend, raise, rise (up), lift}
ex: alinã (anifurã, dusi nsus pri) muntsãlj; pãnã s-lu-alinã; alinai (mi dush nsus pi) nã dzeanã analtã; s-n-alinãm (s-imnãm nsus) pi-unã scarã di mirmirã; alinats-vã pri cãrciliu; alinãndalui-si cãtrã bunlu Dumnidzã; dipusirã muntsãlj shi s-al(i)narã (criscurã nsus) cupriili; laptili s-al(i)nã (sã scunchi, lji s-anãltsã tinjia); s-alinarã (s-mãrirã, criscurã) dãrli; va li alinã (fig: cãidiseascã) cu zboarãli; ahãt cãndu lu-alinã (fig: lu-alãvdã)

§ alinat (a-li-nátŭ) adg alinatã (a-li-ná-tã), alinats (a-li-nátsĭ), alinati/alinate (a-li-ná-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc (tsi easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma nsus; anãltsat, mutat, sculat, etc.
{ro: urcat, suit, ridicat}
{fr: monté, gravi, élevé, haussé}
{en: climbed (up), mounted, ascended, raised, risen (up), lifted}
ex: turmi alinati (dusi nsus) tu munti

§ alnat (al-nátŭ) adg alnatã (al-ná-tã), alnats (al-nátsĭ), alnati/alnate (al-ná-ti) – (unã cu alinat)

§ alinari/alinare (a-li-ná-ri) sf alinãri (a-li-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-alinã; anãltsari, mutari, sculari, etc.
{ro: acţiunea de a urca, de a (se) sui, de a ridica; urcare, suire, ridicare}
{fr: action de monter, de gravir, de s’élever, de hausser}
{en: action of climbing (up), of mounting, of ascending, of raising, of rising (up), of lifting}
ex: alinarea-a armãnjlor tu muntsã; alinarea pi ponj easti greauã trã oaminjlji mãturi; alinarea pi muntsã easti ljishoarã trã oaminjlji nvitsats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anumir3

anumir3 (a-nú-mir) sm anumiri (a-nú-mirĭ) shi sn anumi-ri/anumire (a-nú-mi-ri) – partea di trup a omlui di iu nchisescu bratsãli; anumiri, numir, numiri, umir
{ro: umăr}
{fr: épaule}
{en: shoulder}
ex: tsi u portu ea di-anumir?; pisti-anumiri cu mãndilj; s-acãtsarã di anumiri; mi doari anumirlu; dãdea din anumiri

§ anumiri/anumire (a-nú-mi-ri) sm anumiri (a-nú-mirĭ) shi sn anumiri/anumire (a-nú-mi-ri) – (unã cu anumir3)
ex: pindzi moasha cu anumirli

§ anumirea (a-nú-mi-rea) adv – pristi anumir (anumiri)
{ro: pe umăr}
{fr: sur épaule}
{en: on shoulders}
ex: cu un stog di leamni di anumirea (pristi umiri); lo stearpa di-anumirea (pristi umir) sh-trapsi

§ deanumirea (dea-nú-mi-rea) adv – (scriarea di anumirea neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – di anumirea, pristi anumir (anumiri); dinanumirea
{ro: pe umăr}
{fr: sur épaule}
{en: on shoulders}
ex: cu un stog di leamni deanumirea (pristi umiri, tu scriarea a noastrã); lo stearpa deanumirea (pristi umir, tu scriarea a noastrã) sh-trapsi

§ nanumirea (na-nú-mi-rea) adv – (scriarea na numirea neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) (unã cu deanumirea)
ex: tsãnea tufechea nanumirea (deanumirea)

§ dinanumirea (di-na-nú-mi-rea) adv – (unã cu deanumirea) (scriarea di nanumirea neaprucheatã tu-aestu dictsiunar)
ex: cu tufechea dinanumirea; cu stearpili dinanumirea; dutsea tastrul dinanumirea; njiclu-ashteaptã s-lu ljai dinanumirea (pi anumiri); l-purtã tutã calea dinanumirea

§ numir3 (nú-mir) sm numiri (nú-mirĭ) shi sn numiri/numire (nú-mi-ri) – (unã cu anumir3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chicutã1

chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)

§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)

§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari

§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fortumã2

fortumã2 (fór-tu-mã) sf fortunj (fór-tunjĭ) – sartsinã purtatã deanumirea i ncãrcatã pi-unã pravdã (cal i gumar); sac mari di lãnã (hãrar mplin di lucri) tsi sã ncarcã pi mulãri; dauãli pãrtsã di la ncãrcãtura tsi s-bagã pri-unã pravdã; ncãrcãturã, furtii, greatsã, griatsã, sartsinã, var, vãrii
{ro: încărcătură, sarcină}
{fr: charge, fardeau}
{en: load}
ex: am dauã fortumi (furtii, di la doi calj) ti-alãsari; adush unã fortumã (sartsinã) di leamni; unã fortumã (furtii) di fãrinã; fortuma (ncãrcãtura) easti greauã ti calu-aestu; discãrcarã fortunjli (furtiili) di pi calj; nj-agiumsi fortuma di pãrmãtii; tricu nã cãrvani cu fortumi (furtii) di sari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

furtii/furtie

furtii/furtie (fur-tí-i) sf furtii (fur-tíĭ) – lucru greu purtat deanumirea i ncãrcat pi-unã pravdã (cal i gumar); sac mari di lãnã (hãrar mplin di lucri) tsi sã ncarcã pi mulãri; dauãli pãrtsã di la ncãrcãtura tsi s-bagã pri-unã pravdã; ncãrcãturã, fortumã, greatsã, griatsã, sartsinã, var, vãrii (fig:
1: furtii pri suflit = minduiri greali sh-cripãri purtati tu suflit; expr:
2: lj-cad furtii; nj-mi fac furtii = mi-angrec, l-pãlãcãrsescu multu;
3: u-aruc furtia = u-aruc cãbatea, stepsul)
{ro: încărcătură, sarcină}
{fr: poids, fardeau; obligation; insistance}
{en: load, burden; duty; insistence}
ex: discãrcarã furtiili la hani; acumpãrai nã furtii di yiptu; hirãi pri cheptu mutã shi ndoapãrã furtii; cu cãrvãnj tsi trag furtii; mula vitsearcã tradzi furtii greauã; furtii di peshtsã scosh; lu-am furtii pisti cap; s-lja furtia shi si ntreabã sh-trã el; gumarlu poartã nã furtii di palji; cãdzu furtii
(expr: si-angricã multu); lj-cãdzu furtii multu
(expr: ãlj si-angricã multu); nj-si featsi furtii
(expr: nji si ngricã multu); cum s-fatsi, c-amirãlu s-u-arucã tutã furtia (stepsul, cãbatea) pri mini?

§ furtsatã2 (fur-tsá-tã) sf furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – (unã cu furtii)
ex: furtsata (sartsina, furtia) lj-arupsi bratsãli; mizi s-mina di griutatea a furtsatãljei

§ nfurtusescu (nfur-tu-sés-cu) (mi) vb IV nfurtusii (nfur-tu-síĭ), nfurtuseam (nfur-tu-seámŭ), nfurtusitã (nfur-tu-sí-tã), nfurtusiri/nfurtusire (nfur-tu-sí-ri) – ncarcu unã furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, pravdã, cal, gumar, etc.) tra s-u poartã iuva; ncarcu, ãncarcu, ancarcu, carcu, nsãrtsinedz;
(expr:
1: mi nfurtusescu a unui = lj-caftu, l-pãlãcãrsescu; mi ngrec, lj-bag zori, etc.;
2: lu ncarcu pristi oclji = lu ncarcu multu di multu, pristi misurã;
3: lu nfurtusescu cu bunets = lu ipruhriusesu, l-fac s-nji hurseascã tsiva)
{ro: încărca}
{fr: charger}
{en: load}
ex: nãsã si nfurtusi (si ncãrcã) cu cãmeshli tra s-li ducã la izvur; mi nfurtusi cu multi bunets
(expr: mi ipuhriusi, mi featsi s-lji voi tsiva trãninti, s-am nã borgi); nfurtusirã calu pristi oclji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: arsunã greu (fig: cu dureari multã) curiili; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; greu s-adari, lishor s-aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

misucupsescu

misucupsescu (mi-su-cup-sés-cu) (mi) vb IV misucupsii (mi-su-cup-síĭ), misucupseam (mi-su-cup-seámŭ), misucupsitã (mi-su-cup-sí-tã), misucupsiri/misucupsire (mi-su-cup-sí-ri) – portu deanumirea lucri greali tsi mi ncusureadzã; mi curmu di mesi di lucrul greu tsi-l fac; dishiledz, dãuledz; (fig: mi misucupsescu = (i) cãpãescu di copuslu mari tsi-l fac; (ii) mi molj, mi fac mulashcu)
{ro: deşela, speti}
{fr: échiner, devenir fourbu}
{en: break someone’s back}

§ misucupsit (mi-su-cup-sítŭ) adg misucupsitã (mi-su-cup-sí-tã), misucupsits (mi-su-cup-sítsĭ), misucupsi-ti/misucupsite (mi-su-cup-sí-ti) – tsi s-ari ncusuratã di lucrili greali tsi li poartã; tsi s-ari curmatã di mesi di lucrul tsi-l fatsi; dishilat, dãulat
{ro: deşelat, spetit}
{fr: échiné, fléchi, courbé}
{en: having his back broken by hard work}

§ misucupsi-ri/misucupsire (mi-su-cup-sí-ri) sf misucupsiri (mi-su-cup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-misucupseashti; dishilari, dãulari
{ro: acţiunea de a deşela, de a speti; deşelare, spetire}
{fr: action d’échiner}
{en: action of breaking someone’s back}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mut2

mut2 (mútŭ) (mi) vb I mutai (mu-táĭ), mutam (mu-támŭ), mutatã (mu-tá-tã), mutari/mutare (mu-tá-ri) –
1: min un lucru dit loclu iu s-aflã tra s-lu duc tu-un altu;
2: fug dit casa iu shed sh-mi duc sã stau tu-unã altã casã;
3: analtsu, portu tsiva (hãrãi) deanumirea; min, duc, fug, strãmut, scol, alãxescu, portu, analtsu, alin, etc.;
(expr:
1: l-mut; lj-mut lucri, casa, etc. = l-fur, lu mprad, lj-arichescu lucri, etc.;
2: mut cãnticlu = ljau s-cãntu, deadun cu cariva altu, sh-cu-unã altã boatsi, ma nsus i ma nghios;
3: mut caplu = mi scol, lj-au armili contra-a unui afindico, a chivernisiljei, etc.);
4: mut mãna = analtsu mãna tra s-lu-agudescu (s-dau) pri cariva;
5: mut measa = ljau mãcarea di pri measã;
6: lj-mut coada = lu-alavdu, cu tuti cã nu-ahãrzeashti alãvdari;
7: mut loclu (muntsãlj, valea, etc.) = fac loclu s-arãsunã di-aurlãrli shi zghicurli-a meali;
8: mutã-ts mintea = alãxea-ts mintea;
8: nji si mutã mintea = glãrescu, nj-fudzi mintea)
{ro: muta; (se) muta cu locuinţa; ridica, purta, răscula, etc.}
{fr: changer de place, déplacer; déménager; lever, se rebeller, etc.}
{en: move, remove, displace, raise, revolt, etc.}
ex: mutã-ti (minã-ti, fudz) di-aoa; ficior, mutã-u
(expr: alãxeats-u) mintea; sã s-mutã (s-fugã) dit hoara atsea; cãsharea va u mutãm (va lj-alãxim loclu sh-va u dutsem) didindi; hãrãi pri cheptu mutã; doilji s-mutarã (s-anãltsarã) multu nsus; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã; mutã-ti ncoa s-nu ti-agudeacã; li mutai tuti dit loc (li minai, lã alãxii loclu); adzã nã mutãm (fudzim dit casa iu shidem sh-nidzem tu-unã altã casã); shi-lj mutã tutã casa
(expr: lj-furã tut tsi-avea n casã); gheganjlji tsi nã mutã
(expr: furã) caljlji; l-mutã cãnticlu
(expr: nchisi, lo s-cãntã); vãsiljelu vitsin mutã cap
(expr: si sculã contra); doilji nãsh caplu sh-mutarã
(expr: si scularã); ahtãri suntu-arbineshlji di coadã cãndu-lj muts
(expr: cãndu lj-alavdzã); amirãlu mutã
(expr: sculã, featsi s-arãsunã) loclu di-aurlãri; nveasta-lj mutã
(expr: scoalã, fatsi s-arãsunã) munti sh-vali; s-mutã measa
(expr: s-loarã mãcãrli di pri measã), sh-amirãlu lj-acljimã tuts cuscrilj shi acljimatslji a lui tu grãdinã; ficior, mutã-u

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn