DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

blanã

blanã (blá-nã) sf blãnj (blắnjĭ) –
1: cumatã di lemnu lungã (putsãn largã shi suptsãri) tãljatã dealungului dit truplu-a unui arburi; scãndurã groasã i suptsãri; scãndurã, grendã, mardzini;
2: cumatã mari di lemnu, di cash, etc.; (fig: blanã = om analtu sh-timbel)
{ro: scândură; bucată mare de lemn, de brânză, etc.}
{fr: planche; grand morceau de bois, fromage, etc.}
{en: board; large piece of wood, cheese, etc.}
ex: ncãrfusea unã blanã (scãndurã, cumatã di lemnu) pri citii; blãnj (cumãts) di arburi; adush di la munti unã cherã di blãnj (scãnduri suptsãri); dã-nj nã blanã (cumatã ntreagã) di cash; eshti nã blanã di om (fig: om analtu sh-timbel)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caval

caval (ca-válŭ) sn cavali/cavale (ca-vá-li) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã lungã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi) cu unã aradã di tsintsi guvi dealungului tsi s-astupã cu deadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic; cãrval, dzamarã, dzãmarã, fluearã, filjoarã, fljor, fluer, fluir
{ro: fluier de cioban}
{fr: flûte des bergers}
{en: shepherd’s flute}
ex: cãntã cu cavali (dit dzãmarã, fluearã)

§ cãval (cã-válŭ) sn cãvali/cãvale (cã-vá-li) – (unã cu caval)

§ cãrval (cãr-válŭ) sn cãrvali/cãrvale (cãr-vá-li) – (unã cu caval)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clãrnetã

clãrnetã (clãr-né-tã) sf clãrneti/clãrnete (clãr-né-ti) shi clãrnets (clãr-nétsĭ) – hãlati muzicalã (di-aradã adratã di lemnu), tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã lãrdzitã multu la un capit, cu guvi dealungului, tsi s-astupã cu deadzitlu i s-alasã distupati cãndu omlu suflã tu sulinã tra si scoatã bots muzicali; gãrnetã
{ro: clarinet}
{fr: clarinette}
{en: clarinet}

§ clarinã (cla-rí-nã) sf clarini/clarine (cla-rí-ni) – (unã cu clãrnetã)

§ gãrnetã (gãr-né-tã) sf gãrneti/gãrnete (gãr-né-ti) shi gãrnets (gãr-nétsĭ) – (unã cu clãrnetã)
ex: shtii s-cãntã cu (s-batã) gãrneta

§ gãrnetãgi (gãr-ne-tã-gí) sm gãrnetãgeadz (gãr-ne-tã-gĭádzĭ) – omlu tsi cãntã (bati) gãrneta
{ro: clarinetist}
{fr: qui joue de la clarinette}
{en: clarinet player}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

desi

desi (dhé-si) sf pl(?) – unã soi di stizmã (di-aradã di loc, cheatrã, etc.) tsi s-fatsi hima di-un arãu tra s-nu u-alasã apa s-curã tutã, ma s-u-adunã shi s-facã di ea ca un njic lac tu partea di nsus a arãului; stizma tsi s-fatsi dealungului di-un arãu (tra s-u tsãnã apa s-nu s-vearsã pristi mardzini, cãndu yini mari) icã deavãrliga di-un loc (tra s-lu-afireascã di chiameti, di apa tsi poati s-yinã mari cãndu da multã ploai); prohumã
{ro: dig}
{fr: digue}
{en: dam}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

disic

disic (di-sícŭ) (mi) vb I disicai (di-si-cáĭ) shi discai (dis-cáĭ), disicam (di-si-cámŭ) shi discam (dis-cámŭ), disicatã (di-si-cá-tã) shi discatã (dis-cá-tã), disicari/disicare (di-si-cá-ri) shi disca-ri/discare (dis-cá-ri) – talj (aspargu) un lucru dealungului tu ma multi cumãts; talj, crep, aspargu, frãngu, mpartu, dinjic, etc.
(expr:
1: mi disic = mi mpartu ta s-fac ma multi lucri (diunãoarã);
2: nj-disic mintea (caplu) = mi frimintu cu ghiderli tsi-nj fac i cu minduirli shi cripãrli tsi am; glãrescu di minti cu zboarãli shi aurlãrli tsi nj-avdu;
3: disic mãcarea n gurã = cioamin sh-u meastic mãcarea n gurã;
4: u disic nãinti = cutedz s-mi duc nãinti, mi ncucutedz s-fac un lucru gioni)
{ro: despica, sparge; sfâşia}
{fr: fendre; déchirer}
{en: cleave, split}
ex: du-ti s-disits ndoauã leamni tu pãduri; disicã leamnili dit ubor tra s-fãtsem foclu tu vatrã; cãndu disicã (tãlje, dishcljisi) caplu a lamnjiljei; plãndzi di s-disicã
(expr: di glãreashti di minti); tsi vã disicats caplu
(expr: tsi cripats, tsi vã minduits sh-ahãntu multu) dipriunã?; ficiorlji aeshti-nj disicarã caplu
(expr: mi glãrirã di minti); ljundarlji s-ti disicã (dinjicã); nu pot s-mi disic
(expr: s-mi mpartu) di tuti pãrtsãli; tsi sh-cu dintsãlj ti disicã (dinjicã, cioaminã); shi cum di-a cãnjlor alãtrat s-disicã (s-huhuteashti) tutã valea; eara gioni, om tsi disicã nãinti; fratslji disicã muntsãlj
(expr: cuteadzã s-alagã muntsãlj), muma disicã amãrli
(expr: cuteadzã s-alagã pristi-amãri)

§ disicat (di-si-cátŭ) adg disicatã (di-si-cá-tã), disicats (di-si-cátsĭ), disicati/disicate (di-si-cá-ti) – tsi fu tãljat (aspartu) dealungului tu ma multi cumãts; cripat, aspartu, frãmtu, mpãrtsãt, dinjicat, etc.
{ro: despicat, spart, sfâşiat}
{fr: fendu; déchiré}
{en: cleaved, split}

§ discat (dis-cátŭ) adg discatã (dis-cá-tã), discats (dis-cátsĭ), discati/discate (dis-cá-ti) – (unã cu disicat)

§ disica-ri/disicare (di-si-cá-ri) sf disicãri (di-si-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disicã tsiva; cripari, aspãrdzeari, frãndzeari, mpãrtsãri, dinjicari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzãmarã

dzãmarã (dzã-má-rã) sf dzãmari/dzãmare (dzã-má-ri) shi dzãmãri (dzã-mắrĭ) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã lungã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi, cu unã aradã di tsintsi guvi dealungului tsi s-astupã cu deadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic); caval, fluearã, filjoarã, fljor, fluer, fluir
{ro: caval, fluier de cioban}
{fr: long chalumeau des bergers}
{en: shepherd’s flute}

§ dzamarã (dza-má-rã) sf dzamari/dzamare (dza-má-ri) shi dzamãri (dza-mắrĭ) – (unã cu dzãmarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fluearã1

fluearã1 (flu-ĭá-rã) sf flueri (flu-ĭérĭ) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi) cu unã aradã di guvi dealungului tsi s-astupã cu dzeadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic; caval, filjoarã, fluer, fljer, fluir, dzamarã, dzãmarã
{ro: fluier de cioban}
{fr: flûte des bergers}
{en: shepherd’s flute}
ex: io lã bat flueara shi nãsh nu-avdu cãnticlu; picurarlu cãnta cu flueara di arãsuna muntsãlj; du-ti la pãlatea-a lor s-u bats flueara; na aestã fluearã di la maea Vinjirea; tutã noaptea plãmsi nã fluearã tu uborlu aestu; si-l plãndzem noi cu flueara; flueara-lj pãru aspartã; pri dzenj nu s-avd flueri; anvãrligat di cãnj gionj, cu flueara la gurã

§ filjoarã (fi-ljĭŭá-rã) sf filjoari/filjoare (fi-ljĭŭá-ri) shi filjori (fi-ljĭórĭ) – (unã cu fluearã1)
ex: cãntã doilji din filjoarã (fluearã); filjoarã (fluearã) di filj

§ fluer (flu-ĭérŭ) sn flueri (flu-ĭérĭ) – (unã cu fluearã1)
ex: boatsi di fluer s-avdi s-avdi tu pãduri

§ fluir1 (flú-irŭ) sn fluiri/fluire (flú-i-ri) – (unã cu fluearã1)
ex: nj-deadi un fluir di la pãnãyir

§ fljer1 (fljĭérŭ) sn fljeri (fljĭérĭ) – (unã cu fluearã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã