DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

alihea1

alihea1 (a-lí-hĭa) sf fãrã pl – lucru cunuscut di lumi cã nu easti minciunos; alithea, aver
{ro: adevăr}
{fr: vérité}
{en: truth}
ex: s-nu easã tu padi alihea (averlu) nã dzuã

§ alithea1 (a-líth-hĭa) sf fãrã pl – (unã cu alihea1)

§ alitchea1 (a-líth-chĭa) sf fãrã pl – (unã cu alihea1)

§ alihios (a-li-hĭósŭ) adg alihioasã (a-li-hĭŭá-sã), alihiosh (a-li-hĭóshĭ), alihioasi/alihioase (a-li-hĭŭá-si) – tsi easti dealihea; tsi nu easti minciunos; alithios
{ro: adevărat}
{fr: vrai, véritable}
{en: true}
ex: lucrul aestu tsi sã spuni, pari alihios (dealihea)

§ alithios (a-lith-hĭósŭ) adg alithioasã (a-lith-hĭŭá-sã), alithiosh (a-lith-hĭóshĭ), alithioasi/alithioase (a-lith-hĭŭá-si) – (unã cu alihios)

§ dealithios (dea-lith-hĭósŭ) adg dealithioasã (dea-lith-hĭŭá-sã), dealithiosh (dea-lith-hĭóshĭ), dealithioasi/dealithioase (dea-lith-hĭŭá-si) – (unã cu alihios)

§ alithinos (a-li-thi-nósŭ) adg alithinoasã (a-li-thi-nŭá-sã), alithinosh (a-li-thi-nóshĭ), alithinoasi/alithinoase (a-li-thi-nŭá-si) – (unã cu alihios)

§ alihea2 (a-lí-hĭa) adv – dealihea, dealihealui, dealithea, alithea, alitchea, alihira, alihiuri, alithina, arihina, drãhea, alavar
{ro: în adevăr}
{fr: vraiment}
{en: truly}

§ alithea2 (a-líth-hĭa) adv – (unã cu alihea2)
ex: tuti aesti suntu alithea (dealihea)

§ alitchea2 (a-líth-chĭa) adv – (unã cu alihea2)

§ alihira (a-lí-hi-ra) adv – (unã cu alihea2)

§ alihiuri/alihiure (a-lí-hĭu-ri) adv – (unã cu alihea2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aver

aver (a-vérŭ) sn fãrã pl – lucru cunuscut di lumi cã nu easti minciunos; alihea, alithea
{ro: adevăr}
{fr: vérité}
{en: truth}

§ di-aver (di-a-vérŭ) adv – ver, alihea, dealihea, dealihealui, dealithea, alihira, alihiuri, alithina, drãhea, alavar
{ro: în adevăr}
{fr: vraiment}
{en: truly}

§ ver3 (vérŭ) sn fãrã pl – (unã cu aver; mash tu zburãrea shi scriarea di-a-ver neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; unã cu “di-aver” ma nsus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         vedz: “di-aver”

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn