|
|
deagã
deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz
§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã
§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}
§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)
cãrcoci
cãrcoci (cãr-cócĭŭ) sn cãrcoaci/cãrcoace (cãr-cŭá-ci) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, crancã, crangã, creangã, alneauã, angheauã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: branche d’arbre}
{en: tree branch}
codru1
codru1 (có-dru) sn codzrã (có-dzrã) shi codri (có-dri) – loc multu tes (tu cãmpu i la munti) tu cari crescu arburi (di-aradã agri, nisiminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, sculari casi, fãtearea di cãrtsã, etc.), tu cari poati creascã sh-earbã, lilici, mushclji, etc. sh-iu s-aflã sh-bãneadzã agru prici, agru pulj, etc.; codur, pãduri, curii, dubrac, urmanj, das; (fig:
1: codru = (i) munti i cãrciliu di munti; (ii) loc (padi, misuhori, for, etc.) iu s-adunã dunjaea dzãlili di sãrbãtoari, s-facã muabeti, s-yiurtiseascã, s-tragã corlu, s-gioacã, etc.; (iii) loclu iu s-adunã lumea s-vindã i s-acumpãrã lucri; pãzari, piatsã; (iv) loclu iu si ngroapã mortsãlj a hoarãljei; la grochi, grupishti, murmintsã, chimitir)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: s-mi scots ndzeanã tu codru (munti cu pãduri); Yeana fatsi nsus tu munti, cu shamia-lj lai pri frãmti, aclo n codru (pãduri) tru-unã deagã, sh-u tritsea dzua-lj ãntreagã; codri lãi cu prici; mi turnam dit codru; nvirdzã codrul (pãdurea); nj-yin din codru (dit pãduri); codrul (fig: forlu) din hoarã; s-acãtsã n codru (fig: tu padea-a hoarãljei iu s-adunã lumea); isha la codru (fig: padea-a hoarãljei) iu nvãrtea corlu; gol din codru (fig: pãzari) s-nu s-toarnã; s-adunã aushaticlu n codru (fig: tu misuhori s-facã muabeti sã-sh caftã mintea, etc.); ishirã n codru (misuhori, padea iu vor s-gioacã) feati sh-gionj; gioacã n codru (fig: padea iu s-adunã trã gioc tinirlji); mi-adusi pãnã n codru (la murmintsã)
§ codur1 (có-durŭ) sn coduri/codure (có-du-ri) – (unã cu codru1)
ex: nu-l scoasi n codur (fig: m pãzari, misuhori) s-lu vindã; vinji n codur (fig: m pãzari) tra s-asunã toacã; tut codurlu (fig: tutã pãzarea) di oaminj i gol; mi dush ãn codur (fig: tu misuhori, m pãzari, la murmintsã)
crancã
crancã (crán-cã) sf crãntsi (crắn-tsi) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, degã, deagã, cãrcoci, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: rameau, branche d’arbre}
{en: tree branch}
ex: crancã di fag
§ crangã (crán-gã) sf crãndzi (crắn-dzi) – (unã cu crancã)
§ creangã (creán-gã) sf crendzi (crén-dzi) – (unã cu crancã)
ex: cãdzu ca lemnu tãljat di creangã
§ grangã (grán-gã) sf grãndzi (grắn-dzi) – (unã cu crancã)
dãrmã1
dãrmã1 (dắr-mã) sf dãrmi/dãrme (dắr-mi) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi (pãrjinã) aruptã dit pom, cari s-hidzi tu loc shi easti ufilisitã di lãludz i zãrzãvãts acãtsãtoari ca andoapir, di cari si s-acatsã i si sã ngãrlimã; drãmã, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, deagã, degã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dushcu, lumachi
{ro: creangă}
{fr: branche d’arbre}
{en: tree branch}
ex: freadzi dãrmi (lumãchi) di masin; featili s-turna di la dãrmi (dedz); pi dãrmili (alumãchili) di-alun; dãrmili (alneili) di nuc; di pi dãrma (deaga) a nuclui
§ drãmã (drắ-mã) sf drãmi/drãme (drắ-mi) – (unã cu dãrmã1)
ex: trei drãmi (dedz), patrudzãts di frãndzã; lja nã drãmã (lumachi aruptã) sh-agudea
§ dãrmãtseauã (dãr-mã-tseá-ŭã) sf dãrmã-tseali/dãrmãtseale (dãr-mã-tseá-li) – njicã dãrmã, aluneauã, sur-tseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: ficiori cu dãrmãtseali (njits dãrmi) tu mãnã
dushcu3
dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – vedz tu deagã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: deagãlumachi/lumache
lumachi/lumache (lu-má-chi) sf lumãchi (lu-mắchĭ) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu; ramurã, ram
{ro: ramură}
{fr: branche, ra-meau}
{en: branch}
ex: lj-criscurã multi lumãchi; deadi la catiun cãti unã lumachi veardi di chin; mi nfãrmãcai cu schinjlji di-alumachi; lãili mãnj di toamnã trãdzea lumãchi azvarna; vãrã pravdã, lj-u intrã a lumachiljei sh-u mãcã cu frãndzã cu tut
§ alumachi/alumache (a-lu-má-chi) sf alumãchi (a-lu-mắchĭ) – (unã cu lumachi)
ex: un platan cu alumãchili teasi; cuclu bati pi-alumachi; cãdea di pri alumãchi; alumãchili s-frãngu di poami; tut ma s-dipunea di pri alumachi; frãndzãli s-arupea shi cãdea di pri alumãchi
§ alãmachi/alãmache (a-lã-má-chi) sf alãmãchi (a-lã-mắchĭ) – (unã cu lumachi)
§ lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) sf lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) – njicã lumachi; climbuci, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: plãntã aestã lumãchitsã (njicã-alumachi)
§ alumãchios (a-lu-mã-chĭósŭ) adg alumãchioasã (a-lu-mã-chĭŭá-sã), alumãchiosh (a-lu-mã-chĭóshĭ), alumãchioasi/alumãchioase (a-lu-mã-chĭŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati alumãchi; digos
{ro: rămuros}
{fr: branchu, rameux}
{en: with many branches}
§ alneauã (al-neá-úã) sf alnei (al-néĭ) shi alneali/alneale (al-neá-li) – (unã cu lumachi)
ex: cu birbilj pri cati alneauã
§ aluneauã (a-lu-neá-úã) sf alunei (a-lu-néĭ) – njicã alneauã; dãrmãtseauã, surtseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ramurã
ramurã (rá-mu-rã) sf ramuri (rá-murĭ) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; ram, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu
{ro: ramură}
{fr: branche, rameau}
{en: branch}
§ ram (rámŭ) sn ramuri (rá-murĭ) – (unã cu ramurã)
tsi/tse
tsi/tse (tsí) pr rel shi interog – (multi ori, tu scriarea-a noastrã, ligat cu alti zboarã) cari; pri cari, pi cari, di cari, tu cari, n cari; a curi, a cui; cãndu; iu; cãt, cã, di, ca, atumtsea, cãtse, trãtse, cu tuti cã, tsicara, tecã, etc.
{ro: ce; ce?; care, pe care, de care, în care, cui, căruia, când, unde, cât, că, de, ca, atuncea, de ce, pentru ce, deşi, etc.}
{fr: qui; que; quel; à qui; à quoi (bon); quand; où; combien; de; afin que; quoique; quoi?; pourquoi; etc.}
{en: what, which, that, who, of which, in which, tu which, how much, for, then, why, although, etc.}
ex: o, lai, pulj, tsi stai pri deagã?; hiljlu di-amirã tsi (cari) moari; Dumnidzã tsi (cari), ma-l vidzu, lj-dzãsi; mini tsi (cari) vãtãmai lamnja; cheatra tsi (cari) s-arucuteashti mushclju nu-acatsã; s-avdu (atseali) tsi fac mortsãlj sh-oamnjlji tsi (cari) dormu; nu shtea tsi s-facã; hilj-ta tsi (pri cari) nu u vidzush cu anjlji; un ficior tsi-l (pri cari-l) pitricu mã-sa; urfanji tsi (pri cari) cu saclu s-u aruts nafoarã sh-nu s-arucã; treatsi-ts calea tsi-ai (pri cari ai) vinjitã; arbinesh tsi (pri cari) lj-avea sultanlu; mãrata scapã di lãngori tsi (di cari) trapsi ahãts anj; nipotlu ali babã, tsi-lj (a curi ãlj) si pari cã-i ncãlar; carti tsi (a curi) tu xeani, s-agiungã-lj cãftash; ahãnti niveasti tsi (a curi) nu lã si turnarã gionjlji nãpoi; dzua tsi (tu cari) s-aflã; oara tsi (tu cari, cãndu) s-dusi nsus; nu tritsea dzuã (tu cari, cãndu) s-nu-lj s-arucã tu-ayinji; s-dusi tu munti, tsi (iu) eara putsãni casi; cara-l plãmsi, tsi-l (cãt ãl) plãmsi; optuli dzãli tsi (cãt) shidzu aclo; eara linãvoasã, linãvoasã, tsi (cã, cari) nu bãga mãna pi lucru; njasirã tsi (cãt) njasirã; di sibepea-al Custandin, tsi (di) s-nu da loclu di el; cum va s-facã, tsi (atumtsea), cãndu s-arujascã eapa-a ljei, s-avdã mãndzul; nãinti tsi (ca) s-fugã; nãinti tsi (ca) s-lu-arucã tu cireap; tsi lai numtã-amirãreascã!; atselu-i gioni, tsi-i!; sh-mea nu shtiu tsi (cãtse, trãtse) s-adunã; tse (cãt) trã mini, sh-tse (cãt) trã greclu; tsi (cari) om vinji?; nu nj-aspunj, tsi (cãtse ti duts) pãnã-aclo?; bre, psefte, tsi (cãtse) mi-arãsish?; tsi (cãtse) pãnã-aoa? lu ntribã Dumnidzã; au, tsi (cãtse) nu mi-avu draclu aoa, tu atsea oarã!; cã tsi, (tu scriarea-a noastrã: cãtse) cã-nj hiu featã; tsi cã (cu tuti cã) li am surãri; tsi dimãndzã, Doamne?