DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ahno

ahno (ah-nó) invar –
1: tsi easti cu aburi;
2: tsi sh-ari chirutã hroma (tsi s-ari alghitã)
{ro: cu aburi, decolorat}
{fr: vaporeux, décoloré}
{en: steamy, discolored}
ex: mãcarea hearbi ahno (cu aburi); aflã altã gãljinã ahno (tu aburi, aburindalui), deacutotalui zmultã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arvali/arvale

arvali/arvale (ár-va-li) adv invar – tsi easti dishcljis deacutotalui; urthanictu
{ro: total deschis}
{fr: complètement ouvert}
{en: completely open}
ex: alãsã poarta arvali (dishcljisã deacutotalui); hanea, arvali (dishcljisã deacutotalui)

§ hãrvãljisescu (hãr-vã-lji-sés-cu) vb IV hãrvãljisii (hãr-vã-lji-síĭ), hãrvãljiseam (hãr-vã-lji-seámŭ), hãrvãljisitã (hãr-vã-lji-sí-tã), hãrvãljisiri/hãrvãljisire (hãr-vã-lji-sí-ri) – dishcljid (ocljilj) multu (lj-fac mãri, lji mbulbuchedz, lji zgãrlescu) di-atseali tsi ved (di ciudii, tra s-ved ma ghini, etc. cã nu-nj yini s-pistipsescu atseali tsi ved)
{ro: holba (ochii)}
{fr: écarquiller (les yeux)}
{en: open (the eyes) wide}

§ hãrvãljisit (hãr-vã-lji-sítŭ) adg hãrvãljisitã (hãr-vã-lji-sí-tã), hãrvãljisits (hãr-vã-lji-sítsĭ), hãrvãljisiti/hãrvãljisite (hãr-vã-lji-sí-ti) – tsi lj-ari (ocljilj) dishcljish multu (mbulbucats)
{ro: cu (ochii) holbaţi}
{fr: (avec les yeux) écarquillés}
{en: with (the eyes) wide open}

§ hãrvãljisiri/hãrvãljisire (hãr-vã-lji-sí-ri) sf hãrvãljisiri (hãr-vã-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dishcljili multu, lji mbulbucheadzã ocljilj
{ro: acţiunea de a holba (ochii)}
{fr: action d’écarquiller (les yeux)}
{en: action of opening (the eyes) wide}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bitiviu

bitiviu (bi-ti-víŭ) adg bitivii/bitivie (bi-ti-ví-i), bitivii (bi-ti-víĭ), bitivii (bi-ti-víĭ) – tsi easti ntreg, cu tuti tsi-ari tu el, fãrã sã-lj lipseascã tsiva; tsi easti tut ãntreg; bidivitcu; deacutotalui, dicutotalui, dicutot; xintopando, pandilos, fari, dibinã
{ro: întreg, complet}
{fr: complet, entier, en totalité}
{en: whole, complete, in totality}
ex: ficiorlu nveatsã grailu ntreg, bitiviu (tut ntreg, cu tuti zboarãli dit el)

§ bidivitcu (bi-di-vít-cu) adg bidivitcã (bi-di-vít-cã), bidivittsã (bi-di-vít-tsã), bidivittsi/bidivittse (bi-di-vít-tsi) – (unã cu bitiviu)
ex: bidivitcu, canda (dip, ntreg, deacutotalui ca) ciciorlu ali Bealã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

deacutotalui

deacutotalui (dea-cu-tó-ta-luĭ) adv – ntreg (tut), fãrã s-armãnã tsiva, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; tut ntreg; cu sindu cu pandu; dicutotalui, dicutot; xintopando, pandilos, fari, dibinã, bitiviu, bidivitcu, dip;
(expr: hii deacutotalui = eshti dip glar, tsã chirush dip mintea)
{ro: total, integral}
{fr: complètement, entièrement}
{en: totally, completely, entirely}

§ dicutotalui (di-cu-tó-ta-luĭ) adv – (unã cu deacutotalui)

§ dicutot (di-cu-tótŭ) adv – (unã cu deacutotalui)
ex: si ntunicã dicutot (s-featsi dip chisã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dibinã

dibinã (di-bi-nắ) adv – cu tuti, fãrã s-armãnã tsiva di-unã parti; cu sindu cu pandu; xintopando, pandilos, fari, deacutotalui, dicutotalui, dicutot, bitiviu, bidivitcu, dip
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, totalment}
{en: with everything, completely, entirely}
ex: va li vindu dibinã (tuti, cu sindu cu pantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dip

dip (dípŭ) adv
1: ici, hici;
2: nai, multu, deacutotalui;
3: tamam, tãsh, trãsh, anilea;
(expr: di dip (scriat shi didip) = noimã nvãrtushatã a zborlui dip; tut ntreg; fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; deacutotalui, fari)
{ro: deloc; cel mai, foarte; tocmai, exact}
{fr: point du tout; le plus…; très; tout à fait}
{en: (not) at all; the most…; very; exactly, precisely}
ex: dip (ici) nu mi-aspar; dip (ici) nu mi va; nu tac sh-dip (ici)! tsiva di dip (ici tsiva) nu-aleadzi; nu lu-am vidzutã dip (ici); dip (ici) nu mãcã; dip (nai) ma njiclu; un om dip (multu) avut; armasim dip (deacutotalui) singuri; s-minã corlu dip (tãsh, tamam) ca chima; dip (trãsh) ca njeljlj-atselj sugari; dip (anilea, tamam) ca ursa cãndu gioacã; dip (analtu, tamam) pi aesti zboarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã