DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aradã1

aradã1 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); loclu dit aestã stari (sireauã) tu cari s-aflã un di-aesti lucri; bair (di mãrdzeali tu-unã ghiurdani, di zboarã tu-unã carti, etc.), radã, arãdãrichi; bair, chindinar, ordu, sãrã, sireauã, taxi, nizami, udopsu, etc.; strat, palã, petur, etc.;
(expr:
1: om di-aradã = om ca tuts alantsãlj, cum lipseashti s-hibã;
2: om cama di-aradã = om di soi ma bunã, di-ugeachi;
3: nu da aradã = zburashti fãrã aradã)
{ro: ordine, rând; salbă}
{fr: ordre, arrangement, rang; file; collier}
{en: order, arrangement, rank; file; necklace}
ex: bãgai aradã (ndrepshu, anischirsii) n casã; am aradã la beari (shtiu cum s-beau, beau cum lipseashti); voi nu-avets aradã (lucrili li-avets cãtrã naljurea); bagã-li lucrili tu-aradã (cum lipseashti, un dupã-alantu); imnã tu-aradã (tu sireauã, un dupã-alantu); patru dzãli tut pi-aradã (sireauã); unã aradã (un strat, un petur) di chetri, unã aradã (un strat, unã palã) di tsarã; s-nã pitritsets ãndauã arãdz (bairi di zboarã tu-unã carti); easti om di-aradã
(expr: ca tuts alantsãlj); gionj, ma di-aradã
(expr: ma bunj, di-ugeachi, di soi bunã); dupã cum n-adutsi arada (dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã; icã, (vedz aradã2), dupã cum u caftã adetea)

§ radã (rá-dã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradã1)
ex: eshti pi-ahtari radã (aradã, stari)?

§ nearadã (nea-rá-dã) sf nearãdz (nea-rắdzĭ) – lipsã di-aradã; starea-a unui lucru tsi nu-ari aradã (tsi easti alocut, palaz, naljurea); acãtãstãsii, acatastasi, mintiturã, arãeatã, atãxii
{ro: dezordine}
{fr: désordre}
{en: disorder}
ex: ari mari nearadã n casã

§ arãdãrichi/arãdãriche (a-rã-dã-rí-chi) sf arãdãrichi (a-rã-dã-ríchĭ) – lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; bair (di galbinj, bãgat multi ori deavãrliga di capelã, di fes); bair cu un i ma multi lucri (mãrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treacã ghini, etc.); rãdãrichi, aradã, ordu, udopsu, sãrã, sireauã; bair, ghiurdani, ghirdani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aradã2

aradã2 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – unã adeti armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã adeti (nvitsãturã, areu, tabieti, dat, hui, etc.) nvi-tsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, hui; unã adeti crishtineascã tsi s-adarã la mortsã cu plãndzearea (miryiu-luxirea, butsirea, jilirea, etc.) la caplu-a mortului, cu darea di la bisearicã (misalea, coliva, puminia, etc.) dupã tsi moari omlu, etc.; miryiuloi, miryiulog, miruloyi, boatsit; misali, trisalj, trisayi, colivã;
(expr:
1: cum u-adutsi arada = cum easti (u caftã) adetea, cum nã si cadi);
2: sã-nj fac arada = s-fac dupã cum u caftã adetea)
{ro: bocet; parastas, pomană}
{fr: lamentation, complainte, myriologue; requiem, aumône}
{en: lament, wail; memorial service, requiem, alms}
ex: nã cunoshti arãdzli (adetsli); dupã cum n-adutsi arada (dupã cum u caftã adetea; icã, (vedz aradã1), dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã); s-ti mãrits sh-tini s-tsã fats arada (s-fats dupã cum easti adetea); lj-avea faptã tuti arãdzli di moarti
(expr: dãrli, adetsli crishtineshti)

§ arãdãpsescu2 (a-rã-dãp-sés-cu) vb IV arãdãpsii (a-rã-dãp-síĭ), arãdãpseam (a-rã-dãp-seámŭ), arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsiri/arãdãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) – fac arãdzli-a unui mortu; lj-fac misalea-a unui mortu; plãngu shi jilescu multu trã un mortu (cu zghicuri shi shcljimurãri); arãdãsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, miryiu-luxescu, mirulyisescu, butsescu, jilescu, zghilescu, plãngu
{ro: boci, face un parastas}
{fr: lamenter, chanter des complaintes (en pleurant quelqu’un)}
{en: lament, wail}
ex: arãdãpsim (butsim, miryiuluxim) mortul; shtia muljarea aestã s-arãdãpseascã (pãrã-vulseascã) multi la plãngu

§ arãdãpsit2 (a-rã-dãp-sítŭ) adg arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsits (a-rã-dãp-sítsĭ), arãdãpsi-ti/arãdãpsite (a-rã-dãp-sí-ti) – (mortul) a curi si s-fac arãdzli; (mortul) tsi easti plãmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurãri); miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãbdãsit, arãvdãsit, butsit, jilit, zghilit, plãmtu
{ro: bocit}
{fr: lamenté, chanté des complaintes (en pleurant quelqu’un)}
{en: lamented, wailed}

§ arãdãpsiri2/arã-dãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) sf arãdãpsiri (a-rã-dãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã arãdzli-a unui mortu; miryiuluxiri, mirulyisiri, arãdãsiri, arãbdãsiri, arãvdãsiri, butsiri, jiliri, zghiliri, plãndziri, plãndzeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãildisescu

bãildisescu (bã-il-di-sés-cu) vb IV bãildisii (bã-il-di-síĭ), bãildi-seam (bã-il-di-seámŭ), bãildisitã (bã-il-di-sí-tã), bãildisiri/bãil-disire (bã-il-di-sí-ri) – avursescu multu (cãpãescu) di marili copus tsi-l fac; cãpãescu, cãpuescu
{ro: (se) extenua}
{fr: (s’)exténuer}
{en: exhaust oneself}
ex: bãildisim di alãgari sh-di foami

§ bãildisit (bã-il-di-sítŭ) adg bãildisitã (bã-il-di-sí-tã), bãildisits (bã-il-di-sítsĭ), bãildisiti/bãildisite (bã-il-di-sí-ti) – tsi cãpãeashti di marili copus tsi-l fatsi; cãpãit, cãpuit
{ro: extenuat}
{fr: exténué}
{en: exhausted}

§ bãildisiri/bãildisire (bã-il-di-sí-ri) sf bãildi-siri (bã-il-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãpãeashti di marili copus tsi-l fatsi; cãpãiri, cãpuiri
{ro: acţiunea de a (se) extenua}
{fr: action de (s’)exténuer}
{en: action of exhausting oneself}

§ bãldãsescu (bãl-dã-sés-cu) vb IV bãldãsii (bãl-dã-síĭ), bãldãseam (bãl-dã-seámŭ), bãldãsitã (bãl-dã-sí-tã), bãldãsiri/bãl-dãsire (bãl-dã-sí-ri) – (unã cu bãildisescu)

§ bãldãsit (bãl-dã-sítŭ) adg bãldãsitã (bãl-dã-sí-tã), bãldãsits (bãl-dã-sítsĭ), bãldãsi-ti/bãldãsite (bãl-dã-sí-ti) – (unã cu bãildisit)
ex: armasi n cali bãldãsit (cãpuit)

§ bãldãsiri/bãldãsire (bãl-dã-sí-ri) sf bãldã-siri (bãl-dã-sírĭ) – (unã cu bãildisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãndirsescu

cãndirsescu (cãn-dir-sés-cu) vb IV cãndirsii (cãn-dir-síĭ), cãndir-seam (cãn-dir-seámŭ), cãndirsitã (cãn-dir-sí-tã), cãndirsiri/cãn-dirsire (cãn-dir-sí-ri) – l-fac pri cariva (lj-shuts, lj-alãxescu min-tea) tra s-mindueascã (s-dzãcã, s-facã, etc.) unã soi cu mini, ashi cum voi mini; lj-umplu mintea (caplu); l-bag di cali; lu-aduc pi cali; cãndãrsescu, cãndãsescu, cãndisescu, apuaduc, nduplic; (fig: cãndirsescu = s-lja apofasea, easti numãtsitã, nj-bag mintea, nj-si umpli mintea, nj-si bagã zori, etc. s-fac un lucru)
{ro: convinge}
{fr: convaincre}
{en: convince}
ex: putu s-cãndirseascã pri un picurar

§ cãndirsit (cãn-dir-sítŭ) adg cãndirsitã (cãn-dir-sí-tã), cãndirsits (cãn-dir-sítsĭ), cãndirsiti/cãndirsite (cãn-dir-sí-ti) – ashi cum easti atsel tsi-lj si shutsã mintea (tsi easti cãndãrsit); cãndãrsit, cãndãsit, cãndisit, apuadus, bãgat di cali, adus pi cali
{ro: convins}
{fr: convaincu}
{en: convinced}

§ cãndirsi-ri/cãndirsire (cãn-dir-sí-ri) sf cãndirsiri (cãn-dir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-anduplicã; cãndãrsiri, cãndãsiri, cãndisiri, apuadutseari, bãgari di cali, adutseari pi cali
{ro: acţiunea de a convinge, de a consimţi; convingere, consimţire}
{fr: action de convaincre}
{en: action of convincing}

§ cãndisescu (cãn-di-sés-cu) vb IV cãndisii (cãn-di-síĭ), cãndiseam (cãn-di-seámŭ), cãndisitã (cãn-di-sí-tã), cãndisiri/cãndisire (cãn-di-sí-ri) – (unã cu cãndirsescu)
ex: l-cãndisirã s-lja altã; l-cãndisii s-fugã

§ cãndisit (cãn-di-sítŭ) adg cãndisitã (cãn-di-sí-tã), cãndisits (cãn-di-sítsĭ), cãndisiti/cãndisite (cãn-di-sí-ti) – (unã cu cãndirsit)

§ cãndisiri/cãndisire (cãn-di-sí-ri) sf cãndisiri (cãn-di-sírĭ) – (unã cu cãndirsiri)

§ cãndãrsescu (cãn-dãr-sés-cu) vb IV cãndãrsii (cãn-dãr-síĭ), cãndãrseam (cãn-dãr-seámŭ), cãndãrsitã (cãn-dãr-sí-tã), cãndãrsiri/cãndãrsire (cãn-dãr-sí-ri) – (unã cu cãndirsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cicãrdisescu

cicãrdisescu (ci-cãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cicãrdisii (ci-cãr-di-síĭ), cicãrdiseam (ci-cãr-di-seámŭ), cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; glãrescu di minti; nj-cher mintea; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirtãsescu, cistisescu, tulescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu
{ro: sminti, zăpăci, ului, buimăci}
{fr: troubler, faire perdre la tête, rendre fou, devenir (toqué, bizarre), étourdir, ahurir}
{en: drive mad, stun, daze, confuse}

§ cicãrdisit (ci-cãr-di-sítŭ) adg cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisits (ci-cãr-di-sítsĭ), cicãrdisiti/cicãrdisite (ci-cãr-di-sí-ti) – tsi s-poartã ca un tsi-ari glãritã di minti; glãrit di minti; tsi-ari chirutã mintea; tsi easti dat ãn cap; cicãnit, ciushuit, cictisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, ciurtuit, cirtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: smintit, zăpăcit, lovit cu leuca, uluit, buimăcit}
{fr: qui a l’esprit troublé, dérangé, toqué, étourdi, ahuri}
{en: deranged, mad, insane}
ex: ca cicãrdisit (glãrit) di minti

§ cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) sf cicãrdisiri (ci-cãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cicãrdiseashti (cari s-poartã ca glãrit di minti); cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicniri, cihtisiri, cildi-siri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, tuliri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a se zăpăci, de a se sminti, de a se ului, de a se buimăci; smintire, zăpăcire, uluire, buimăcire}
{fr: action de devenir fou, de faire perdre la tête, d’étourdir, d’ahurir; dérangement d’esprit, folie, toquade}
{en: action of driving someone crazy, of stunning, of dazing, of confusing; insanity, madness}

§ cistisescu (cis-ti-sés-cu) (mi) vb IV cistisii (cis-ti-síĭ), cistiseam (cis-ti-seámŭ), cistisitã (cis-ti-sí-tã), cistisiri/cistisire (cis-ti-sí-ri) – (unã cu cicãr-disescu)
ex: mi cistisii dinintea-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãnãsescu

dãnãsescu (dã-nã-sés-cu) vb IV dãnãsii (dã-nã-síĭ), dãnãseam (dã-nã-seámŭ), dãnãsitã (dã-nã-sí-tã), dãnãsiri/dãnãsire (dã-nã-sí-ri) – aravdu sh-nu mi-alas azvimtu; tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); dinãsescu, dinisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu, tsãn, ftursescu, shed, aravdu, tsãn cheptu
{ro: rezista, ţine}
{fr: résister, maintenir, (sou)tenir, supporter}
{en: resist, hold}
ex: s-dãnãsi (tsãnu, arãvdã) laea, ea

§ dãnãsit (dã-nã-sítŭ) adg dãnãsitã (dã-nã-sí-tã), dãnãsits (dã-nã-sítsĭ), dãnãsiti/dãnãsite (dã-nã-sí-ti) – cari tsãnu shi nu fu azvimtu; dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit, tsãnut, ftursit, shidzut, arãvdat
{ro: rezistat}
{fr: résisté, maintenu, supporté}
{en: resisted, held}

§ dãnãsiri/dãnãsire (dã-nã-sí-ri) sf dãnãsiri (dã-nã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dãnãseashti tsiva; dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri, tsãneari, ftursiri, shideari, arãvdari
{ro: acţiunea de a rezista, de a ţine}
{fr: action de résister, de maintenir, de tenir}
{en: action of resisting, of holding}

§ dinãsescu (di-nã-sés-cu) vb IV dinãsii (di-nã-síĭ), dinãseam (di-nã-seámŭ), dinãsitã (di-nã-sí-tã), dinãsiri/dinãsire (di-nã-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)
ex: multu dinãsii (tsãnui, arãvdai) atsea oarã; multu dinãsii (tsãnui) cu paradzlji tsi-nj deadish

§ dinãsit (di-nã-sítŭ) adg dinãsitã (di-nã-sí-tã), dinãsits (di-nã-sítsĭ), dinãsiti/dinãsite (di-nã-sí-ti) – (unã cu dãnãsit)

§ dinãsiri/dinãsire (di-nã-sí-ri) sf dinãsiri (di-nã-sírĭ) – (unã cu dãnãsiri)

§ dãnisescu (dã-ni-sés-cu) vb IV dãnisii (dã-ni-síĭ), dãniseam (dã-ni-seámŭ), dãnisitã (dã-ni-sí-tã), dãnisiri/dãnisire (dã-ni-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)
ex: nu putu s-dãniseascã (s-tsãnã) ma multu; mãrata nu cama putu s-dãniseascã shi gri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãvrãnsescu

dãvrãnsescu (dã-vrãn-sés-cu) vb IV dãvrãnsii (dã-vrãn-síĭ), dã-vrãnseam (dã-vrãn-seámŭ), dãvrãnsitã (dã-vrãn-sí-tã), dãvrãnsi-ri/dãvrãnsire (dã-vrãn-sí-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; am curailu s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; cutedz, dãldãsescu, dãldisescu, cãidisescu, cãindisescu
{ro: risca, cuteza, îndrăzni}
{fr: (se) hasarder, risquer, oser}
{en: risk, dare}
ex: dãvrãnsim (cutidzãm) shi arupsim tu muntsã

§ dãvrãnsit (dã-vrãn-sítŭ) adg dãvrãnsitã (dã-vrãn-sí-tã), dãvrãnsits (dã-vrãn-sítsĭ), dãvrãnsiti/dãvrãnsite (dã-vrãn-sí-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; cutidzat, dãldãsit, dãldisit, cãidisit, cãindisit, alipidat
{ro: riscat, decis, curajos}
{fr: hasardé, résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: risked, determined (person), firm, bold, daring}

§ dãvrãnsi-ri/dãvrãnsire (dã-vrãn-sí-ri) sf dãvrãnsiri (dã-vrãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-adarã un lucru; cutidzari, dãldãsiri, dãldisiri, cãidisiri, cãindisiri
{ro: acţiunea de a risca, de a cuteza, de a îndrăzni; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

§ dãldãsescu (dãl-dã-sés-cu) vb IV dãldãsii (dãl-dã-síĭ), dãldãseam (dãl-dã-seámŭ), dãldãsitã (dãl-dã-sí-tã), dãldãsiri/dãldãsire (dãl-dã-sí-ri) – (unã cu dãvrãnsescu)
ex: dãldãsirã (cutidzarã) sh-chirdurã; dãldãsii la-agioclu cu el, ma amintai ghini

§ dãldãsit (dãl-dã-sítŭ) adg dãldãsitã (dãl-dã-sí-tã), dãldãsits (dãl-dã-sítsĭ), dãldãsiti/dãldãsite (dãl-dã-sí-ti) – (unã cu dãvrãnsit)

§ dãldãsiri/dãldãsire (dãl-dã-sí-ri) sf dãldãsiri (dãl-dã-sírĭ) – (unã cu dãvrãnsiri)

§ dãldisescu (dãl-di-sés-cu) vb IV dãldisii (dãl-di-síĭ), dãldiseam (dãl-di-seámŭ), dãldisitã (dãl-di-sí-tã), dãldisiri/dãldisire (dãl-di-sí-ri) – (unã cu dãvrãnsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncherdu

ncherdu (nchĭér-dhu) sn ncherduri (nchĭér-dhurĭ) – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi amintã (nchirdãseashti) cariva; lucrul tsi easti amintat cãndu si nchirdãseashti tsiva; amintatic
{ro: câştig, beneficiu}
{fr: gain, bénéfice}
{en: gain, profit}
ex: di la-aestu lucru nu-avui ncherdu (amintatic); a lui s-hibã, cu ncherdu! (cu tihi, cu-amintatic, cu-ambãreatsã); ncherdu sh-banã s-aibã; cu ncherdu (cu amintatic, cu tihi) s-lã hibã!

§ ancherdu (an-chĭér-dhu) sn ancherduri (an-chĭér-dhurĭ) – (unã cu ncherdu)

§ ãncherdu (ãn-chĭér-dhu) sn ãncherduri (ãn-chĭér-dhurĭ) – (unã cu ncherdu)

§ nchirdãsescu (nchir-dhã-sés-cu) vb IV nchir-dãsii (nchir-dhã-síĭ), nchirdãseam (nchir-dhã-seámŭ), nchirdãsitã (nchir-dhã-sí-tã), nchirdãsiri/nchirdãsire (nchir-dhã-sí-ri) – amintu pãradz (i altu tsiva) cãndu fac unã stihimã (mi-antrec cu cariva, cãndu suntu plãtit ti un lucru tsi-l fac, etc.); ved hãiri di-un lucru tsi-l fac; nj-neg lucrili-ambar; amintu, anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, chirdãsescu, cãzãnsescu, chindisescu, fac, aflu, scot; (fig:
1: nchirdãsescu = mi ncurun, mi ljau, mi nsor/mãrit; expr:
2: altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = altu hascã sh-altu s-cumãnicã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: câştiga, profita, beneficia}
{fr: gagner, bénéficier, profiter}
{en: win, earn, profit}
ex: va s-mi nchirdãseascã (s-mi-amintã); s-lu nchirdãseshti (s-lu lucredz cu sãnãtati) agurlu; nãs lji nchirdãsi tutiputa a frati-sui; s-nu li nchirdãseascã casili; cari aravdã nchirdãseashti; si si nchirdãseascã (s-lã njargã lucrili-ambar); si nchirdãsi (fig: si ncurunã), ma dupã un mes s-alãsã di muljari

§ nchirdãsit (nchir-dhã-sítŭ) adg nchirdãsitã (nchir-dhã-sí-tã), nchirdãsits (nchir-dhã-sítsĭ), nchirdãsiti/nchirdãsite (nchir-dhã-sí-ti) – tsi ari vidzutã hãiri (amintatic) di la un lucru tsi-l featsi (di la unã stihimã, etc.); anchirdãsit, ãnchirdãsit, chirdãsit, cãzãnsit, chindisit, scos
{ro: câştigat, profitat, beneficiat}
{fr: gagné, bénéficié, profité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn