DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahar

ahar (a-hárŭ) adg aharã (a-há-rã), ahari (a-hárĭ), ahari/ahare (a-há-ri) – tsi easti aproapi sufliteashti (cu vreari) di cariva; ahãr, vrut, durut, dash, dashur, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved}
ex: ursea cu sãnãtati, aharã (vrutã) Ghiulã; nu shtii, aharã (vrutã) vitsinã?; aidi aharã (dasha-a mea), tsi amãnash?; tsi spunj, aharã (scumpã)?; aharã (vrutã) cuscrã, ti tsãnj mari!

§ ahãr (a-hắrŭ) adg ahãrã (a-hắ-rã), ahãri (a-hắrĭ), ahãri/ahãre (a-hắ-ri) – (unã cu ahar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dash

dash (dáshĭŭ) adg dashã (dá-shã), dash (dáshĭ), dashi/dashe (dá-shi) – tsi easti aproapi sufliteashti; dashur, ahar, ahãr, vrut, durut, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved, honey!}
ex: nani, nani, dash (vrute); aide, dasha-nj (geana-nj) aspuni-nj; ncljinãciunj a dashiljei (a scumpãljei); da s-lji nveatsã s-facã dash

§ dashur (dáshĭurŭ) adg dashurã (dá-shĭu-rã), dashuri (dá-shĭurĭ), dashuri/dashure (dá-shĭu-ri) – (unã cu dash)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dor2

dor2 (dórŭ) vb II durui (du-rúĭ), duream (du-reámŭ), durutã (du-rú-tã), dureari/dureare (du-reá-ri) – aduchescu multã vreari trã cariva; agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu, etc.;
(expr:
1: mi doari buriclu trã cariva = lu am (u am) tu mari vreari;
2: mi doari inima = mi-ariseashti multu)
{ro: dori, voi}
{fr: desirer, aimer, être affligé}
{en: love, desire}
ex: mã-sa ca mumã, durea (vrea multu) sã-l bashi; durea (vrea multu, avea mari mirachi) s-aibã un ficior; el ashi s-agiungã durea (vrea); muma doari (viliseashti); nj-am nã mumã tsi-nj mi doari (mi va multu); mash tini shtii cãt doari (multu va) mama; ma doari (ari mirachea) s-mi veadã; inima-lj doari trã (aducheashti un pon trã; icã expr: mi-arãseashti multu pri) mini; fumealja s-doari (s-va multu); picurarlu s-vrea shi s-durea (vrea multu) mash cu cãsharlu; dor (voi, am mirachea) tra s-mor; di nu-l dori (vrei) di vrei s-lu-alash?; s-doari (s-va multu) loclu-ts, s-doari vatra pãrinteascã, s-dor oaminjlji a tãi; di oara tsi u vidzu, acãtsã sã-l doarã buriclu
(expr: nchisi s-u aibã tu vreari, ãlj cãdzu tu vreari)

§ durut2 (du-rútŭ) adg durutã (du-rú-tã), duruts (du-rútsĭ), duruti/durute (du-rú-ti) – tsi-aducheashti unã vreari; tsi easti multu vrut; alãghit, alughit, vilisit, agãpisit, etc.; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, scumpu, sãrmai
{ro: iubit, drag, duios}
{fr: désiré, aimé, aimant, cher; chéri}
{en: dear, beloved, loved}
ex: noi him duruts dupã (noi ãlj vrem multu) oaminjlji a noshtri; s-eara durutã trã noi (s-nã vrea sh-ahãt multu), cãtse nu yinea s-nã veadã?; vrutlu sh-durutlu a meu hilj; si-nj alash durutlu (vrutlu) tatã; duruts (vruts) armãnj; sh-nji ciuciurã un grai durut (multu vrut, dultsi); muma easti durutã (easti cu multã vreari); tsi durutã (dultsi, tsi-aspunea multã vreari) s-videa atumtsea fatsa-a ljei; durut ea tut strigã

§ durea-ri2/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – atsea tsi fatsi un cãndu aducheashti multã vreari trã cariva; agãchipsiri, agãpisiri, agãpsiri, alãghiri, alughiri, vilisiri, etc.
{ro: acţiunea de a iubi; iubire}
{fr: action de desirer, de sentir amour, d’être affligé}
{en: action of loving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scumpu

scumpu (scúm-pu) adg scumpã (scúm-pã), scunchi (scún-chi), scumpi/scumpe (scúm-pi) –
1: tsi custuseashti multu; tsi ari unã mari tinjii (pãhã); tsi nu easti eftin;
2: tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; dash, dashur, ahar, ahãr, vrut, durut, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele;
(expr:
1: esti scumpu (tu videari = s-veadi arari ori, nu s-para veadi;
2: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu)
{ro: scump; drag}
{fr: cher, d’un prix élevé, dispendieux; chéri, bien-aimé}
{en: expensive, highly priced; dear, beloved}
ex: scumpa (tsi custuseashti multu) lugurii ti-acatsã ma eftin; lugurii di-atseali scumpili (cu tinjii mari); lucri marsini, ma scumpi (tsi custusescu multu); tuti-aesti li-acumpãrash scumpi; videam mash lucri scumpi, tuti di-amalamã shi di yeamãndzã; nj-ari furatã ahãti lucri scumpi; easti scumpã lugurii; ts-alãsash loclu a tãu mushat shi scumpu (durut), s-ti tradz aoa; s-lj-aflã nveastã cum prindi, trã scumpul (dashlu, vrutlu) a ljei; scumpa-nj (vruta-nj) featã fudzi din casã; tsi nj-ai, scumpã (vrutã), di-nj ti dirinj shi-nj ti deapiri pri un plãngu?; un scumpu easti; ti featsish scumpu tu videari
(expr: nu para ti videm multi ori)

§ scumpea-ti/scumpeate (scum-peá-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – catas-tisea tu cari lucrili tuti suntu scumpi; scumpeti, scumpeatic, scumpii
{ro: scumpete}
{fr: cherté}
{en: expensiveness}
ex: estan easti scumpeati multã di pãni; agiumsi ahãntã scumpeati, cã amirãlu nu avea cu tsi s-hrãneascã oastea-lj

§ scumpe-ti/scumpete (scum-pé-ti) sf scumpets (scum-pétsĭ) – (unã cu scumpeati)
ex: easti mari scumpeti, nu pots s-ti-aprochi di tsiva

§ scumpeatic (scum-peá-ticŭ) sn scumpeatitsi/scumpeatitse (scum-peá-ti-tsi) – (unã cu scumpeati)

§ scumpii/scumpie (scum-pí-i) sf scumpii (scum-píĭ) – (unã cu scumpeati)

§ scunchescu (scun-chĭés-cu) (mi) vb IV scunchii (scun-chíĭ), scuncheam (scun-chĭámŭ), scunchitã (scun-chí-tã), scunchi-ri/scunchire (scun-chí-ri) – (mi) fac cama scumpu di cum earam; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; atãrdisescu, artirsescu, artiri-sescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

voi2

voi2 (vóĭŭ) shi vroi (vróĭŭ) vb II vrui (vrúĭ), vream (vreámŭ), vrutã (vrú-tã), vreari/vreare (vreá-ri) –
1: am loatã apofasea s-fac tsiva; ãnj bag (u-am) tu minti s-fac un lucru; nj-fac nieti;
2: am mirachi, ãnj caftã inima; nj-aruc mirachea (sivdãlu); agãchipsescu, agãpisescu, agãpsescu, alãghescu, alughescu, vilisescu;
3: am trã dari, am borgi; burgescu, hriusescu, hursescu;
4: nj-cadi s-fac, easti ananghi; prindi, lipsescu, hãrzãescu;
5: cã easti… cã easti; icã… icã; em… em;
(expr:
1: nu nj-u va mintea = nu pot s-pistipsescu;
2: l-voi ca lunjina-a ocljilor; l-voi ca ocljilj din cap = am multã vreari, lu-agãpisescu multu, nu pot s-bãnedz fãrã el;
3: ma tsi u vrei? = tsi hãiri va s-ai, nu-am vãrã hãiri)
{ro: voi; iubi, îndrăgosti; datora; trebui; fie… fie}
{fr: vouloir; désirer, aimer; devoir, avoir des dettes; falloir; soit… soit}
{en: want, wish; desire, love; owe, be in debt; must, ought to; or… or}
ex: u va i nu va (u ari i nu u ari tu mirachi)?; disi nãs mi va (mi ari tu mirachi); ti voi pri tini; voi pãni; vrui s-yin s-ti ved ma nu mi-alãsã ploaea; voi, nu voi, va mi duc; va s-ljai pradz cãts s-vrei (ai orixi); cumnatili nu s-vor, s-mãcã ca cãtsalili; vru sh-nãs (avu sh-nãs mirachea), corbul, s-toarnã-acasã; voi (loai apofasea, nj-bag tu minti; am mirachea) tra s-acats un peashti; vrei (ai mirachea, ts-badz tu minti) s-ti ncrunj cu altã?; cara vrei (ai mirachea, loash apofasea) s-acumpri meari; vrui (aveam loatã apofasea; avui mirachea) nãoarã, vrui dauã-ori; tini nu vrusesh (nu u-avush tu minti); nu vream (nu-nj cãfta inima, nu-aveam mirachi trã) altu tsiva; nu mi vrei (nu mi-aprochi) sh-mini tu cãlivã?; shi sh-vrea multu mã-sa; s-vor (cãdzurã tu vreari) doilji; ma si s-vor (s-cãdzurã tu sivdã, tu vreari); si-nj ti vor (si sh-arucã sivdãlu pri tini) featili tuti; doilji s-nã lom, doilji s-nã vrem (s-nã vilisim); tsãni-ts groslu tsi tsã-l voi (tsi ts-am borgi); cãti liri-lj vreai (ãlj hurseai, lj-aveai trã dari)?; va (nj-lipseashti) un mes s-tsã li mbair; sumarlu-lj va (prindi) umpleari; furlji vor (lipsescu) vãtãmari; calea va (lipseashti) imnari sh-borgea va (lipseashti) plãtiri; va (lipseashti, prindi) s-tsã imnã tihea; vrea (prindea) vãtãmari di shcop; s-u-aflã: va (cã-i) moartã, va (cã-i) yii; va (icã) oarfãn, va (icã) avut

§ vrut1 (vrútŭ) adg vrutã (vrú-tã), vruts (vrútsĭ), vruti/vrute (vrú-ti) –
1: tsi sh-arcã sivdãlu pri cariva; tsi easti agãchipsit (vilisit) di cariva; agãchipsit, agãpisit, agãpsit, alãghit, alughit, vilisit;
2: dash, dashur, ahar, ahãr, durut, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn