DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alocut

alocut (a-ló-cutŭ) adg alocutã (a-ló-cu-tã), alocuts (a-ló-cutsĭ), alocuti/alocute (a-ló-cu-ti) – tsi nu-ari aradã; tsi s-aflã tu-unã stari (catastasi, arãeatã, atãxii, mintiturã) fãrã-aradã; tsi nu easti unã soi cu-alantã dunjai; paraxin, tronciu, ahoryea
{ro: dezordonat, bizar}
{fr: pêle-mêle, désordonné; bizarre}
{en: untidy; odd, strange}
ex: om alocut (tsi nu-ari aradã, tsi easti ahoryea, tronciu)

§ alocuta (a-ló-cu-ta) adv – (lucri) tsi s-aflã amisticati, mprusculiti, bãgati un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, darmadan, cioarã-boarã, ciora-bora
{ro: talmeş-balmeş}
{fr: pêle-mêle}
{en: pell-mell, helter skelter}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bandi

bandi (ban-dí) adg bandoanji/bandoanje (ban-dŭá-nji), bandadz (ban-dádzĭ), bandoanji/bandoanje (ban-dŭá-nji) – (palju-om) tsi nu easti bun trã tsiva; tsi nu lu-ariseashti s-lucreadzã; nu-ahãrzeashti mari lucru; tsi easti andihristu sh-arãu; dãrmalã, gãnoj, pezevenghiu, blãstimat, linãvos, etc.
{ro: nemernic}
{fr: vaurien, fainéant}
{en: scoundrel, rascal}
ex: tsi bandi (linãvos, pezevenghiu) eshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

barbã

barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea

§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)

§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber

§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)

§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu
{ro: frizerie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãsmã

bãsmã (bãs-mắ) sm bãsmadz (bãs-mádzĭ) – cumatã di tsãsãturã suptsãri (pãndzã) di bumbac (mitasi, etc.), dit cari muljerlji sh-fac fustãnj i cu cari sh-acoapirã caplu; bãsmai, dãrmã, pãndzã
{ro: basma}
{fr: cotonnade; indienne}
{en: coton fabric}
ex: di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); purta nã fustani di bãsmã; acumpãrai trei cots di bãsmã

§ bãsmai/bãsmae (bãs-má-i) sf bãsmãi (bãs-mắĭ) – (unã cu bãsmã)
ex: nj-feci nã fustani di bãsmai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

birbilj1

birbilj1 (bir-bíljĭŭ) sm birbilj (bir-bíljĭ) – pulj njic di pãduri (lungu di vãrã 15 cm. sh-cu peanili murni-aroshi) tsi cãntã multu mushat noaptea (sh-tr-atsea easti, multi ori, criscut shi tsãnut ãn casã); bilbilj, nibilbilj, birbir, birbiljoc, aidonã, aidoni, filomelã, sirvilj, vigljitoari
{ro: privighetoare}
{fr: rossignol}
{en: nightingale}

§ bilbilj1 (bil-bíljĭŭ) sm bilbilj (bil-bíljĭ) – (unã cu birbilj)
ex: bilbiljlu cãntã n casã; cãnta bilbiljlu pi dãrma di fag; ari boatsi di bilbilj

§ nibilbilj (ni-bil-bíljĭŭ) sm nibilbilj (ni-bil-bíljĭ) – (unã cu birbilj)

§ birbir (bir-bírŭ) sm birbiri (bir-bírĭ) – (unã cu birbilj)
ex: cãntã shi birbirlji pri saltsi

§ birbiljoc (bir-bi-ljĭócŭ) sm birbiljots (bir-bi-ljĭótsĭ) – (unã cu birbilj)
ex: vinj-a birbiljoclui mes; ciurciurã ca birbiljoclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãldãrmã

cãldãrmã (cãl-dãr-mắ) sm cãldãrmadz (cãl-dãr-mádzĭ) – chetsrãli (chirãmidzli i cumãtsli di lemnu) ashtirnuti pi-un petur di-arinã, cu cari sã ncaltsã (si-acoapirã, sã ndreadzi) unã cali tra s-poatã s-urdinã amãxili ma lishor; loclu ncãltsat cu chetri (chirãmidz i cumãts di lemnu)
{ro: caldarâm, loc (drum) pavat}
{fr: pavage}
{en: pavement}
ex: tu ubor cu cãldãrmadz (ubor ncãltsat)

§ cãn-dãrmã (cãn-dãr-mắ) sm cãndãrmadz (cãn-dãr-mádzĭ) – (unã cu cãldãrmã)

§ cãndrãmã (cãn-drã-mắ) sm cãndrãmadz (cãn-drã-mádzĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: carotsãli arãsuna pri cãndrã-madz

§ cãldãrãmi/cãldãrãme (cãl-dã-rắ-mi) sf cãldãrãnj (cãl-dã-rắnjĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: calea tsi dutsea la voi easti cu cãldãrãmi

§ cãldãrimi/cãldãrime (cãl-dã-rí-mi) sf cãldãrinj (cãl-dã-rínjĭ) – (unã cu cãldãrmã)
ex: sh-tu sucachea-a noastrã adrarã cãldãrimi

§ caldãrmagi (cal-dãr-ma-gí) sm caldãr-mageadz (cal-dãr-ma-gĭádzĭ) – omlu tsi adarã, vindi icã lucreadzã cu chetsrãli cu cari si ncaltsã cãljurli; caldrãmgi, caldãrmagiu, cal-drãmgiu
{ro: caldarâmgiu}
{fr: celui qui fait le pavage}
{en: pavement worker}

§ caldrãmgi (cal-drãm-gí) sm caldrãmgeadz (cal-drãm-gĭádzĭ) – (unã cu caldãrmagi)

§ caldãrmagiu (cal-dãr-ma-gíŭ) sm caldãrmagii (cal-dãr-ma-gíĭ) – (unã cu caldãr-magi)

§ caldrãmgiu (cal-drãm-gíŭ) sm caldrãmgii (cal-drãm-gíĭ) – (unã cu caldãrmagi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã