DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alishvirishi/alishvirishe

alishvirishi/alishvirishe (a-lish-vi-rí-shi) sf alishvirishuri (a-lish-vi-rí-shĭurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vindi shi s-acumprã tsiva; arishvirishi, articlji, vindeari-acumprari, dari-loari, daraverã
{ro: alişveriş, vânzare}
{fr: vente}
{en: sale}

§ arishviri-shi/arishvirishe (a-rish-vi-rí-shi) sf arishvirishuri (a-rish-vi-rí-shĭurĭ) – (unã cu alishvirishi)
ex: arishvirishi s-nu fats cu el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

falimentu

falimentu (fa-li-méntu) sn falimenti/falimente (fa-li-mén-ti) shi falimenturi (fa-li-mén-turĭ) – catastasea tu cari s-aflã omlu (cu-unã ducheani, fambricã, daraverã, etc.) cari nu poati sã-sh plãteascã borgili tsi featsi, sh-tr-atsea cheari avearea (ducheani, fambricã, daraverã, etc.) tsi ari; mufluzlãchi, mufluzii
{ro: faliment}
{fr: banqueroute}
{en: bankruptcy} el deadi falimentu sh-armasi pit cãljuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mufluzlãchi/mufluzlãche

mufluzlãchi/mufluzlãche (mu-fluz-lắ-chi) sf mufluzlãchi (mu-fluz-lắchĭ) – catastasea tu cari s-aflã omlu (cu-unã ducheani, fambricã, daraverã, etc.) cari nu poati sã-sh plãteascã borgili tsi ari faptã sh-tr-atsea u cheari avearea (ducheanea, fambrica, daravera, etc.) tsi ari; mufluzii, falimentu, fãljursiri;
(expr: mufluzlãchea nj-bati la ushi = hiu aproapea si-nj cher tutã avearea)
{ro: faliment}
{fr: banqueroute}
{en: bankruptcy}

§ mufluzii/mufluzie (mu-flu-zí-i) sf mufluzii (mu-flu-zíĭ) – (unã cu mufluzãchi)
ex: nj-pari cã mufluzia lã bati la ushã
(expr: suntu aproapea s-facã mufluzlãchi, sã-sh chearã tutã avearea)

§ mufluz (mu-flúzŭ) adg mufluzã (mu-flú-zã), mufluji (mu-flújĭ), mufluzi/mufluze (mu-flú-zi) – (omlu, ducheanea, daravera, etc.) cari-ari faptã mufluzãchi; cari nu poati si sh-plãteascã tuti borgili tsi ari sh-tr-atsea ari chirutã tutã avearea;
(expr: zborlu-nj easi mufluzi = zborlu-nj easi minciunos, dzãc minciuni)
{ro: mofluz, falimentar}
{fr: banqueroutier}
{en: bankrupt}
ex: om mufluz (cari ari faptã mufluzãchi, falimentu, cã nu poati sã-sh plãteascã borgili); banca easti mufluzã (ari datã falimentu); cu mufluzlu-aestu nu ti-alas s-fats urtãclãchi; zboarãli-a lui ishirã mufluzi
(expr: ishirã minciunoasi)

§ mufluzescu (mu-flu-zés-cu) vb IV mufluzii (mu-flu-zíĭ), mufluzeam (mu-flu-zeámŭ), mufluzitã (mu-flu-zí-tã), mufluziri/mufluzire (mu-flu-zí-ri) – agiungu tu catastasea tu cari nu pot sã-nj plãtescu tuti borgili tsi am, sh-tr-atsea ãnj cher tutã avearea; hiu tu catastasea iu-nj cher tutã avearea; dau falimentu; mufluzipsescu, fãljursescu
{ro: face faliment}
{fr: faire banqueroute}
{en: bankrupt}
ex: cu hãrgili tsi fãtsea nu mi njir cã mufluzirã; deadi lãngoarea tu oi sh-mufluzii (sh-ded falimentu)

§ mufluzit (mu-flu-zítŭ) adg mufluzitã (mu-flu-zí-tã), mufluzits (mu-flu-zítsĭ), mufluziti/mufluzite (mu-flu-zí-ti) – tsi ari agiumtã mufluz; tsi sh-ari chirutã tutã avearea; cari nu poati si sh-plãteascã tuti borgili; cari ari datã falimentu; mufluzipsit, fãljursit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn