DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãimac

cãimac (cãĭ-mácŭ) sn cãimatsi/cãimatse (cãĭ-má-tsi) – partea (spuma, danela, etc.) tsi easi pisuprã tu-unã muljiturã (lapti, cafe, etc.); caimac, cãimachi, aicã, tearã, aterã, danelã; (fig: cãimac = ma buna parti dit unã lugurii; ma bunjlji dit unã multimi di oaminj)
{ro: elită, cremă, smântână}
{fr: elite, crême}
{en: elite, cream}
ex: lã loarã cãimaclu (danela, aica)

§ caimac (caĭ-mácŭ) sn caimatsi/caimatse (caĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: lja caimaclu (peaja, aica) di la lapti; nj-bãgã tu cafei multu caimac (multã spumã)

§ cãimachi/cãimache (cãĭ-má-chi) sf cãimatsi/cãi-matse (cãĭ-má-tsi) – (unã cu cãimac)
ex: laptili a meu shi cafelu a tãu suntu fãrã cãimachi (aicã, trã lapti, shi spumã, trã cafe)

§ caimacci (cai-mac-cí) sm caimacceadz (caĭ-mac-cĭádzĭ) – un tsi vindi caimaclu di lapti (aica, teara)
{ro: vânzător de smântână}
{fr: vendeur de la crême de lait}
{en: man selling milk cream}

§ caimãcãrii/caimãcãrie (caĭ-mã-cã-rí-i) sf caimãcãrii (caĭ-mã-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindi cãimachi di lapti (aicã, tearã)
{ro: prăvălia unde se vinde smântâna}
{fr: magazin où on vend la crême de lait}
{en: store selling milk cream}
ex: caimãcãria dit chioshi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

danelã

danelã (da-né-lã) sf daneli/danele (da-né-li) – ma bunjlji dit unã multimi di oaminj; ma buna parti dit unã lugurii; aterã, cãimac, caimac, cãimachi
{ro: elită, cremă}
{fr: elite, crême}
{en: elite, cream}
ex: danela (atera, cãimaclu) a oastiljei a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fundã

fundã (fún-dã) sf fundi/funde (fún-di) shi fundzã (fún-dzã) –1: nod adrat dit unã panglicã di pãndzã i mitasi (mari sh-mushat ca areapitili-a unui flitur) tra sã stulseascã unã capelã (unã fustani, cutia tu cari s-aflã unã doarã, etc.); fljongu, fhiongu, fiongu;
2: ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, tufã, ciuciulã, ciuciulcã, bufcã;
(expr: lucri cu fundi = mintituri)
{ro: fundă; moţ, creastă}
{fr: gland; aigrette, houppe}
{en: bow (of ribbon), tassel; crest (of bird), tuft}
ex: ari unã fundã aspindzuratã; lai Daileani, lai fundã (fljongu) mari; ts-alãsash fundã (tufã, ciuciulã) pri frãmti; poartã nã cãciulã cu fundã; purta fesa fãrã fundã

§ fundanelã (fun-da-né-lã) sf fundaneli/fundanele (fun-da-né-li) – fundã (panglicã) ma njicã tsi s-bagã di-aradã pristi unã aranã
{ro: panglică medicinală}
{fr: ruban medicinal}
{en: medical tape, ribbon}
ex: lj-dishcljisi nã fundanelã la cicior

§ fljongu (fljĭón-gu) sn fljonguri (fljĭón-gurĭ) – nod adrat dit unã panglicã di pãndzã i mitasi (mari sh-mushat) tra sã stulseascã cutia tu cari s-aflã bãgatã unã doarã (capelã, fustani, etc.); fiongu, fhiongu, fundã
{ro: fiong, fundă}
{fr: boufette, pompon, rosette}
{en: bow (of ribbon), rosette, pompon, tuft}

§ fhiongu (fhĭón-gu) sn fhionguri (fhĭón-gurĭ) – (unã cu fljongu)
ex: shimii ligatã cu fhiongu

§ fiongu (fĭón-gu) sn fionguri (fĭón-gurĭ) – (unã cu fljongu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã