{fr: action de patienter; de supporter, de souffrir; de durer, de résister; patience, résignation}
{en: action of being patient; of enduring, of suffering; of lasting, of resisting; patience, resignation}
ex: dupã multã arãvdari, aushlu ntribã; greu lucru caftsã, ma cu arãvdari tuti s-fac; ai arãvdari, cã mardzinea aleadzi; sh-arãvdarea ari mardzini; lj-alãsã zbor a muljari-sai, s-aibã arãvdari

§ nearãvdat (nea-rãv-dátŭ) adg nearãvdatã (nea-rãv-dá-tã), nearãvdats (nea-rãv-dátsĭ), nearãvdati/nearãvdate (nea-rãv-dá-ti) – tsi nu li-ari arãvdatã cripãrli tsi-lj cãdzurã pri cap; tsi easti greu s-lu-aravdã un lucru
{ro: nerăbdat; nesuportat, nesuferit}
{fr: qui n’est pas supporté, insupportable}
{en: who could not be endured; insufferable}

§ nearãvdari/nearãvdare (nea-rãv-dá-ri) sf nearãvdãri (nea-rãv-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu poati s-aravdã tsiva; harea (huea) tsi u-ari atsel tsi nu poati s-aravdã multi
{ro: acţiunea de a nu răbda; de a nu îndura, de a nu suporta; nerăbdare}
{fr: action de s’impatienter; de ne pas supporter; impatience}
{en: action of being impatient; impatience}
ex: ashteaptã cu nearãvdari

§ arãvdãciuni/arãvdãciune (a-rãv-dã-cĭú-ni) sf arãvdãciunj (a-rãv-dã-cĭúnjĭ) – atsea hari tsi u-ari atsel tsi poati s-aravdã multi; arãvdari, rãvdari, ipumunii, sabri
{ro: răbdare}
{fr: patience}
{en: patience}
ex: domnul nu avea arãvdãciuni (arãvdari, ipumunii)

§ arãvdãtor (a-rãv-dã-tórŭ) adg arãvdãtoari/arãvdãtoare (a-rãv-dã-tŭá-ri), arãvdãtori (a-rãv-dã-tórĭ), arãvdãtoari/arãvdãtoare (a-rãv-dã-tŭá-ri) – cari-aravdã, cari poati s-aravdã multi
{ro: răbdător}
{fr: patient, endurant, résigné}
{en: patient, enduring, resigned}

§ arãvdos (a-rãv-dósŭ) adg arãvdoasã (a-rãv-dŭá-sã), arãvdosh (a-rãv-dóshĭ), arãvdoa-si/arãvdoase (a-rãv-dŭá-si) – (unã cu arãvdãtor)
ex: pãndza aestã easti multu arãvdoasã (aravdã, tsãni multu chiro)

§ ravdu (ráv-du) (mi) vb I rãvdai (rãv-dáĭ), rãvdam (rãv-dámŭ), rãvdatã (rãv-dá-tã), rãvdari/rãvdare (rãv-dá-ri) – (unã cu aravdu)

§ rãvdat (rãv-dátŭ) adg rãvdatã (rãv-dá-tã), rãvdats (rãv-dátsĭ), rãvdati/rãvdate (rãv-dá-ti) – (unã cu arãvdat)
ex: am rãvdatã nai cama lãili

§ rãvdari/rãvdare (rãv-dá-ri) sf rãvdãri (rãv-dắrĭ) – (unã cu arãvdari)
ex: cu rãvdarea va si sã ndreagã tuti; rãvdarea sh-nãsã ari nã mardzinã

§ nirãvdat (ni-rãv-dátŭ) adg nirãvdatã (ni-rãv-dá-tã), nirãvdats (ni-rãv-dátsĭ), nirãvdati/nirãvdate (ni-rãv-dá-ti) – (unã cu nearãvdat)

§ nirãvdari/nirãvdare (ni-rãv-dá-ri) sf nirãvdãri (ni-rãv-dắrĭ) – (unã cu nearãvdari)

{ro: oricând}
{fr: n’importe quand}
{en: no matter when}
ex: du-ti cãntsido (cãndu s-hibã)

§ cantsido (cán-tsi-dó) adv – (unã cu cãntsido)

§ cãntsi (cắn-tsi) adv – (unã cu cãntsido)
ex: yinu cãntsi (cãndu s-vrei, cãndu s-hibã) s-yini

§ cãnchishdo (cắn-chish-dó) adv – (unã cu cãntsido)

§ nciumirat (ncĭu-mi-rátŭ) adg nciumiratã (ncĭu-mi-rá-tã), nciumirats (ncĭu-mi-rátsĭ), nciumirati/nciumirate (ncĭu-mi-rá-ti) – tsi-lj si deadi s-lja fãrmac; tsi easti vãtãmat cu fãrmac; ncimirat, nfãrmãcat, nfãrmãcusit, fãrmãcat, fãrmãcusit
{ro: otrăvit; mâhnit, întristat}
{fr: empoisonné; affligé, attristé}
{en: poisoned; saddened, grieved, distressed}
ex: nciumiratã (fig: mãrinatã, nvirinatã) shi cripatã cum eara

§ nciumirari/nciumirare (ncĭu-mi-rá-ri) sf nciumirãri (ncĭu-mi-rắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi da fãrmac a unui s-lu lãndidzascã i s-lu vatãmã; ncimirari, nfãrmãcari, nfãrmãcusiri, fãrmãcari, fãrmãcusiri
{ro: acţiunea de a otrăvi;de a mâhni, de a întrista; otrăvire, mâhnire, întristare}
{fr: action d’empoisonner; d’affliger, d’attrister}
{en: action of poisoning; of saddening, of grieving, of distressing}

§ ncimiredz (nci-mi-rédzŭ) (mi) vb I ncimirai (nci-mi-ráĭ), ncimiram (nci-mi-rámŭ), ncimiratã (nci-mi-rá-tã), ncimirari/ncimirare (nci-mi-rá-ri) – (unã cu ncioamir)

§ ncimirat (nci-mi-rátŭ) adg ncimiratã (nci-mi-rá-tã), ncimirats (nci-mi-rátsĭ), ncimirati/ncimirate (nci-mi-rá-ti) – (unã cu nciumirat)

§ ncimirari/ncimirare (nci-mi-rá-ri) sf ncimirãri (nci-mi-rắrĭ) – (unã cu nciumirari)

{ro: cuscrie}
{fr: sorte de parentée qui se crée entre les beaux-parents et les plus proches du marié et de la mariée}
{en: in-law relationship; the kind of relationship created between the parents and the other close relatives of the groom and the bride}
ex: sã shtii, cã di-aoa sh-ninti, s-asparsi cuscrilja (fig: uspitsãlja); muri nveasta, dusi cuscrilja; nu avem vãrnã vinã icã cuscrilji cu gretslji

§ para-cuscru (pá-ra-cús-cru) sm, sf paracuscrã (pá-ra-cús-crã), paracuscri (pá-ra-cús-cri), paracuscri/paracuscre (pá-ra-cús-cri) – frati i sorã di-unã soi prit ncurunari
{ro: frate sau soră a unei rude prin căsătorie}
{fr: frère ou soeur d’un parent ou d’une parente par affinité}
{en: brother or sister of a relative by marriage}
ex: paracuscri vãrã sutã

§ ncuscredz (ncus-crédzŭ) (mi) vb I ncus-crai (ncus-cráĭ), ncuscram (ncus-crámŭ), ncuscratã (ncus-crá-tã), ncuscrari/ncuscrare (ncus-crá-ri) – (mi) fac cuscru cu cariva dãnda-lj feata ti nveastã (i ficiorlu trã gambro); (fig: nã ncuscrãm = nã fãtsem oaspits bunj)
{ro: încuscri}
{fr: s’apparenter, s’allier}
{en: become related (in-laws)}
ex: si ncuscrãm (s-nã fãtsem cuscri) easti-a noastrã vreari; nã ncuscrãm (nã featsim cuscri) cu nãs

§ ncuscrat (ncus-crátŭ) adg ncuscratã (ncus-crá-tã), ncuscrats (ncus-crátsĭ), ncuscrati/ncuscrate (ncus-crá-ti) – tsi s-ari faptã cuscru cu cariva
{ro: încuscrit}
{fr: apparenté, allié}
{en: who became related (in-laws)}

§ ncuscrari/ncuscrare (ncus-crá-ri) sf ncuscrãri (ncus-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncuscreadzã lumea
{ro: acţiunea de a se încuscri; încuscrire}
{fr: action de s’apparenter, de s’allier}
{en: action of becoming related (in-laws)}

§ ncuscrescu (ncus-crés-cu) (mi) vb IV ncuscrii (ncus-críĭ), ncuscream (ncus-creámŭ), ncuscritã (ncus-crí-tã), ncuscriri/ncuscrire (ncus-crí-ri) – (unã cu ncuscredz)
ex: dupã ahãtã cachi tsi sh-avurã, si ncuscrirã (s-featsirã cuscri)

§ ncuscrit (ncus-crítŭ) adg ncuscritã (ncus-crí-tã), ncuscrits (ncus-crítsĭ), ncuscriti/ncuscrite (ncus-crí-ti) – (unã cu ncuscrat)

§ ncuscri-ri/ncuscrire (ncus-crí-ri) sf ncuscriri (ncus-crírĭ) – (unã cu ncuscrari)

§ discuscrescu (dis-cus-crés-cu) (mi) vb IV discuscrii (dis-cus-críĭ), discuscream (dis-cus-creámŭ), discuscritã (dis-cus-crí-tã), discuscriri/discuscrire (dis-cus-crí-ri) – aspargu cuscrilja tsi-aveam cu cariva (cã tinirlji tsi sh-avea datã zborlu si sã ncurunã, li-asparsirã)
{ro: strica încuscrirea}
{fr: annuler les plans d’apparentement}
{en: cancel plans for becoming in-laws}

§ discuscrit (dis-cus-crítŭ) adg discuscritã (dis-cus-crí-tã), discuscrits (dis-cus-crítsĭ), discuscriti/discuscrite (dis-cus-crí-ti) – tsi-lj s-asparsi cuscrilja cu cariva
{ro: care a stricat încuscrirea}
{fr: qui a annulé les plans d’apparentement}
{en: who has cancelled the plans for becoming in-laws}

§ discuscriri/discuscrire (dis-cus-crí-ri) sf discuscriri (dis-cus-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aspardzi nã cuscrilji
{ro: acţiunea de a strica încuscrirea}
{fr: action de annuler les plans d’apparentement}
{en: action of cancelling plans for becoming in-laws}

§ dãnisit (dã-ni-sítŭ) adg dãnisitã (dã-ni-sí-tã), dãnisits (dã-ni-sítsĭ), dãnisiti/dãnisite (dã-ni-sí-ti) – (unã cu dãnãsit)

§ dãnisiri/dãnisire (dã-ni-sí-ri) sf dãnisiri (dã-ni-sírĭ) – (unã cu dãnãsiri)

§ dãnsescu (dãn-sés-cu) vb IV dãnsii (dãn-síĭ), dãnseam (dãn-seámŭ), dãnsitã (dãn-sí-tã), dãnsi-ri/dãnsire (dãn-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)

§ dãnsit (dãn-sítŭ) adg dãnsitã (dãn-sí-tã), dãnsits (dãn-sítsĭ), dãnsiti/dãnsite (dãn-sí-ti) – (unã cu dãnãsit)

§ dãnsiri/dãnsire (dãn-sí-ri) sf dãnsiri (dãn-sírĭ) – (unã cu dãnãsiri)

§ dãinsescu (dã-in-sés-cu) vb IV dãinsii (dã-in-síĭ), dãinseam (dã-in-seámŭ), dãinsitã (dã-in-sí-tã), dãinsiri/dãinsire (dã-in-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)

§ dãinsit (dã-in-sítŭ) adg dãinsitã (dã-in-sí-tã), dãinsits (dã-in-sítsĭ), dãinsi-ti/dãinsite (dã-in-sí-ti) – (unã cu dãnãsit)

§ dãinsiri/dãinsire (dã-in-sí-ri) sf dãinsiri (dã-in-sírĭ) – (unã cu dãnãsiri)

§ dinisescu (di-ni-sés-cu) vb IV dinisii (di-ni-síĭ), diniseam (di-ni-seámŭ), dinisitã (di-ni-sí-tã), dinisiri/dinisire (di-ni-sí-ri) – (uni cu dãnãsescu)

§ dinisit (di-ni-sítŭ) adg dinisitã (di-ni-sí-tã), dinisits (di-ni-sítsĭ), dinisiti/dinisite (di-ni-sí-ti) – (uni cu dãnãsit)

§ dinisiri/dinisire (di-ni-sí-ri) sf dinisiri (di-ni-sírĭ) – (uni cu dãnãsiri)

§ dindisescu (din-di-sés-cu) vb IV dindisii (din-di-síĭ), dindiseam (din-di-seámŭ), dindisitã (din-di-sí-tã), dindisiri/dindisire (din-di-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)
ex: chealea nu dindiseashti (tsãni) tu arcoari

§ dindisit (din-di-sítŭ) adg dindisitã (din-di-sí-tã), dindisits (din-di-sítsĭ), dindisiti/dindisite (din-di-sí-ti) – (unã cu dãnãsit)

§ dindisiri/dindisire (din-di-sí-ri) sf dindisiri (din-di-sírĭ) – (unã cu dãnãsiri)

§ dãndãsescu (dãn-dã-sés-cu) vb IV dãndãsii (dãn-dã-síĭ), dãndãseam (dãn-dã-seámŭ), dãndãsitã (dãn-dã-sí-tã), dãndãsi-ri/dãndãsire (dãn-dã-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)

§ dãndãsit (dãn-dã-sítŭ) adg dãndãsitã (dãn-dã-sí-tã), dãndãsits (dãn-dã-sítsĭ), dãndãsiti/dãndãsite (dãn-dã-sí-ti) – (unã cu dãnãsit)

§ dãndãsiri/dãndãsire (dãn-dã-sí-ri) sf dãndãsiri (dãn-dã-sírĭ) – (unã cu dãnãsiri)

§ nfarmãc (nfár-mãcŭ) (mi) vb I nfãrmãcai (nfãr-mã-cáĭ), nfãrmãcam (nfãr-mã-cámŭ), nfãrmãcatã (nfãr-mã-cá-tã), nfãrmãcari/nfãrmãcare (nfãr-mã-cá-ri) – ljau fãrmac; dau fãrmac a unui; vatãm cariva dãnda-lj fãrmac; farmãc, nfãrmãcusescu, fãrmãcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; (fig:
1: nfarmãc = aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, nfushtedz, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, crep, pãrãpunjisescu; expr:
2: mãc di mi nfarmãc = (i) mãc tsiva tsi nj-aspardzi stumahea; (ii) mãc multu di multu, mi ndop cu mãcari)
{ro: otrăvi, mâhni, întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner, affliger, attrister}
{en: poison, sadden, grieve, distress}
ex: si nfãrmãcã (lo fãrmac) sh-muri; lji nfãrmãcã tuts (lj-vãtãmã tuts) cu afrat; mash io shtiu cum mi nfãrmãcai cu schinjlji di-alumachi; mãcai sh-mi nfãrmãcai
(expr: nj-asparsi stumahea; icã mi ndupai di mãcari); mãcã di si nfãrmãcã pãnã nu cama putu
(expr: mãcã multu di multu); lji si nfãrmãca inima (fig: si mãrina, si nvirina); si nfãrmãcã (fig: sã nvirinã) di cãndu vidzu cã cheptul a gãlinjiljei avea guvã; cari vidzurã nora ahãntu lai, sã nfãrmãcarã si nciumirarã (fig: sã nvirinarã multu di multu)

§ nfãrmaci (nfãr-mácĭŭ) (mi) vb I nfãrmãcai (nfãr-mã-cáĭ), nfãrmãcam (nfãr-mã-cámŭ), nfãrmãcatã (nfãr-mã-cá-tã), nfãrmãcari/nfãrmãcare (nfãr-mã-cá-ri) – (unã cu nfarmãc)

§ nfãrmãcat (nfãr-mã-cátŭ) adg nfãrmãcatã (nfãr-mã-cá-tã), nfãrmãcats (nfãr-mã-cátsĭ), nfãrmãca-ti/nfãrmãcate (nfãr-mã-cá-ti) – cari lo fãrmac; tsi-lj si deadi s-lja fãrmac; tsi easti vãtãmat cu fãrmac; nciumirat, ncimirat, fãrmãcat, nfãrmãcusit, fãrmãcusit
{ro: otrăvit, mâhnit, întristat}
{fr: enve-nimé, empoisonné, rempli d’amertume, affligé, attristé}
{en: poisoned, saddened, grieved, distressed}
ex: nfãrmãcatã (fig: nvirinatã) easti mãrata, di-anda-lj spusirã cã hilj-su easti lãndzit; nfãrmãcat, nciumirat!; ascultã cu multã jali shi-lj dzãsi cu inimã nfãrmãcatã; sãndzi nu cura di nãs, ahãntu nvirinat shi nfãrmãcat (nciumirat) eara

§ nfãrmãcari/nfãrmãcare (nfãr-mã-cá-ri) sf nfãrmãcãri (nfãr-mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu lja fãrmac icã da fãrmac a unui s-lu lãndidzascã i s-lu vatãmã; nciumirari, ncimirari, fãrmãcari, nfãrmãcusiri, fãrmãcusiri
{ro: acţiunea de a otrăvi, de a mâhni, de a întrista; otrăvire, mâhnire, întristare}
{fr: action d’envenimer, d’empoisonner, d’affliger, d’attrister, de devenir triste, d’être désolé}
{en: action of poisoning, of becoming sad, of grieving, of being distressed}

§ farmãc (fár-mãcŭ) (mi) vb I fãrmãcai (fãr-mã-cáĭ), fãrmãcam (fãr-mã-cámŭ), fãrmãcatã (fãr-mã-cá-tã), fãrmãcari/fãrmãcare (fãr-mã-cá-ri) – (unã cu nfarmãc)
ex: vrets s-lu fãrmãcats (s-lji dats fãrmac)?; nu-lj farmãcã (nvirina) sãhãtsli; fãrmãcai cãnili cu afrat tra s-nu turbã

§ fãrmãcat (fãr-mã-cátŭ) adg fãrmãcatã (fãr-mã-cá-tã), fãrmãcats (fãr-mã-cátsĭ), fãrmãcati/fãrmãcate (fãr-mã-cá-ti) – (unã cu nfãrmãcat)
ex: nu u cãrtea cã easti fãrmãcatã (fig: nvirinatã)

§ fãrmãcari/fãrmãcare (fãr-mã-cá-ri) sf fãrmãcãri (fãr-mã-cắrĭ) – (unã cu nfãrmãcari)
ex: muri unãshunã dupã fãrmãcari (dupã tsi lo fãrmaclu); multã fãrmãcari ari faptã
(expr: ari faptã multã mãcari! sã-lj s-acatsã n grumadz, si s-farmãcã!)

§ disfarmãc (disfár-mãcŭ) (mi) vb I disfãrmãcai (disfãr-mã-cáĭ), disfãrmãcam (disfãr-mã-cámŭ), disfãrmãcatã (disfãr-mã-cá-tã), disfãr-mãcari/disfãrmãcare (disfãr-mã-cá-ri) – fac tsiva (lj-dau tsiva, nã yitrii) tra s-lu vindic (si s-aducheascã ma ghini) di fãrmaclu tsi-ari loatã; (fig:
1: disfarmãc = cu zboarã dultsã di mbunari sh-cu vreari, l-fac pri cariva tsi easti multu mãrãnat (cripat, tu jali, etc.) si s-aducheascã ma ghini, s-isihãseascã; pãrigursescu
{ro: lua ceva contra otrăvirei}
{fr: prendre quelque chose contre empoisonnement}
{en: take something against poisoning}
ex: lj-deadirã lapti tra si s-disfarmãcã (s-vindicã di fãrmaclu tsi-ari loatã); njershu s-u ved mãrata s-u disfarmãc (s-u pãrigursescu)

§ disfãrmãcat (disfãr-mã-cátŭ) adg disfãrmãcatã (disfãr-mã-cá-tã), disfãrmãcats (disfãr-mã-cátsĭ), disfãrmãcati/disfãrmãcate (disfãr-mã-cá-ti) – tsi easti faptu (tsi-lj si deadi tsiva) tra si s-facã ghini di fãrmaclu tsi-ari loatã
{ro: care a luat ceva contra otrăvirei}
{fr: qui a pris quelque chose contre empoisonnement}
{en: who has taken something against poisoning}

§ disfãrmãca-ri/disfãrmãcare (disfãr-mã-cá-ri) sf disfãrmãcãri (disfãr-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja tsiva tra si s-aducheascã ma ghini (si s-vindicã) dupã nfãrmãcari
{ro: acţiunea de a lua ceva contra otrăvirei}
{fr: action de prendre quelque chose contre empoisonnement}
{en: action of taking something against poisoning}

§ ãnfarmãc (ãn-fár-mãcŭ) (mi) vb I ãnfãrmãcai (ãn-fãr-mã-cáĭ), ãnfãrmãcam (ãn-fãr-mã-cámŭ), ãnfãrmãcatã (ãn-fãr-mã-cá-tã), ãnfãrmãcari/ãnfãrmãcare (ãn-fãr-mã-cá-ri) – (unã cu nfarmãc)

§ ãnfãrmãcat (ãn-fãr-mã-cátŭ) adg ãnfãrmãcatã (ãn-fãr-mã-cá-tã), ãnfãrmãcats (ãn-fãr-mã-cátsĭ), ãnfãrmãca-ti/ãnfãrmãcate (ãn-fãr-mã-cá-ti) – (unã cu nfãrmãcat)

§ ãnfãrmãcari/ãnfãrmãcare (ãn-fãr-mã-cá-ri) sf ãnfãrmãcãri (ãn-fãr-mã-cắrĭ) – (unã cu nfãrmãcari)

§ nfãrmãcusescu (nfãr-mã-cu-sés-cu) (mi) vb IV nfãrmãcusii (nfãr-mã-cu-síĭ), nfãrmãcuseam (nfãr-mã-cu-seámŭ), nfãrmãcusitã (nfãr-mã-cu-sí-tã), nfãrmãcusiri/nfãrmãcusire (nfãr-mã-cu-sí-ri) – (unã cu nfarmãc)
ex: mi nfãrmãcusii (mi nfãrmãcai) di cãti yitrii biui

§ nfãrmãcusit (nfãr-mã-cu-sítŭ) adg nfãrmãcusitã (nfãr-mã-cu-sí-tã), nfãrmãcusits (nfãr-mã-cu-sítsĭ), nfãrmãcusiti/nfãrmãcusite (nfãr-mã-cu-sí-ti) – (unã cu nfãrmãcat)

§ nfãrmãcusiri/nfãr-mãcusire (nfãr-mã-cu-sí-ri) sf nfãrmãcusiri (nfãr-mã-cu-sírĭ) – (unã cu nfãrmãcari)

§ fãrmãcusescu (fãr-mã-cu-sés-cu) (mi) vb IV fãrmãcusii (fãr-mã-cu-síĭ), fãrmãcuseam (fãr-mã-cu-seámŭ), fãrmãcusitã (fãr-mã-cu-sí-tã), fãrmãcusiri/fãrmãcusire (fãr-mã-cu-sí-ri) – (unã cu nfarmãc)

§ fãrmãcusit (fãr-mã-cu-sítŭ) adg fãrmãcusitã (fãr-mã-cu-sí-tã), fãrmãcusits (fãr-mã-cu-sítsĭ), fãrmãcusiti/fãrmãcusite (fãr-mã-cu-sí-ti) – (unã cu nfãrmãcat)

§ fãrmãcusiri/fãrmãcusire (fãr-mã-cu-sí-ri) sf fãrmãcusiri (fãr-mã-cu-sírĭ) – (unã cu nfãrmãcari)

§ ãnfãrmã-cusescu (ãn-fãr-mã-cu-sés-cu) (mi) vb IV ãnfãrmãcusii (ãn-fãr-mã-cu-síĭ), ãnfãrmãcuseam (ãn-fãr-mã-cu-seámŭ), ãnfãrmãcusitã (ãn-fãr-mã-cu-sí-tã), ãnfãrmãcusiri/ãnfãrmãcusire (ãn-fãr-mã-cu-sí-ri) – (unã cu nfarmãc)

§ ãnfãrmãcusit (ãn-fãr-mã-cu-sítŭ) adg ãnfãrmãcusitã (ãn-fãr-mã-cu-sí-tã), ãnfãrmãcusits (ãn-fãr-mã-cu-sítsĭ), ãnfãrmãcusiti/ãnfãrmãcusite (ãn-fãr-mã-cu-sí-ti) – (unã cu nfãrmãcat)

§ ãnfãrmãcusiri/ãnfãrmãcusire (ãn-fãr-mã-cu-sí-ri) sf ãnfãrmãcusiri (ãn-fãr-mã-cu-sírĭ) – (unã cu nfãrmãcari)

§ nfãrmãcos (nfãr-mã-cósŭ) adg nfãrmãcoasã (nfãr-mã-cŭá-sã), nfãrmãcosh (nfãr-mã-cóshĭ), nfãrmãcoasi/nfãr-mãcoase (nfãr-mã-cŭá-si) –
1: cari poati s-farmãcã (s-da, s-vatãmã cu fãrmac); fãrmãcos, toapsec;
2: mplin di fãrmac (di mãrinari, mãrãnari, amãrãri, cãnjisiri, nvirinari, nvirari, cripari, nfushtari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri)
{ro: otrăvitor, plin de mâhnire, întristare}
{fr: vénéneux, venimeux, vipérin, plein d’amertume}
{en: venomous, poisonous, full of grief, sorrow}
ex: xeana nfãrmãcoasã (nvirinatã, amarã)!; avdzã scriata nfãrmãcoasã (soartea amarã, nvirnatã) tsi-lj bãgarã mirili; ahãntã lai sh-ahãntã nfãrmãcoasã muljari sh-fu

§ fãrmãcos (fãr-mã-cósŭ) adg fãrmãcoasã (fãr-mã-cŭá-sã), fãrmãcosh (fãr-mã-cóshĭ), fãrmãcoasi/fãrmãcoase (fãr-mã-cŭá-si) – (unã cu nfãrmãcos)
ex: moarti lai sh-fãrmãcoasã (nvirinatã, mplinã di cripãri)

§ ãnfãrmãcos (ãn-fãr-mã-cósŭ) adg ãnfãrmãcoasã (ãn-fãr-mã-cŭá-sã), ãnfãrmãcosh (ãn-fãr-mã-cóshĭ), ãnfãrmãcoasi/ãnfãrmãcoase (ãn-fãr-mã-cŭá-si) – (unã cu nfãrmãcos)

§ fãrmãchiros (fãr-mã-chi-rósŭ) adg fãrmã-chiroasã (fãr-mã-chi-rŭá-sã), fãrmãchirosh (fãr-mã-chi-róshĭ), fãrmãchiroasi/fãrmãchiroase (fãr-mã-chi-rŭá-si) – (unã cu nfãr-mãcos)
ex: uheauã fãrmãchiroasã (nfãrmãcoasã); un nod fãrmãchiros (mplin di fãrmac); zboarã fãrmãchiroasi (fig: uruti, mplini di fãrmav, di nvirinari)

34: lj-ljau cu bunlu (arãulu) = caftu s-lu cãndãrsescu cu zboarã buni (arali);
35: lj-ljau sum aumbra-a mea = lu-apãnghisescu (?), lu-apãr (lu-afirescu) di dushmanj;
36: lj-ljau ca di diparti = nu-lj dzãc un lucru pri fatsã, diunãoarã, ma caftu s-lj-aduc ca pri deavãrliga unã hãbari arauã;
37: lj-u ljau ninti = mi duc nãintea-a lui, lu-astrec;
38: ljau anyii = aduchescu lishor sh-agonja;
39: mi ljau dupã = mi duc dupã;
40: ljau pri mini; ljau trã nãinti = escu ma ghini (cu sãnãtatea), mi mprustedz, nsãnedz, sãnãtushedz, mi ngrash;
41: nj-u ljau pri mini = adixescu s-lu fac mini lucrul;
42: nj-u ljau pri el = ãlj fac besã, am ncreadiri la el;
43: sã-nj lja sh-a njia lupata apã = si-nj s-alãxea lucrili tri ma ghini shi sã-nj njargã lucrili-ambar;
44: ljau loc multu = mi ndipãrtedz multu
{ro: lua; primi; începe; etc.}
{fr: prendre; recevoir; commencer; etc.}
{en: take; receive; start; etc.}
ex: sh-lo mirazea di la pãrintsã; lja-ts cãrãndiili sh-fudz di-aoa; lu-avea loatã (acãtsatã shi faptã) furlji sclav; s-nji loare lupata apã
(expr: s-alãxeare lucrili shi s-nji neagã-ambar); lo Budash (apruche, adixi, lj-vinj-al Budash) nã carti laie; aidi featã s-nã lom
(expr: s-nã ncurunãm); loai
(expr: mi nsurai cu unã) muljari di Bituli; hoara-a noastrã u loash tini
(expr: u bãgash tu mãnã, u cãlcash tini); tuti exudili sh-li lo pri el
(expr: sh-lo sartsina s-li plãteascã el exudili); loarã (nchisirã, acãtsarã) tuti ca s-afeatã; lja nyii
(expr: aducheashti lishor, agonja); s-lom di ureaclji
(expr: s-ascultãm); ni preftsãlj nu lja di ureclji
(expr: nu-aduchescu); doilji frats gupishanj lja di ureclji
(expr: achicãsescu) cum sta luguria; yinits tra s-lom di ureclji
(expr: s-ascultãm); crishtinj! s-loats di ureclji!
(expr: s-ascultats!); nu-sh loa di ureclji
(expr: nu-asculta, nu s-aduchea) un cu-alantu; lj-loa ocljul la tuti
(expr: aduchea, achicãsea); niscãntsã loarã (nchisirã, apucarã tri) Codurli; poarca lo (nchisi cãtrã, apucã) pãdurea; s-loarã di (nchisirã, acãtsarã s-ducã la) munti armãnjlji; s-loarã di giug (apucarã s-alinã ndzeanã); sculats-vã cã va nã lja
(expr: n-acatsã durnjindalui) dzua; cãtrã iu lja pãni?
(expr: cãtrã iu sh-amintã bana, cãtrã iu bãneadzã, psunsescu pãni sh-alti lucri tri mãcari); shtii cãtrã iu lja pãni
(expr: iu bãneadzã) atsel cãni di Barbã-Cot?; alasã caljlji s-lja anasã
(expr: s-dizvurseascã); ishirã s-lja vimtu
(expr: s-adilji vimtu curat, s-avreadzã); nu lja pri elj
(expr: nu mprusteadzã, nu easti ma ghini cu sãnãtatea, nu si ngrashi); lo trã nãinti, lo pri nãs; sh-u loarã pri nãsh
(expr: lã dãdea besã a lor); shi-l lo
(expr: sh-lu-agudi, l-pligui) trãsh tu injoarã; a hoarãljei ãlj deadirã foc shi pãdurea lo foc
(expr: s-apreasi); tufechea nu lo foc
(expr: nu s-discãrcã); lu-avea loatã di oclju
(expr: l-diuclje); ti ljai
(expr: dãmluseshti) di mãnã i di cicior; loari di lunã
(expr: agudiri di chicutã, di dãmblã); s-loarã di per
(expr: si nciuparã, si ncãcearã) trã tsiva dip; sh-au loatã perlu di-aoa
(expr: fudzirã, li cãrtsãnirã di-aoa); sh-lo ocljilj di-aclo
(expr: fudzi); lo-lj tatã-su tsi li-ari
(expr: s-lu lja neclu, draclu); lã lom torlu
(expr: fãtsem ca elj, nã dutsem dupã urma tsi u-alãsarã); va-lj lja n cicioari
(expr: va s-ducã dupã el); oili s-loarã di lapti
(expr: astrãchirã, astãmãtsirã s-da lapti); lji si loarã ocljilj
(expr: lj-acãtsarã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsi); s-lo (dusi, fudzi) dupã caprã; s-mi loari trã nveastã
(expr: si nsurari cu mini); oili ahurhirã s-lja plailu
(expr: s-ducã pri plai); u lo seatea
(expr: u-acãtsã, ãlj si featsi seati); s-lja xeanili
(expr: s-fugã tu xeani); cãt loa
(expr: cum acãtsa, cãt eara) s-easã; lo pulitiili (dusi pri pulitii) unã cãti unã; nica nu-avea loatã (nchisitã) ghini cãnticlu; sh-loarã ahãntã vreari
(expr: s-vrea ahãntu multu); lutsea, di-ts loa ocljilj
(expr: di ti urghea); tradzi apala shi-lj lja
(expr: si-lj talji) caplu; sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; veadi aclo lãludz njilji, s-tsã si lja mintea
(expr: s-glãreshti di minti); loarã di hãbari
(expr: nvitsarã, aflarã) iu lja pãni
(expr: bãneadzã) amirãlu; ahurhirã s-lja plailu (si s-ducã pri plai) nsus tu muntsã; nu mi loats pri gushi
(expr: s-nu mi stuhinats, s-nu-nj fãtsets bana amarã, s-nu mi vãtãmats); va-nj ljai fumealja pri zvercã
(expr: va-nj fãtsets fumealja s-tragã multi cripãri); sh-lo mintea la cicioari
(expr: vdzi cãtrã iu-lj videa ocljilj) sh-lj-u deadi nãpoi ãnsus; s-nã lom ocljilj
(expr: s-fudzim) di-aoatsi; bitisi polimlu shi-sh lo ocljilj nãpoi
(expr: fudzi nãpoi) ãnsus tu xeani; si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi, li cãrtsãni Mara); lja-ts curatili
(expr: s-nu-ai vãrã nãdii) sh-tini gione; di multu sh-loarã curatili
(expr: di multu sh-chirurã umutea tsi u-avea) tra s-veadã lumea; nã lom cãshtigã
(expr: chirum umutea) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga
(expr: chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã

§ loat (lŭátŭ) adg loatã (lŭá-tã), loats (lŭátsĭ), loati/loate (lŭá-ti) –
1: (lucru) tsi easti acãtsat tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-ul da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag altu iuva icã s-lu dau la cariva);
2: (lucru) tsi-lj s-ari datã i pitricutã di cariva shi easti aprucheat; aprucheat, adixit, dixit, etc.;
3: tsi easti acãtsat tra s-facã tsiva, ahiursit, nchisit, apucat, etc.;
(expr:
1: loat di vimtu = glar di minti;
2: loat di lunã = tsi-l lja cu arcoari, tsi ari diarei, tsi-l talji cufoarea; etc., etc.)
{ro: luat; primit; început; etc.}
{fr: pris; reçu; commencé; etc.}
{en: taken; received; started; etc.}
ex: fu loat di furi; u vidzu loatã
(expr: traptã, slabã) la fatsã; suntu loats
(expr: ncrunats) di estan; eara loat di vimtu
(expr: glar di minti); alea, loatã di vimtu
(expr: glarã); loat
(expr: dãmlusit) di mãnj shi di cicioari

§ loari/loare (lŭá-ri) sf lori (lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja tsiva; loatã, aprucheari, adixiri, dixiri, acãtsari, ahiursiri, nchisiri, apucari, etc.
{ro: acţiunea de a lua; de a primi; de a începe; etc.; luare; primire; începere, etc.}
{fr: action de prendre; de recevoir; de commencer; etc.}
{en: action of taking; of receiving; of starting; etc.}
ex: dupã isapi, nãsh isha trã dari, nu trã loari; streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; ndreptu ai, ma nu-ai trã loari (dixiri) tsiva; loarea-aestã di doi cusurinj
(expr: ncrunari di cusurinj) nu easti cu ncherdu; cu loarea
(expr: ncrunarea) a noastrã; di loari afoarã
(expr: dãmlusiri)

§ paraljau (pá-ra-ljĭáŭ) (mi) vb I paraloai (pá-ra-lŭáĭ), paraloam (pá-ra-lŭámŭ), paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) –
1: ljau ma multu dicãt lipseashti (easti-ananghi, easti ghini);
2: aurlu pri cariva; vãryescu, ncaci, cãtigursescu,
3: mi-arãd, fac alatusi; alãtipsescu, alutusescu, stipsescu, ftisescu
{ro: lua prea mult; certa; se înşela; greşi}
{fr: trop prendre; reprimender, gronder, traiter rudement, rabrouer; se tromper, fauter}
{en: take too much; reprimand, scold, treat hard; err, make a mistake}
ex: nj-easti fricã s-nu mi paraljai (s-nu mi ncaci, aurli, cãtigurseshti); nu paralja (nu lj-aurlã) cãnjlji; mi paraloai (stipsii, feci unã alatusi)

§ paraloat (pá-ra-lŭátŭ) adg paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloats (pá-ra-lŭátsĭ), paraloati/paraloate (pá-ra-lŭá-ti) – tsi easti multu loat; tsi s-ari loatã multu; tsi easti aurlat (ncãceat, cãtigursit, etc.); tsi s-ari arãsã; tsi ari stipsitã (ftisitã, etc.); aurlat, vãryit, ncãceat, cãtigursit,
3: arãs, alãtipsit, alutusit, stipsit, ftisit
{ro: luat prea mult; certat; înşelat; greşit}
{fr: trop pris; reprimendé, grondé, traité rudement, rabroué; trompé, fauter}
{en: taken too much; reprimanded, scolded, treated hard; erred, made a mistake}

§ paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) sf paralori (pá-ra-lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-paralja
{ro: acţiunea de a lua prea mult; de a certa; de a se înşela; de a greşi}
{fr: action de trop prendre; de reprimender, de gronder, de traiter rudement, de rabrouer; de se tromper, de fauter}
{en: action of taking too much; ofreprimanding, of scolding, of treating hard; of erring, of making a mistake}

§ loatã (lŭá-tã) sf fãrã pl – (unã cu loari)
ex: unã loatã (loari) tsi-lj featsi shi-lj dzãsi

§ lundalui (lún-da-luĭ) partitsiplu prizentu (girundziul) di la verbul ljau – lunda
{ro: luând, primind, íncepând, etc.}
{fr: en prenant, en recevant, en commençant, etc.}
{en: taking, receiving, starting, etc.}

§ lunda (lún-da) – (unã cu lundalui)
ex: lunda-sh
(expr: dãnda-sh) mãna cu aushlu, ãlj dzãsi