DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

daimac

daimac (daĭ-mácŭ) sn daimatsi/daimatse (daĭ-má-tsi) – hãlati (cioc) di favru, faptã di-unã coadã (di-aradã) di lemnu cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (cilechi) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucrili tsi li lucreadzã; cioc, ciucan;
(expr: nj-shadi daimac = mi bati la cap, nu mi-alasã isih, mi cãrteashti)
{ro: ciocan de fierar}
{fr: marteau de forgeron}
{en: blacksmith hammer}
ex: cu daimaclu (cioclu-a lui) favrul bati herlu-arushit; nj-shadi daimac pri cap
(expr: nu mi-alasã isih)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

daima

daima (dáĭ-ma) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; panda, inda
{ro: totdeauna; fiecare dată}
{fr: toujours; chaque fois}
{en: always; every time}
ex: ca cãndu lu-am di daima (totna); daima arãdi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arobul

arobul (a-ró-bulŭ) sm arobulj (a-ró-buljĭ) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, robul, muliftu, giuneapini
{ro: molid}
{fr: épicéa}
{en: spruce}

§ robul (ró-bulŭ) sm robulj (ró-buljĭ) – (unã cu arobul)

§ arob (a-róbŭ) sm aroghi (a-róghĭ) – (unã cu arobul)
ex: arshu un arob (mãnuclju)

§ aroabã (a-rŭá-bã) sf aroabi/aroabe (a-rŭá-bi) – fructul (cuculicilu) a arobului, faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; aroabulã, cuculici, cucuci, bushulii, mãrulã
{ro: con de molid}
{fr: cône d’épicea}
{en: spruce cone}

§ aroabulã (a-rŭá-bu-lã) sf aroabuli/aroabule (a-rŭá-bu-li) – (unã cu aroabã)
ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãngiu

bãngiu (bắn-gĭu) sm pl(?) – unã soi di arburic di munti di boi njicã, cu frãndzãli tsi sta daima verdzã, cu lilici albi icã aroshi, cu fructi ca mãrdzeali njits aroshi, cu un lemnu sãnãtos dit cari s-fac, multi ori, cãrlidzi di picurari; pixari, pixar, pixu, piscu, pliscu, shimshir, agãreauã, gãreauã
{ro: merişor}
{fr: petite pervenche, buis}
{en: periwinkle, box-tree}
ex: lj-inshirã nãinti cu bãngiu tu mãnj; dãm a ficiorlor tsi nveatsã curunj di bãngiu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dipriunã1

dipriunã1 (di-pri-ú-nã) adv – (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; fãrã-astãmãtsiri; daima, des, inda; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; deunã, diunã, di-unã-unã, panda, zãr-zãr
{ro: mereu, totdeauna, continuu}
{fr: continuellment, sans cesse, toujours}
{en: continually, non-stop, always}
ex: flueara s-nj-avdu dipriunã (tut chirolu, fãrã-astãmãtsiri, daima, totna); doi fãrtats dipriunã talji (fãrã-astãmãtsiri, nicurmat, tut chirolu); dipriunã (neacumtinat) ploili cad; lucredz dipriunã (tut chirolu) cã am ananghi di paradz

§ diunã (di-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ deunã (de-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

§ di-unã-unã (di-ú-nã-ú-nã) adv – (unã cu dipriunã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gãreauã

gãreauã (gã-reá-ŭã) sf gãrei (gã-réĭ) – unã soi di arburi di pãduri, di boi njicã, cu frãndzãli tsi sta daima verdzã, cu lilici albi icã aroshi, cu fructi ca mãrdzeali njits aroshi, cu un lemnu sãnãtos dit cari s-fac, multi ori, cãrlidzi di picurari; agãreauã, pixari, pixu, bãngiu, shimshir, piscu, pliscu
{ro: merişor}
{fr: sorte de buis don’t on fait des houlettes}
{en: kind of box-tree, good for making shepperd’s crook}
ex: cãrlig di gãreauã

§ agãreauã (a-gã-reá-ŭã) sf agãrei (a-gã-réĭ) – (unã cu gãreauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

inda

inda (ĭn-da) adv – (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; (tsi s-fatsi) cati oarã; fãrã-astãmãtsiri; dipriunã, daima, des; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; deunã, diunã, di-unã-unã, panda;
(expr: inda s-dutsi = dzãtsi tut chirolu, si ngreacã)
{ro: mereu, totdeauna, continuu}
{fr: continuellment, sans cesse, toujours}
{en: continually, non-stop, always}
ex: el yinea inda la noi (des, picna, dipriunã, totna); inda s-dutsi
(expr: si ngreacã) s-intru la el acasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muliftu

muliftu (mu-líf-tu) sm muliftsã (mu-líf-tsã) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, arobul, robul, giuneapini
{ro: molift}
{fr: épicéa}
{en: spruce}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mushclju2

mushclju2 (músh-cljĭu) sm mushclji (músh-clji) –
1: numã datã la ma multi turlii di planti (ca erghi shcurti), fãrã lilici shi fãrã-arãdãtsinã, cari crescu ca buluchi di hiri tsi sta daima verdzã, tru locuri vlãngoasi, aumbroasi shi ntunicati, pri chetri, arburi shi stizmi dit locuri ntunicati shi nutioasi;
2: soi di plantã (ameastic di jaghinã shi ciupernicã) tsi creashti ca unã soi di petur tsi acoapirã stizmi, chetsrã icã coaji di arburi bitãrnji tu locuri, di-aradã, nutioasi; mushcu, vlagã, zvol, zvolj, zvulj; lichen
{ro: muşchi (plantă), lichen}
{fr: mousse, lichen}
{en: moss, lichen}
ex: cheatra tsi s-arucuteashti, mushclju (zvolj) nu acatsã; cheatra mushclju acãtsã

§ mushcu2 (músh-cu) sm mushchi(?) (músh-chi) – (unã cu mushclju2)
ex: adunai mushcu di pi bãrtsiri shi di pi arburi

§ mushcljos2 (mush-cljĭósŭ) adg mushcljoasã (mush-cljĭŭá-sã), mushcljosh (mush-cljĭóshĭ), mushcljoasi/mushcljoase (mush-cljĭŭá-si) – (loc, cheatrã, arburi) acupirit di mushclju
{ro: acoperit de muşchi sau licheni}
{fr: couvert de mousse ou lichen}
{en: covered by moss or lichen}
ex: cheatrã mushcljoasã (acupiritã di mushclju); fag mushcljos; casã cu stiznjili mushcljoasi (acupiriti cu mushclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

panda

panda (pán-da) adv – tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-di ninti); (tsi s-fatsi) cati oarã; (tsi s-fatsi) di-aradã tut chirolu; fãrã-astãmãtsiri; eta tutã; eta-ali eti; eta-a etilor; totãna, totna, totuna, totunã, tutuna, tutauna, tutãunã, tutdiunã; dipriunã, deunã, diunã, di-unã-unã; daima, inda
{ro: totdeauna}
{fr: toujours}
{en: always}

§ pandilos (pan-di-lósŭ) adv – cu tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; cu sindu cu pandu; fari, xintopando, dibinã, deacutotalui, dicutot, bitiviu, bidivitcu
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, totalment}
{en: with everything, completely, entirely}

§ xintopando (xín-to-pán-do) adv – (unã cu pandilos)
ex: si-nj ti-arneascã xintopando (ntreg, cu tuti, cu sindu cu pandu)

§ pandu (pán-du) invar – mash tu expr: “cu sindu cu pandu” tsi va s-dzãcã “tuti, fãrã s-alasã tsiva di-unã parti, fãrã s-armãnã tsiva”; pandilos, dibinã, deacutotalui, dicutot
{ro: cu totul, total, în întregime, “cu căţel şi cu purcel”}
{fr: entièrement, tout}
{en: everything, completely}
ex: li vindu lucrili cu sindu cu pandu la mizati; va s-ti-ardem cu sindu cu pandu; s-dusi cu sindu cu pandu (cu tuti, lo tuti cu el)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã