|
|
dadã
dadã (dá-dã) sf dadi/dade (dá-di) – numã tsi u da un om a mulja-riljei tsi lu-ari faptã; dodã, mumã, mamã, manã, maicã, imã, mã, eatã, atã
{ro: mamă}
{fr: mère, maman}
{en: mother}
ex: dada-ts plãndzi cãpitãnj; cãpitãnj, oh! dadã!; ah! dado!; a dadãljei s-nu lj-aspunem; cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti dadã!
§ dãdãnj (dã-dắnjĭ) sf pl (di la dadã) – ashi cum suntu trã un om, muljerli tsi bãnarã aoa sh-un chiro, cu multi bãrni nãinti, dit cari dipuni el
{ro: străbune}
{fr: ancêtres (femmes)}
{en: females ancestors}
ex: di la dãdãnj avea nvitsatã
§ dodã (dó-dã) sf dodi/dode (dó-di) –
1: dadã, mumã, mamã, manã, maicã, imã, mã, eatã, atã;
2: sorã ma mari, tetã, mai
{ro: mamă; soră mai în vârstă, mătuşă, bunică}
{fr: mère, soeur aînée, tante, grande-mère}
{en: mother; older sister, aunt, grand-mother}
ex: doda (teta) al Sili nu poati, easti lãndzitã; a, mori, dodã (alea, tetã!); ali dodi (ali dadi) durut hilj; cã doda-ts va-nj mi disicã; dada (maea) easti tricutã
acats
acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã
aoaltari
aoaltari (a-ŭál-tarĭ) adv – dzua tsi s-aflã nãintea-a dzuãljei di-aeri; aoaltadz, aoaltaz, aoartari, culoaltãdz;
(expr:
1: aoaltari = unã di dzãlili (dauã, trei, patru, etc.) tsi s-aflã nãintea-a dzuãljei di-aeri; aoa shi ndauã dzãli;
2: nu easti di-aeri, di-aoaltari = easti di multu chiro; easti cu minti, alãgatã, shtiutã)
{ro: alaltăieri}
{fr: avant-hier}
{en: day before yesterday}
ex: nu eara di-aeri, di-aoaltari
(expr: eara di multu chiro)
§ aoaltadz (a-ŭál-tadzĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: aoaltadz agiumsi
§ aoaltaz (a-ŭál-tazĭ) adv – (unã cu aoaltari)
§ aoartari (a-ŭár-tarĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: s-arsi aeri, aoartari
§ laltari (lál-tarĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: dada-a mea mi isusi laltari, Dumãnicã
§ culoaltãdz (cu-lŭál-tãdzĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: culoaltãdz (aoaltari) nu putu s-yinã
arãdãtsinã
arãdãtsinã (a-rã-dã-tsí-nã) sf arãdãtsinj (a-rã-dã-tsínj) – partea dit unã plantã tsi u tsãni hiptã tu loc (sh-prit cari sh-tradzi hrana dit loc); ardãtsinã, rãdãtsinã, ariditsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã; (fig: arãdãtsinã = loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgã, rãzgã, arãzgãnã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã)
{ro: rădăcină}
{fr: racine}
{en: root}
ex: lu-astãrchi dit arãdãtsinã; vidzu vãrã ndauã arãdãtsinj di-amuri; siminai patru arãdãtsinj; pomlu-aestu acãtsã arãdãtsinã bunã; erburli dit grãdinã li scosh dit arãdãtsinã
§ ardãtsinã (ar-dã-tsí-nã) sf ardãtsinj (ar-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: alepshu dzatsi ardãtsinj di flori; ardãtsina-a arburlui easti mari shi teasã sum loc; nji scoasi unã mãseauã cu patru-ardãtsinj; ardãtsina (fig: arãzgã) a casãljei aestã easti tu Muzichei; ari ardãtsinã (fig: vinã, arãzgã, dãmarã) di pãrmãteftu
§ ariditsinã (a-ri-di-tsí-nã) sf ariditsinj (a-ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdãtsinã (rã-dã-tsí-nã) sf rãdãtsinj (rã-dã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
ex: scutea arburlji dit rãdãtsinã; coarnili a tali acãtsarã rãdãtsinj; li-avea ngrupati la rãdãtsina-a unui mer
§ riditsinã (ri-di-tsí-nã) sf riditsinj (ri-di-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ rãdzãtinã (rã-dzã-tí-nã) sf rãdzãtinj (rã-dzã-tínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrãtsinã (zã-rã-tsí-nã) sf zãrãtsinj (zã-rã-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ zãrtsinã (zãr-tsí-nã) sf zãrtsinj (zãr-tsínj) – (unã cu arãdãtsinã)
§ nrãdãtsinedz (nrã-dã-tsi-nédzŭ) (mi) vb I nrãdãtsinai (nrã-dã-tsi-náĭ), nrãdãtsinam (nrã-dã-tsi-námŭ), nrã-dãtsinatã (nrã-dã-tsi-ná-tã), nrãdãtsinari/nrãdãtsinare (nrã-dã-tsi-ná-ri) – acats unã arãdãtsinã; fac unã plantã sã-lj creascã unã-arãdãtsinã; plãntedz (fig: nrãdãtsinedz = plãntedz, astãsescu, curdusescu, ashternu, etc.)
armãn1
armãn1 (ar-mắnŭ) sm, sf, adg armãnã (ar-mắ-nã), armãnj (ar-mãnjĭ), armãni/armãne (ar-mắ-ni) – bãrbat (muljari) di-unã mileti tsi bãneadzã tu Balcanj (shi dipuni dit dauãli populi, atsel machidunescul sh-atsel roman, dupã tsi Machidunia fu azvimtã sh-acãtsatã aoa sh-ma nsus di 2000 di anj di miletea romanã); arãmãn, rumãn, rãmãn, vlah
{ro: aromân}
{fr: aroumain}
{en: Aromanian}
ex: armãnlu sh-oarfãn s-hibã tut pri celnic va sh-u-aducã; armãnlu ncãlar, i vai doarmã, i vai cãntã; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; armãnlu, pãni cu cash, cãndu vai cadã di somnu vai tragã mãnã; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; s-easã-armãnjlji nsus tu munts, cu armãnili mushati; bati cuclu sh-puljlji tuts, fug armãnjlji nsus tu munts; jalea-a cãnjlor, jalea-a-armãnjlor; fudzi haraua di la-armãnj; pãdurli plãng jiliti, s-dirinã lailj-armãnj; Doamne tsi lãets au faptã di armãnjlj-ahãti-au traptã?; noi, armãnjlji, nu murim acasã; armãnlu tu cãshuri ca capra tu creacuri; armãnlu tu munts easti ca amarea isihã
§ arãmãn1 (a-rã-mắnŭ) sm, sf, adg arãmãnã (a-rã-mắ-nã), arãmãnj (a-rã-mãnjĭ), arãmãni/arãmãne (a-rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)
§ rãmãn (rã-mắnŭ) sm, sf, adg rãmãnã (rã-mắ-nã), rãmãnj (rã-mãnjĭ), rãmãni/rãmãne (rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)
ex: trã unã rãmãnã mi bãgam shi baci la stãnã; ashi agiumsi feata di rãmãnj vãsiloanji; tsintsi, shasi ficiori rãmãnj; di anda eara rãmãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc!
§ armãnami/armãname (ar-mã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di-armãnj; ntreaga farã armãneascã; armãnimi, armãnilji, armãniu, rãmãnimi, rãmãnii, rumãniu
{ro: aromânime}
{fr: l’ensemble des aroumains, nombres d’aroumains}
{en: large number (multitude, crowd) of Aromanians}
ex: iu eshti armãname?; tru-armãnami sots nu-avea; tritsea armãnamea bair; aoa cãdzum tu armãnami (namisa di-armãnj)
§ armãnimi/ar-mãnime (ar-mã-ní-mi) sf fãrã pl – (unã cu armãnami)
armãn2
armãn2 (ar-mắnŭ) vb II armash (ar-máshĭŭ), armãneam (ar-mã-neámŭ), armasã (ar-má-sã), armãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) –
1: stau tu loclu iu mi aflu fãrã tra s-caftu s-mi duc tu altu loc; alas un lucru aclo iu s-aflã fãrã s-lu min dit loclu-a lui; arãmãn, alas;
2: ãnj si njicshureadzã multu putearea (trupeascã icã atsea sufliteascã) dupã tsi fac un copus mari; mi curmu, apustusescu, avursescu, avrusescu, lãvrusescu, cãpãescu;
(expr:
1: armãn cu gura hãscatã = armãn ciudusit di tsi ved i avdu;
2: armãn cu fatsa lai = armãn arushinat)
{ro: rămâne; obosi}
{fr: rester; rendre, laisser; (se) fatiguer}
{en: remain, be left; tire}
ex: s-nu nj-armãn (s-nu mi aflu) fãr tini n hoarã; armash (un lucru mi featsi si stau) ca chirut di minti; u-armasi (u-alãsã) greauã; armasi di cu njic fãrã dadã sh-fãrã tatã; armasi di (nu s-dusi) la agru; nu armasi di nãsh nitsi cinushi; muljarea armasi cu truplu ncãrcat; armasi s-adarã mãcarea; lj-armasi mintea pri mushuteatsa-a featãljei; nu-armasi (nu tricu) searã di la Dumnidzã s-nu s-ducã s-lu veadã
§ armas1 (ar-másŭ) adg armasã (ar-má-sã), armash (ar-máshĭ), armasi/armase (ar-má-si) –
1: tsi sta tu loclu iu s-aflã fãrã tra s-caftã s-fugã; (lucru) tsi easti alãsat aclo iu s-aflã; arãmas, alãsat;
2: tsi-lj s-ari njicshuratã multu putearea di itia-a copuslui tsi-l featsi; curmat, apustusit, avursit, avrusit, lãvrusit, cãpãit;
(expr: (featã) armasã = (featã) armasã nimãrtatã)
{ro: rămas; obosit}
{fr: resté; demeuré, laissé, dépassé, quitté; fatigué}
{en: remained, left over; tired}
ex: hoara armasã singurã; easti armasã di strãpãpãnj ca s-tinjisim oaspili; adunãm nãinti oili armasi shi va li-adutsem s-lji ncljidem tu ahuri; draclu armas, eara fãrã pãputsã
§ ar-mãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) sf armãneri (ar-mã-nérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) armãni tu-un loc; arãmãneari, alãsari, curmari, apustusiri, avursiri, avrusiri, lãvrusiri, cãpãiri
{ro: acţiunea de a rămâne; de a obosi; rămânere, oboseală}
{fr: action de rester; de demeurer, de laisser; de (se) fatiguer}
{en: action of remaining; of being left over; of tiring}
arosh
arosh (a-róshĭŭ) adg aroshi/aroshe (a-ró-shi), arosh (a-róshĭ), aroshi/aroshe (a-ró-shi) – tsi easti di hroma-a sãndzilui (a ci-reashilor coapti, etc.); rosh; (fig:
1: arosh (ca numã) – yin di-atsel aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr:
2: ncãlicã pri-aroshlu = si mbitã;
3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, tsi nu s-minã, cari nu fatsi tsiva;
4: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus)
{ro: roşu}
{fr: rouge}
{en: red}
ex: soarili ascãpitã arosh; feata avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oauã aroshi; shi ea-l, ca oulu-arosh
(expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; ãncalicã aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); ncãlicã pi-aroshlu ((i) fig: ncãlicã calu-atsel aroshlu; icã (ii) expr: sã mbitã, cã biu multu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), dã sh-fudzi; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yinj tini ncot, ai tini tsiva tu minti sh-nu vrei s-nji spunj)
§ rosh (róshĭŭ) adg roshi/roshe (ró-shi), rosh (róshĭ), roshi/roshe (ró-shi) – (unã cu arosh)
§ arushescu (a-ru-shĭés-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-shíĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushitã (a-ru-shí-tã), arushi-ri/arushire (a-ru-shí-ri) – buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hibã arosh; mi fac arosh la fatsã; arushãscu, rushescu
{ro: roşi}
{fr: rougir, se rendre rouge}
{en: redden, turn red}
ex: Gioea Mari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauãli; s-arushi (arushi la fatsã) cãndu-lj dzãsh aesti zboarã, s-featsi ca mãlãcuchea; ts-arushi (tsã si featsi aroshi) fatsa; nãsã arusha (s-fãtsea aroshi la fatsã) ca merlu coptu; muntsãlj arushescu (s-fac arosh) di sãndzi di-armãnj; lj-arushirã (lj-si featsirã arosh) ocljilj di plãngu
§ arushit (a-ru-shítŭ) adg arushitã (a-ru-shí-tã), arushits (a-ru-shítsĭ), arushiti/arushite (a-ru-shí-ti) – tsi easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fatsã; arushãt, rushit
{ro: roşit}
{fr: rougi, rendu rouge}
{en: reddened, turned red}
aruvinedz
aruvinedz (a-ru-vi-nédzŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aru-vinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvina-ri/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – arãspãndescu multi chicuti di apã pri un lucru tra s-lu ud; nj-cad (nj-es) lãcrinj dit oclji; pruscuchescu, asprucuchescu, pluscutescu, pluscuchescu, pruscutescu, prãscutescu, ntsilistredz, ud
{ro: stropi, uda}
{fr: arroser; asperger}
{en: sprinkle, spray}
ex: li-aruvinã (li sprucuchi) cu apã dit fãntãnã; s-portsã apã cu tsirlu shi s-aruvinedz (sprucucheshti) calea tutã; apoea eali aruvinarã (pruscuchirã) bucãtsli cu apã-di-banã; pirpirunã! aruvineadzã agrili
§ aruvin (a-ru-vínŭ) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-náĭ), aruvinam (a-ru-vi-námŭ), aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinari/aruvinare (a-ru-vi-ná-ri) – (unã cu aruvinedz)
ex: s-aruvinj calea cu apã
§ aruvinat (a-ru-vi-nátŭ) adg aruvinatã (a-ru-vi-ná-tã), aruvinats (a-ru-vi-nátsĭ), aruvina-ti/aruvinate (a-ru-vi-ná-ti) – tsi easti udat prit pruscutiri; pruscuchit, asprucuchit, pluscutit, pluscuchit, pruscutit, prãscutit, ntsilistrat, udat
{ro: stropit, udat}
{fr: arrosé; aspergé}
{en: sprinkled, sprayed}
ex: pi earba aruvinatã (udatã di apã i aroauã); oili arãirã pit cãmpul aruvinat (udat di-arauã)
§ aruvinari/aru-vinare (a-ru-vi-ná-ri) sf aruvinãri (a-ru-vi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aruvineadzã tsiva; pruscuchiri, asprucuchiri, pluscutiri, pluscuchiri, pruscutiri, prãscutiri, ntsilistrari, udari
{ro: acţiunea de a stropi, de a uda; stropire; stropit}
{fr: action d’arroser, d’as-perger}
{en: action of sprinkling, of spraying; sprinkling}
ex: tu cati aruvinari a loclui
§ nearuvinat (nea-ru-vi-nátŭ) adg nearuvinatã (nea-ru-vi-ná-tã), nearuvinats (nea-ru-vi-nátsĭ), nea-ruvinati/nearuvinate (nea-ru-vi-ná-ti) – tsi nu easti aruvinat, tsi nu easti udat prit pruscutiri; nipruscuchit, neasprucuchit, nipluscutit, nipluscuchit, nipruscutit, niprãscutit, nintsilistrat, niudat
{ro: nestropit, neudat}
{fr: qui n’est pas arrosé ou aspergé}
atã
atã (á-tã) sf ati/ate (á-ti) – numã tsi u da un om a muljariljei tsi lu-ari faptã; eatã, mumã, mamã, manã, maicã, imã, mã, dadã, dodã
{ro: mamă}
{fr: mère}
{en: mother}
ex: aestã featã sh-eara ali atã shi al tatã
§ eatã (eá-tã) sf eati/eate (eá-ti) – (unã cu atã)
ex: cãndu eata ari umtu, shtii s-u-adarã pita
azboair
azboair (az-bŭá-irŭ) vb I azbuirai (az-bu-i-ráĭ shi az-buĭ-ráĭ), azbuiram (az-bu-i-rámŭ shi az-buĭ-rámŭ), azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) – mi min prit vimtu fãrã s-dau di loc, azbor;
(expr:
1: lj-azboairã mintea = (i) easti ninga njic, nu mindueashti ashi cum lipseashti; (ii) lj-si dutsi mintea;
2: li-azboairã naparti = li-arucã, li-astradzi lucrili naparti;
3: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu poati si s-facã vãrnãoarã;
4: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
5: itsi azboairã nu s-mãcã = lucrul tsi pari bun, nu easti totna bun, nu va-ts facã totna huzmetea;
6: lj-azboairã mintea (gaea); easti un azbuirat = glãreashti di minti; easti lishor di minti)
{ro: zbura}
{fr: s’envoler}
{en: fly}
ex: azboairã di pri un arburi pri-alantu; azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã; omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; alãndurli trec azbuirãnda; lu-azbuirã
(expr: l-featsi s-azboairã, lu-aguni) feata puljlu, lu-aspãre di-aclo; alãndurli trec azbuirãnda; lja furca cu fuslu shi li-azboairã
(expr: li-arucã) nafoarã tu-avlii
§ azbuirat (az-bu-i-rátŭ shi az-buĭ-rátŭ) adg azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirats (az-bu-i-rátsĭ shi az-buĭ-rátsĭ), azbuirati/azbuirate (az-bu-i-rá-ti shi az-buĭ-rá-ti) – tsi s-minã (s-ari minatã) prit aerã (sh-fãrã s-da di loc), azburat
{ro: zburat}
{fr: envolé}
{en: flown}
§ azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) sf azbuirãri (az-bu-i-rắrĭ shi az-buĭ-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-minã prit aerã fãrã s-da di loc, azburari
{ro: acţiunea de a zbura; zburare}
{fr: action de s’envoler}
{en: action of flying}
ex: avdi un troput, unã ca-azbuirari, ca peani
§ zboair (zbŭá-irŭ) vb I zbuirai (zbu-i-ráĭ shi zbuĭ-ráĭ), zbuiram (zbu-i-rámŭ shi zbuĭ-rámŭ), zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirari/zbuirare (zbu-i-rá-ri shi zbuĭ-rá-ri) – (unã cu azboair)
§ zbuirat (zbu-i-rátŭ shi zbuĭ-rátŭ) adg zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirats (zbu-i-rátsĭ shi zbuĭ-rátsĭ), zbuirati/zbuirate (zbu-i-rá-ti shi zbuĭ-rá-ti) – (unã cu azbuirat)
babã
babã (bá-bã) sf babi/babe (bá-bi) –
1: muljari tricutã multu tu anj; bãboanji, moashi;
2: mama-a tatãlui i a dadãljei; mai;
3: muljari, di-aradã moashi, tsi-agiutã la-amintarea-a natlui; mãmii
{ro: bătrână; bunică; moaşă}
{fr: vieille femme; grand’mère; sage-femme}
{en: old woman; grandmother; midwife}
ex: baba (maea) a mea nj-muri; du-ti la babã-ta (mai-ta); eara la poartã nã babã (moashi); nãsã-lj fu baba (mãmia) cãndu s-amintã
§ bãboanji/bãboanje sf bãboanji/bãboanje – (unã cu babã)
dadã
RO:mamă
EN:mother
FR:mère
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015