|
|
dãvii/dãvie
dãvii/dãvie (dã-ví-i) sf dãvii (dã-véĭ) – plãndzearea tsi u fatsi cariva la unã huchiumati tra s-lji si ndreaptã unã nindriptati tsi-lj s-ari faptã; giudicari ãn fatsa-a unui cati (giudicãtor) trã un lucru trã cari nu s-aduchescu dauã pãrtsã (doi oaminj, chivernisea shi un catili, criminal); dãvai, dãvã, giudicatã, giudets, aguyii, crisi
{ro: proces}
{fr: procés, action en justice}
{en: lawsuit, trial}
ex: celniclu s-dutsi la giudets i dãvii (giudicatã); cãdzush tu dãvii (tu giudicatã)? nu ascachi ãnyii; feci dãvii (mi plãngu la huchiumati); hiu tu dãvii (hiu tu giudicatã, mi giudic) cu cariva; ari dãvii cu sor-sa; am dãvii sh-lipseashti s-mi duc s-mi giudic; lu trapsi dãvii (lj-featsi crisi)
§ dãvai/dãvae (dã-vá-i) sf dãvãi (dã-vắĭ) – (unã cu dãvii)
§ dãvã (dã-vắ) sm dãvadz (dã-vádzĭ) – (unã cu dãvii)
§ dãvãgi (dã-vã-gí) sm, sf dãvãgioanji/dãvãgioanje (dã-vã-gĭŭá-nji), dãvãgeadz (dã-vã-gĭádzĭ), dãvãgioanji/dãvãgioanje (dã-vã-gĭŭá-nji) – atsel tsi s-plãndzi n fatsa-a catilui cã-lj si featsi unã nindriptati; atsel tsi lucreadzã trã stat shi-lj spuni a catilui tsi urutets ari faptã omlu tsi easti giudicat
{ro: acuzator, procuror}
{fr: accusateur}
{en: accuser, public prosecutor}
§ dãvãgilãchi (dã-vã-gi-lắ-chi) sf dãvãgilãchi (dã-vã-gi-lắchĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu lu-adutsi la giudicatã (ãn fatsa-a catilui) pri-atsel tsi-lj featsi nindriptati
{ro: acuzaţie}
{fr: accusation}
{en: accusation}
aguyii/aguyie
aguyii/aguyie (a-ghu-yí-i) sf aguyii (a-ghu-yíĭ) – giudicari ãn fatsa-a unui cati (giudicãtor) trã un lucru trã cari nu s-aduchescu dauã pãrtsã (doi oaminj, chivernisea shi un catili icã criminal); giudicatã, crisi, dãvai, dãvii, dãvã
{ro: proces}
{fr: procés, action en justice}
{en: lawsuit, trial}
borgi/borge
borgi/borge (bór-gi) sf borgi (bórgĭ) shi borgiuri (bór-gĭurĭ) – atsea tsi u-am cãndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i alti lucri tsi li am mprumutatã di la el, pricunushtearea cã nj-ari faptã un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); mprumut, hreu, hreus; hreusi, ipuhreusi, apuhreusi; sartsinã, dat;
(expr:
1: am borgi la Mihali = nu hiu cu mintea ntreagã;
2: shi perlji din cap lj-am borgi; hiu borgi vindut; am borgi pãnã di gushi = hiu mplin di borgi di nu shtiu tsi s-fac tra s-ascap di ea)
{ro: datorie}
{fr: dette; devoir}
{en: debt; duty}
ex: u plãtish borgea? (mprumutlu tsi-l featsish, atsea tsi-lj hurseai); am borgi (lucru tsi lipseashti s-lu fac tra) s-ti hrãnescu; am borgi cãtrã tini (tsã hursescu tsiva); di borgi-i pãn di gushi
(expr: easti mplin di borgi, di nu shtii tsi s-facã!); au borgi la Mihali (lj-hursescu paradz al Mihali, icã, expr: nu suntu cu mintea ntreagã); lj-hursescu, easti borgi greauã; sh-fatsi tuti borgiurli (sartsinjli, ipuhreusili tsi-avea)
§ burgilipsescu (bur-gi-lip-sés-cu) (mi) vb IV burgilipsii (bur-gi-lip-síĭ), burgilipseam (bur-gi-lip-seámŭ), burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) – am (fac) unã borgi; intru borgi; ãlj voi tsiva a unui; lj-voi, ndãturedz, hursescu, hriusescu
{ro: îndatori, face datorii}
{fr: avoir des dettes, contracter des obligations}
{en: have or acquire a debt or an obligation}
§ burgilipsit (bur-gi-lip-sítŭ) adg burgilipsitã (bur-gi-lip-sí-tã), burgilipsits (bur-gi-lip-sítsĭ), burgilipsiti/burgilipsite (bur-gi-lip-sí-ti) – (atsea, lucrul, parãlu) tsi easti borgi; (atsel) tsi intrã borgi la cariva; (atsel) tsi-lj hurseashti tsiva a unui; burgilắ, ndãturat, hursit, hriusit
{ro: (ceeace) este luat ca datorie, îndatorit, (acela) care a făcut datorii}
{fr: ce (l’argent) qui répresente la dette; (celui) qui a des dettes, qui a contracté des obligations}
{en: (that) which is owed; who has or has acquired a debt or an obligation}
§ burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-sí-ri) sf burgilipsiri (bur-gi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva burgilipseashti (intrã borgi); ndãturari, hursiri, hriusiri
cãrjili
cãrjili (cãr-ji-lí) sm cãrjiladz (cãr-ji-ládzĭ) –
1: un tsi bãneadzã tu pãrtsãli di cãtã Kirdjali;
2: atsel tsi-l vatãmã omlu giudicat tra s-moarã la unã dãvii di un giudicãtor; cãrjiliu, cãrgealiu, gilat, gealat, giljat
{ro: locuitor din Kirdjali; călău}
{fr: habitant de la province de Kirdjali; bourreau}
{en: executioner, hangman}
§ cãrjiliu (cãr-ji-líŭ) sm cãrjilii (cãr-ji-líĭ) – (unã cu cãrjili)
§ cãrgealiu (cãr-gĭa-líŭ) sm cãrgealii (cãr-gĭa-líĭ) – (unã cu cãrjili)
crisescu
crisescu (cri-sés-cu) vb IV crisii (cri-síĭ), criseam (cri-seámŭ), crisitã (cri-sí-tã), crisiri/crisire (cri-sí-ri) – minduescu ghini (ashi cum lipseashti, loyic, ndreptu nu strãmbu); mi aflu la giudicatã nãintea-a unui cati; (mi) giudic, siluyisescu, sãlushescu
{ro: raţiona; se judeca}
{fr: raisonner, juger; statuer}
{en: reason, judge; go to trial}
ex: om tsi nu criseashti (nu mindueashti ghini, tsi mindueashti strãmbu); nã crisim (giudicãm) la huchiumati
§ crisit (cri-sítŭ) adg crisitã (cri-sí-tã), crisits (cri-sítsĭ), crisiti/crisite (cri-sí-ti) – (lucru) tsi easti minduit ghini, ndreptu; (om) tsi easti giudicat nãintea-a unui cati; giudicat, siluyisit, sãlu-shit
{ro: raţionat; se judecat}
{fr: raisonné, jugé; statué}
{en: reasoned, judged; gone to trial}
§ crisiri/crisire (cri-sí-ri) sf crisiri (cri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mindueashti ndreptu; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti giudicat nãintea-a unui cati; giudicari, siluyisiri, sãlushiri
{ro: acţiunea de a raţiona; de a se judeca}
{fr: action de raisonner, de juger; de statuer}
{en: action of reasoning, of judging; of going to trial}
§ crisi/crise (crí-si) sf crisuri (crí-surĭ) – giudicari ãn fatsa-a unui cati (giudicãtor) trã un lucru trã cari nu s-aduchescu dauã pãrtsã (doi oaminj, chivernisea shi un catili); giudicatã, giudets, aguyii, dãvai, dãvii, dãvã
{ro: proces, judecată}
{fr: procés, jugement, action en justice}
{en: lawsuit, judgement, trial}
§ diacrisi/diacrise (dhi-ĭá-cri-si) sf fãrã pl – harea tsi u-ari omlu (i) tsi poati tra s-giudicã ndreptu shi s-veadã cari easti dyeafuraua tsi li disparti (tsi li fatsi s-hibã ahoryea) dauã i ma multi lucri, icã (ii) cari poati s-aducheascã cãt fatsi, cãt ahãrzeashti dealihea un lucru
{ro: discernământ}
{fr: discernement}
{en: discernment}
dãvãgi
dãvãgi (dã-vã-gí) sm, sf – vedz tu dãvii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dãviidãvãgilãchi
dãvãgilãchi (dã-vã-gi-lắ-chi) sf – vedz tu dãvii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dãviidãvai/dãvae
dãvai/dãvae (dã-vá-i) sf – vedz tu dãvii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dãviidispoti
dispoti (dis-pótĭ) sm dispots (dis-pótsĭ) – unã di scãrli analti di priftsãlji (di arhiereeanj); arhiereu, ipiscup;
(expr:
1: lu (u) scol la dispoti = (mi duc la dispoti, la dãvii tra s-) caftu s-mi dispartu di muljari, di bãrbat;
2: (cari ts-u lo?, cari tsi-u furã?) dispoti! = nu shtiu cari!; cari sã-ts creapã; cureai)
{ro: arhiereu, episcop}
{fr: évêque, archevêque}
{en: bishop, archbishop}
ex: dispoti aflã mash prifteasa; vinji dispoti ãn hoarã, sh-preftsãlj s-fac (ca) nveasti; chir dispoti ma lj-u dzãtsea; cãts sh-la mãnjli, cu dispoti mãcã pãnj?; shi dispoti s-lu-adari, gumarlu la numtã nu s-cljamã; lituryisi dispoti; mash ti un s-pidipsea, ti dispoti!; dispoti, mi loash pri gushi; cari u furã capra? dispoti!
(expr: nu shtiu cari!; cari s-tsã creapã!)
§ disputami/disputame (dis-pu-tá-mi) sf fãrã pl – isnafea-a dispotslor; multimi di dispots
{ro: număr mare de arhierei}
{fr: nombre d’évêques}
{en: number of bishops}
ex: s-adunã disputamea (s-adunarã dispotslji tuts)
§ disputsãlji/dis-putsãlje (dis-pu-tsắ-lji) sf disputsãlj (dis-pu-tsắljĭ) – tehnea di dispoti; scamnul di dispoti; ipiscupii, episcopii, ipiscupat
{ro: arhierie}
{fr: carrière d’évêque}
{en: diocese}
§ disputescu (dis-pu-tés-cu) adg disputeascã (dis-pu-teás-cã), disputeshtsã (dis-pu-tésh-tsã), disputeshti/disputeshte (dis-pu-tésh-ti) – tsi tsãni di un dispoti; di dispoti; di ipiscup; ipiscupescu
{ro: arhieresc}
{fr: d’évêque}
{en: of bishop}
ex: calu easti disputescu (di dispoti)
§ disputeashti/disputeashte (dis-pu-teásh-ti) adv – ca faptu di dispoti
{ro: ca arhiereu}
{fr: à la manière des évêque}
{en: as done by a bishop}
§ disputaragã (dis-pu-ta-ra-gắ) sm disputaragadz (dis-pu-ta-ra-gádzĭ) – un dispoti tsi easti multu-arãu (ca un agã!)
gilat
gilat (gi-látŭ) sm, sf gilatã (gi-lá-tã), gilats (gi-látsĭ), gilati/gilate (gi-lá-ti) – atsel tsi-l vatãmã (cu nfãrmãcarea, spindzurarea, tãljarea-a caplui, etc.) pri omlu tsi easti giudicat (cãtãdicãtsit) la moarti (di un giudicãtor la unã dãvii); gileat, giljat, cãrjili, cãrjiliu, cãrgealiu; (fig:
1: gilat = om multu arãu, tiran; expr:
2: nj-shadi ca gilat = mi fuvirseashti)
{ro: călău}
{fr: bourreau}
{en: executioner, hangman}
ex: ca gilatã, mi-adapã cu heari; s-veadã cari easti gilatlu; dinãoarã s-dutsi la un gilat shi-lj dzãtsi; s-dutsi la gilat, s-veadã ma sã-lj tãlje caplu; gilatlu bãgã caplu a muljariljei tu-un tastru shi-lj lu deadi
§ gileat (gi-leátŭ) sm, sf gileatã (gi-leá-tã), gileats (gi-leátsĭ), gileati/gileate (gi-leá-ti) – (unã cu gilat)
ex: ursi a gileatlui s-lji talji caplu
§ giljat (gi-ljĭátŭ) sm, sf giljatã (gi-ljĭá-tã), giljats (gi-ljĭátsĭ), giljati/giljate (gi-ljĭá-ti) – (unã cu gilat)
ex: ca giljat fatsi