DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãvgã

cãvgã (cãv-gắ) sm cãvgadz (cãv-gádzĭ) – alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari elj nu s-aduchescu); vrondul, alumta tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.), iu unã parti caftã s-u-azvingã pi-alantã; shimãtãlu shi aurlãrli tsi s-avdu cãndu dunjaea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; ncãceari, ncãciturã, cafcãturã, ntsirtari, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã, dãlgani, shimãtã, vreavã, scandal, fãsãrii;
(expr: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na pãrãlu, dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva caftã s-lji facã bun a unui, sh-deapoea sh-aflã biljelu)
{ro: ceartă, scandal}
{fr: querelle, dispute, chamaillis}
{en: quarrel, squablle, wrangle}
ex: tsi easti cãvgãlu (ncãcearea, shimãtãlu) aestu tsi s-avdi?; purnjirã la cãvgã (alumtã); s-featsi un mari cãvgã (ncãceari, shimãtã, alumtã); di zbor-zbor, easi cãvgãlu; estan va s-avem cãvgã; avem mari cãvgã cu el

§ cãvgãturã (cãv-gã-tú-rã) sf cãvgãturi (cãv-gã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)

§ cafcãturã (caf-cã-tú-rã) sf cafcãturi (caf-cã-túrĭ) – (unã cu cãvgã)
ex: atseali fãrã di zãcoani shi cafcãturi (ncãceri)

§ cãvgãgi (cãv-gã-gí) sm cãvgãgeadz (cãv-gã-gĭádzĭ) – tsi lu-arãseashti sã ncaci; tsi caftã cãvgãlu shi sã ncaci lishor trã itsido, trã dip tsiva; cãvgãngi, dzãndzos, dzãndzãvos, dzãfnos, fesfese, sirsen, zãpãlit
{ro: certăreţ, scandalagiu}
{fr: querelleur, batailleur}
{en: quarreller, wrangler}
ex: tsi ti-acats cu cãvgãgilu-aestu

§ cãvgãngi (cãv-gãn-gí) sm cãvgãngeadz (cãv-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu cãvgãgi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filunichii/filunichie

filunichii/filunichie (fi-lu-ni-chí-i) sf filunichii (fi-lu-ni-chíĭ) – alãxiri di zboarã, di-aradã greali, namisa di doi i ma multsã oaminj, trã lucri trã cari nu s-aduchescu; ncãciturã, ncãceari, cafcãturã, ntsirtari, cãvgã, cãvgãturã, dãvãturã, dãlgani
{ro: discuţie, ceartă, dispută}
{fr: discussion, querelle, dispute}
{en: discussion, quarrel}
ex: avem mari filunichii; s-afla pi mari filunichii doilji nvitsats

§ filunichisescu (fi-lu-ni-chi-sés-cu) vb IV filunichisii (fi-lu-ni-chi-síĭ), filunichiseam (fi-lu-ni-chi-seámŭ), filunichisitã (fi-lu-ni-chi-sí-tã), filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-sí-ri) – cã nu n-aduchim trã un lucru, alãxescu cu cariva zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã; lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz
{ro: discuta, certa, admonesta, dojeni, disputa}
{fr: discuter, gronder, réprimander, disputer}
{en: discuss, scold, quarrel with, reprove}
ex: multu filunichisim (zburãm, alãxim zboarã); filunichisea cai easti nai cama marlu serascher

§ filunichisit (fi-lu-ni-chi-sítŭ) adg filunichisitã (fi-lu-ni-chi-sí-tã), filunichisits (fi-lu-ni-chi-sítsĭ), filunichisiti/filunichisite (fi-lu-ni-chi-sí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ncãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: discutat, certat, admonestat, dojenit, disputat}
{fr: discuté, grondé, répri-mandé, disputé}
{en: discussed, scolded, quarrelled with, reproved}

§ filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-sí-ri) sf filunichisiri (fi-lu-ni-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ncãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari
{ro: acţiunea de a discuta, de a certa, de a admonesta, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire}
{fr: action de discuter, de gronder, de disputer, de réprimander}
{en: action of discussing, of scolding, of quarrelling with, of reproving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncaci1

ncaci1 (ncácĭŭ) (mi) vb I ncãceai (ncã-cĭáĭ), ncãceam (ncã-cĭámŭ), ncãceatã (ncã-cĭá-tã), ncãceari/ncãceare (ncã-cĭá-ri) – lu-aurlu pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; alãxescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi apreasã shi sãnãtoasã, cã nu n-aduchim trã un lucru); ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, filunichisescu, anãcrescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz;
(expr: fudz di-iu sã ncaci, tradzi di nã parti = nu ti-ameas-ticã tu ncãcerli-a altor)
{ro: certa, admonesta, dojeni}
{fr: gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with, reprove}
ex: mi ncaci (mi-aurlã) dada; lu ncãceai (vãryii) niheamã; si ncaci (s-vãryescu, sh-alãxescu zboarã greali) cu muljerli; si ncãcearã (s-vãryirã), eara si s-batã; si ncaci alba dzuã cu noaptea

§ ncãceat (ncã-cĭátŭ) adg ncãceatã (ncã-cĭá-tã), ncãceats (ncã-cĭátsĭ), ncãceati/ncãceate (ncã-cĭá-te) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã; ancãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, anãcrit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: certat, admonestat, dojenit}
{fr: grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved}
ex: easti ncãceatã (vãryitã) cu vitsinili; s-lã mpartã a ncãceatslor (vãryitslor) giunari; suntu ncãceati, di doi anj nu shi zburãscu

§ ncãceari/ncãceare (ncã-cĭá-ri) sf ncãceri (ncã-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva sã ncaci; ancãceari, ãncãceari, ncãciturã, aurlari, vãryiri, filunichisiri, anãcriri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari;
(expr: u caftu ncãcearea cu tseara (luminarea) = escu cãvgãgi, dzãndzãvos, etc.; mi ncaci tut chirolu, cu caritsido, sh-trã tsiva dip)
{ro: acţiunea de a certa, de a admonesta, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire; ceartă}
{fr: action de gronder, de réprimander; querelle}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving; quarrel}
ex: nãiritlu ncãceri scoati; ncãceari fãrã bãteari nu-ari gustu; paradz fãrã ncãceari la drats; ncãcearea-a lor n-asparsi lucrul; caftã ncãceari cu tseara
(expr: easti cãvgãgi, dzãndzãvos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ntsertu

ntsertu (ntsér-tu) (mi) vb I ntsirtai (ntsir-táĭ), ntsirtam (ntsir-támŭ), ntsirtatã (ntsir-tá-tã), ntsirtari/ntsirtare (ntsir-tá-ri) – alã-xescu zboarã greali cu cariva (cu unã boatsi apreasã, sãnãtoasã, cã nu n-aduchim trã un lucru); lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueam mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aurlu, vãryescu, filunichisescu, anãcrescu, tãcãnsescu, hulescu, huledz
{ro: certa}
{fr: gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with, reprove}
ex: cu Marusha nã ntsirtãm (nã ncãcem)

§ ntsirtat (ntsir-tátŭ) adg ntsirtatã (ntsir-tá-tã), ntsirtats (ntsir-tátsĭ), ntsirta-ti/ntsirtate (ntsir-tá-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali (di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini s-facã); ncãceat, ancãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, anãcrit, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: certat}
{fr: grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved}

§ ntsirtari/ntsirtare (ntsir-tá-ri) sf ntsirtãri (ntsir-tắrĭ) –
1: alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri trã cari nu s-aduchescu); ncãceari, ancãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, filunichisiri, anã-criri, tãcãnsiri, huliri, hulidzari;
2: ncãciturã, cafcãturã, dãlgani, cãvgã, cãvgãturã, filunichii, dãvãturã
{ro: acţiunea de a certa; certare; ceartă}
{fr: action de gronder; querelle, dispute}
{en: action of scolding (of quarrelling); quarrel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãvãturã

tãvãturã (tã-vã-tú-rã) sf tãvãturi (tã-vã-túrĭ) –1: alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (trã lucri tsi nu s-aduches-cu); dãvãturã, ncãciturã, ncãceari, cafcãturã, ntsirtari, cãvgã, cãvgãturã, filunichii, dãlgani;
2: vrondu mari tsi s-avdi cu bots analti sh-amisticati; alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (ti lucri trã cari nu s-aduchescu); lavã, larmã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, pãlturã, sãlãvati, vreavã, crot, vrondu, zbuc
{ro: ceartă; zgomot}
{fr: querelle, dispute; bruit, vacarme, tumulte}
{en: quarrel; noise, uproar}

§ dãvãturã (dã-vã-tú-rã) sf dãvãturi (dã-vã-túrĭ) – (unã cu tãvãturã)
ex: lj-pãrea tut dãvãturi (ncãceri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã