|
dâvânisescu, dâvânisiri, dâvânisitu
RO:tăvăni - a face tavanul … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:33018>2014-05-14 22:31:03.983329 »
dãvãgi
dãvãgi (dã-vã-gí) sm, sf – vedz tu dãvii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dãviidãvãgilãchi
dãvãgilãchi (dã-vã-gi-lắ-chi) sf – vedz tu dãvii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dãviidãvãgiu
dãvãgiu (dã-vã-gíŭ) sm, sf dãvãgioanji/dãvãgioanje (dã-vã-gĭŭá-nji), dãvãgeadz (dã-vã-gĭádzĭ), dãvãgioanji/dãvãgioanje (dã-vã-gĭŭá-nji) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dãvãgi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdãvai/dãvae
dãvai/dãvae (dã-vá-i) sf – vedz tu dãvii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dãviidavan1
davan1 (dá-vanŭ) sm davanj (dá-vanjĭ) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; sãlcãm, acãchii, bagrem, craicean
{ro: salcîm}
{fr: acacia} {locust tree}
davan2
davan2 (dá-vanŭ) sm davanj (dá-vanjĭ) – insectã (yeatsã) murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, tsi sh-u-adutsi cu musca, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; davun, tãun, bumbar, streclji
{ro: tăun, streche}
{fr: taon, oestre du cheval}
{en: ox-fly, gad-fly}
§ davun (dá-vunŭ) sm davunj (dá-vunjĭ) – (unã cu davan2)
§ tãun (tã-únŭ) sm tãunj (tã-únjĭ) – (unã cu davan2)
dãvani/dãvane
dãvani/dãvane (dã-vá-ni) sf – vedz tu tãvani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tãvanidãvãnjusescu
dãvãnjusescu (dã-vã-njĭu-sés-cu) vb IV – vedz tu tãvani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tãvanidãvãnjusiri/dãvãnjusire
dãvãnjusiri/dãvãnjusire (dã-vã-njĭu-sí-ri) sf – vedz tu tãvani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tãvaniacãchii/acãchie
acãchii/acãchie (a-cã-chí-i) sf acãchii (a-cã-chíi) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; bagrem, davan, sãlcãm, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia} {locust tree}
aguyii/aguyie
aguyii/aguyie (a-ghu-yí-i) sf aguyii (a-ghu-yíĭ) – giudicari ãn fatsa-a unui cati (giudicãtor) trã un lucru trã cari nu s-aduchescu dauã pãrtsã (doi oaminj, chivernisea shi un catili icã criminal); giudicatã, crisi, dãvai, dãvii, dãvã
{ro: proces}
{fr: procés, action en justice}
{en: lawsuit, trial}
andãvãlescu
andãvãlescu (an-dã-vã-lés-cu) (mi) vb IV andãvãlii (an-dã-vã-líĭ), andãvãleam (an-dã-vã-leámŭ), andãvãlitã (an-dã-vã-lí-tã), andãvãliri/andãvãlire (an-dã-vã-lí-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz antãvãlescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãandãvãliri/andãvãlire
andãvãliri/andãvãlire (an-dã-vã-lí-ri) sf andãvãliri (an-dã-vã-lírĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz antãvãliri
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãandãvãlit
andãvãlit (an-dã-vã-lítŭ) adg andãvãlitã (an-dã-vã-lí-tã), andã-vãlits (an-dã-vã-lítsĭ), andãvãliti/andãvãlite (an-dã-vã-lí-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz antãvãlit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãandãvãliturã
andãvãliturã (an-dã-vã-li-tú-rã) sf andãvãlituri (an-dã-vã-li-túrĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz antãvãliturã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãaroatã1
aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}
§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã
§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)
§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã
§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)
§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:
bagrem
bagrem (ba-grémŭ) sm bagrenj (ba-grénjĭ) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; sãlcãm, acãchii, davan, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia}
{en: locust tree}
ex: anjurizmã di trandafili, di bagrem shi argavan
bubulic
bubulic (bu-bu-lícŭ) sm bubulits (bu-bu-lítsĭ) – prici multu njicã ca, bunãoarã, bumbãraclu, cãrãbushlu, zãngãnarlu, fliturlu, musca, etc.; bubulicã, bumbãrac, yeatsã;
(expr: ari bubulits = ari drãcurii, glãrinj, pirifãnj, etc. (tu minti, n cap))
{ro: gânganie}
{fr: han-neton}
{en: bug, insect}
ex: urizlu ari bubulits (yets); ari bubulits
(expr: glãrinj, pirifãnj) ãn cap; mushica mplinã di bubulits
(expr: drãcurii); nu shi shtea drãcurii shi bubulits
(expr: glãrinj)
§ bubu-licã (bu-bu-lí-cã) sf bubulitsi/bubulitse (bu-bu-lí-tsi) – (unã cu bubulic)
§ bumbunar (bum-bu-nárŭ) sm bumbunari (bum-bu-nárĭ) – bubulic di hroma-a cãstãnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cãtã tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrãneashti cu frãndzã di arburi, lãludz, erghi, etc.; cãrãbush, zãngãnar, junã
{ro: cărăbuş}
{fr: hanneton}
{en: cockroach}
ex: alghinjli suntu putsãni shi bumbunarlji multsã
§ bumbãrac (bum-bã-rácŭ) sn bumbãrats (bum-bã-rátsĭ) – prici multu njicã (ca, bunãoarã, bubulic, flitur, muscã, etc.); bumbãrec, bubulic, rimã, yeatsã
{ro: gânganie, (mică) insectă}
{fr: être vivant, insecte}
{en: (small) insect}
§ bumbãrec (bum-bã-récŭ) sn bumbãrets (bum-bã-rétsĭ) – (unã cu bumbãrac)
§ bumbar2 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi cu musca, murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; tãun, davan, davun, streclji
{ro: tăun}
{fr: taon}
{en: oxfly, gadfly}
cama
cama (cá-ma) adv – nai ma multu; ma multu; ma, nai, tepãr
{ro: mai, încă}
{fr: plus, davantage, encore)}
{en: more, over, very}
ex: s-ti-aducã cama (ma) ntroarã; dzãsi cama (atsel tsi easti nai ma) aushlu chiragi; dã-nj, dã-nj cama (ninga, ma multu); va lu-ashteptsã cama? (ninga?); hiu cama ghini-aostsi cu tini; fudz pãnã easti cama nyii (cãt ai ninga chiro)
tãvani, dãvani, duvani
RO:tavan; pod
EN:ceiling; roof
FR:plafon; grenier
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015