DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chicutã4

chicutã4 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – lãngoari di nevri (epilipsia) tsi-l fatsi omlu si s-minã fãrã s-va, s-treamburã, sã-sh cheardã aearea, s-veadã fandazmi, etc.; lãngoarea tsi u-ari atsel tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); chicutari, nchicutari, epilipsii, apuplixii, picã, hali, halã, dãmblã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie, epilepsie}
{fr: apoplexie, paralysie, épilepsie}
{en: apoplexy, stroke, epilepsy}
ex: di iu ti-aflã laea chicutã (dãmblãlu)?; ãlj cãdzu chicutã (apuplixii) mari; si-lj cadã chicutã (dãmlai) greauã; chicuta (dãmblãlu) s-ti-agudeascã!; chicuta (dãmblãlu) pi loc s-ti-aseascã; lu-acsi chicuta (apuplixia) sh-muri; chicutã!
(expr: s-lu lja draclu!) nãs la mini s-mindueashti?

§ picã2 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã4)
ex: a lor nu lã cadi picã (apuplixii, dãmblã); dauãli s-n-agudeascã pica (dãmblãlu)

§ nchicutedz (nchi-cu-tédzŭ) vb I nchicutai (nchi-cu-táĭ), nchicutam (nchi-cu-támŭ), nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) – agudescu cu dãmblãlu; chicutedz, dãmlusescu
{ro: damblagi, paraliza, avea apoplexie}
{fr: frapper ou être frappé d’apoplexie, paralysie}
{en: be hit by stroke, apoplexy}
ex: chicuta-nj ti nchicutã (ti-agudi dãmblãlu); chicuta lai s-ti nchicuteadzã (s-ti-agudeascã chicuta, dãmblãlu lai)

§ nchicutat (nchi-cu-tátŭ) adg nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutats (nchi-cu-tátsĭ), nchicutati/nchicutate (nchi-cu-tá-ti) – agudit di dãmblã; chicutat, dãmlusit
{ro: damblagit, paralizat, lovit de apoplexie}
{fr: frappé d’apoplexie, paralysé}
{en: stricken by apoplexy}

§ nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) sf nchicutãri (nchi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti agudit di dãmblã; chicutari, dãmlusiri
{ro: acţiunea de a se damblagi, de a paraliza; damblagire}
{fr: action de frapper ou être frappé d’apoplexie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãmblã

dãmblã (dãm-blắ) sm dãmbladz (dãm-bládzĭ) – atsea tsi ari un tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); apuplixii, chicutã, chicutari, nchicutari, picã, hali, halã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie}
{fr: apoplexie}
{en: apoplexy, stroke}
ex: muri di dãmblã

§ damblã (dám-blã) sf dambli/damble (dám-bli) – (unã cu dãmblã)
ex: lj-cãdzu damblã (lu-agudi apuplixia)

§ dãmblari/dãmblare (dãm-blá-ri) sf dãmblãri (dãm-blắrĭ) – (unã cu dãmblã)

§ dãmblãgiu (dãm-blã-gíŭ) sm, sf dãmblãgii/dãmblãgie (dãm-blã-gí-i), dãmblãgii (dãm-blã-gíĭ), dãmblãgii (dãm-blã-gíĭ) – tsi easti lãndzit (agudit) di dãmblã, nchicutat, dãmlusit
{ro: damblagiu, paralizat, lovit de apoplexie}
{fr: frappé d’apoplexie, paralysé}
{en: stricken by apoplexy}

§ dãmlai/dãmlae (dãm-lá-i) sf dãmlãi (dãm-lắĭ) – (unã cu dãmblã)

§ dumlai/dumlae (dum-lá-i) sf dumlãi (dum-lắĭ) – (unã cu dãmblã)

§ dãmlusescu (dãm-lu-sés-cu) vb IV dãmlusii (dãm-lu-síĭ), dãmluseam (dãm-lu-seámŭ), dãmlusitã (dãm-lu-sí-tã), dãmlusiri/dãmlusire (dãm-lu-sí-ri) – chirui putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã mi-agudi dãmblãlu); escu agudit di apuplixii; nchicutedz, chicutedz
{ro: paraliza}
{fr: paralyser, frapper d’apoplexie}
{en: paralyse, have a stroke}

§ dãmlusit (dãm-lu-sítŭ) adg dãmlusitã (dãm-lu-sí-tã), dãmlusits (dãm-lu-sítsĭ), dãmlusiti/dãmlusite (dãm-lu-sí-ti) – agudit di dãmblã (apuplixii, dãmlai); chicutat, nchicutat
{ro: damblagit, paralizat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lisã2

lisã2 (lí-sã) sf lisi/lise (lí-si) – niputeari greauã tsi s-lja cãndu un easti mushcat di-unã pravdã (cãni, cãtushi, etc.) lãndzitã di-aestã lãngoari shi cari s-aspuni prota cu-unã purtari di om turbat tsi scoati spumi dit gurã, deapoea s-fatsi ca un om dãmlusit tsi nu poati si s-minã sh-tu soni moari; turbari; (fig: lisã = atsea (harea, huea) tsi-l fatsi omlu ca si s-poartã ca acãtsat di lisã; inati, yinati, gnati, ghnati, amãnii, mãnii, hulii, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã)
{ro: turbare (boala); furie, mânie}
{fr: rage; colère, furie; acharnement}
{en: rabies; fury, anger}

§ lisixescu (li-sic-sés-cu) vb IV lisixii (li-sic-síĭ), lisixeam (li-sic-seámŭ), lisixitã (li-sic-sí-tã), lisixiri/lisixire (li-sic-sí-ri) – acats lisã (lãngoarea); turbu, turbedz; (fig: lisixescu = mi-acatsã inatea dip canda am turbatã; inãtusescu, mi-acatsã multã inati, hulii, amãnii, etc.)
{ro: turba (boala); înfuria}
{fr: être saisi par la rage; enrager}
{en: get rabies; make very angry}
ex: cãnili lisixi (turbã); va lisixeascã (va s-acatsã lãngoarea lisã)

§ lisixit (li-sic-sítŭ) adg lisixitã (li-sic-sí-tã), lisixits (li-sic-sítsĭ), lisixiti/lisixite (li-sic-sí-ti) – tsi ari turbatã (ari acãtsatã turbari); turbat
{ro: turbat; înfuriat}
{fr: saisi par la rage; enragé, furieux}
{en: who has the rabies; made very angry, furious}

§ lisixi-ri/lisixire (li-sic-sí-ri) sf lisixiri (li-sic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un acatsã turbari (lãngoarea); turbari
{ro: acţiunea de a turba; turbare}
{fr: action d’être saisi par la rage; action d’être saisi par la colère}
{en: action of getting the rabies; action of becoming angry}

§ lisearcu (li-seár-cu) adg lisearcã (li-seár-cã), liseartsã (li-seár-tsã), liseartsi/liseartse (li-seár-tsi) – acãtsat di turbari, lisixit, turbat; (fig: lisearcu = tsi fatsi ca un tsi easti acãtsat di turbari (di lãngoari); hulitos, inãtos, gindos, uryisit, etc.)
{ro: turbat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljau

ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;
33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãcat

sãcat (sã-cátŭ) adg sãcatã (sã-cá-tã), sãcats (sã-cátsĭ), sãcati/sãcate (sã-cá-ti) – tsi easti lipsit di-un mãdular ca cicior, mãnã, etc. (un i dauãli, ntreg i unã parti); sicat, ciungu, ciulac, cuciub, shbut, olug, ulog, ncãrãgat, cãrãgat, dãmlusit, chicutat, etc.
{ro: infirm, ciung, olog}
{fr: estropié, infirme}
{en: crippled, invalid, one-armed}
ex: easti sãcat di mãnã; easti sãcat di-un cicior; armasi sãcat di cãndu-l pliguirã la mãnã; tsi u-adrash ashi sãcatã?

§ sãcãtipsescu (sã-cã-tip-sés-cu) (mi) vb IV sãcãtipsii (sã-cã-tip-síĭ), sãcãtipseam (sã-cã-tip-seámŭ), sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) – cu-atseali tsi-adar, armãn (icã fac pri altu s-armãnã) sãcat; nsãcãtedz, dãmlusescu, uludzescu, cãrag, ncãrag; (fig: sãcãtipsescu (un lucru) = l-fac un lucru s-aibã un mãhãnã, aspargu un lucru)
{ro: schilodi, mutila}
{fr: estropier, rendre infirme}
{en: cripple, maim, mutilate}
ex: l-sãcãtipsii stranjlu (fig: lu-asparshu)

§ sãcãtipsit (sã-cã-tip-sítŭ) adg sãcãtipsitã (sã-cã-tip-sí-tã), sãcãtipsits (sã-cã-tip-sítsĭ), sãcãtipsiti/sãcãtipsite (sã-cã-tip-sí-ti) – tsi easti faptu s-armãnã sãcat; tsi ari armasã cu-unã cusuri; nsãcãtat, dãmlusit, uludzit, cãrãgat, ncãrãgat
{ro: schilodit, mutilat}
{fr: estropié, rendu infirme}
{en: crippled, maimed, mutilated}

§ sãcãtipsiri/sãcãtipsire (sã-cã-tip-sí-ri) sf sãcãtipsiri (sã-cã-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãcãtipsit; nsãcãtari, dãmlusiri, uludziri, cãrãgari, ncãrãgari
{ro: acţiunea de a schilodi, de a mutila; schilodire, mutilare}
{fr: action d’estropier, de rendre infirme}
{en: action of crippling, of maiming, of mutilating}

§ sãcãtlichi/sãcãtliche (sã-cãt-lí-chi) sf sãcãtlichi (sã-cãt-líchĭ) – harea (cusurea, catmerea) tsi u-ari omlu sãcat; atsea (bãteari multã, tãljari di mãnã i cicior, etc.) tsi-lj si fatsi a unui tra s-armãnã sãcat; sãcãtlãchi, cusuri, catmeri, mãhãnã, mãrdai, smãrdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sec1

sec1 (sécŭ) adg seacã (seá-cã), sets (sétsĭ), sets (sétsĭ) – tsi nu-ari (icã ari multu putsãnã) apã; fãrã (lipsit di) apã; fãrã nutii; ninutios, sicat, uscat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; (fig:
1: sec = (i) mãrat, oarfãn; (ii) (ca adv) mash; expr:
2: cap sec = cap glar, fãrã minti, tsi nu-ari tsiva nuntru)
{ro: sec, uscat}
{fr: sec, épuisé, tari; séché}
{en: dry, exhausted}
ex: fãntãna seacã (fãrã apã); din seclu trap (dit valea lipsitã di-apã); merlu-aestu easti sec (uscat), va s-lu talj shi s-seamin altu; armasi sec, gol (armasi uscat, gol); un sec gol
(expr: mash un singur); arãmasim goali sh-sets (fig: goali sh-oarfãni, ftoahi); seacã sh-goalã s-ti ved; seaca-nj di mini (fig: mãrata-nj di mini); fudzits, goali, cã va s-torcu, fudzits, setsli (uscatili la fatsã sh-trup), cã va s-tsas; Muntsãlj Sets (numa-a muntsãlor aspuni cã suntu cu putsãni izvuri); un sec gol (fig: mash un singur)

§ sec2 (sécŭ) vb I sicai (si-cáĭ), sicam (si-cámŭ), sicatã (si-cá-tã), sicari/sicare (si-cá-ri) – u fac aburi tutã apa tsi s-aflã tu-un loc i lucru (baltã, arãu, vali, fãntãnã, cãmeashi udã, pom, etc.) shi u fac s-chearã; usuc, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu;
(expr:
1: ãlj seacã mãna; seacã = furã multu;
2: sec (di-arcoari) = nj-easti multã-arcoari;
3: l-seacã = l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta)
{ro: seca, usca}
{fr: assécher, (se) sécher, rendre sec, épuiser, tarir}
{en: dry, wither, drain}
ex: sicã fãntãna di dauã dzãli; di-nj sicai ocljul astãngu; suflitu-lj s-astindzi shi-nj seacã; sicã (astrãchi, s-guli) putslu; doi meri tsã-lj sicai (uscai) shi alantu va ts-ul sec; la noi vasiljaclu sicã (s-uscã) la firidz; u ved alãsatã cum seacã (mãrãnghiseashti sh-moari) lilicea; estan tuts voi si sicats; lj-u sicã mãna; cari scoalã mãna pri pãrinti, lj-seacã
(expr: lj-dãmluseashti mãna); dit gurã, s-lji sicari
(expr: s-lji dãmlusiri gura), nu scoati dultsi zbor; s-tsã-seacã mãna (s-ti-agudeascã dãmblãlu la mãnã) cã mi-agudish arãu; cã-ts sicã gura; troarã sicai
(expr: dãmlusii, limnusii); lj-seacã mãna
(expr: mãna lui usucã, furã tut); seacã
(expr: furã) pri iu treatsi; pri iu treatsi arbineslu ãlj seacã mãna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

turbu1

turbu1 (túr-bu) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) –
1: acats lãngoarea “turbari”, di-aradã, di la unã pravdã (prici) turbatã (ca unã cãtushi i cãni, bunãoarã); lisixescu;
2: inãtusescu, mi-acatsã amãnia (hulia, inatea, niisihia, etc.); turbedz, nturbu, trub
{ro: turba (boala); înfuria}
{fr: être saisi par la rage, enrager; devenir enragé, furieux}
{en: get rabies; infuriate, make very angry}
ex: sãndzãli acãtsã s-turbã (s-hearbã) tu nãs; cãnili turbã (fu acãtsat di lãngoarea turbari); turbã, cã-l mushcã un cãni turbat; cãndu s-adunã doilji njits, turbã (nu lj-acatsã loclu, nu sta tu-un loc, fac mash glãrinj)

§ turbedz (tur-bédzŭ) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) – (unã cu turbu1)

§ turbat (tur-bátŭ) adg turbatã (tur-bá-tã), turbats (tur-bátsĭ), turbati/turbate (tur-bá-ti) –
1: tsi-ari acãtsatã turbari; lisixit, lisearcu, nturbat, trubat;
2: tsi fatsi ca un tsi easti turbat (di lãngoari); hulitos, inãtos, gindos, uryisit, etc.
{ro: turbat (boala); înfuriat}
{fr: saisi par la rage; enragé, furieux}
{en: with rabies; made very angry}
ex: cu oclji arosh turbats di urã; mãcarea easti ansãratã turbatã (para nsãratã); l-mushcã un cãni turbat

§ turba-ri1/turbare (tur-bá-ri) sf turbãri (tur-bắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu un acatsã lãngoarea turbari; lisixiri, nturbari, trubari;
2: atsea tsi fatsi un cãndu lu-acatsã multu hulia, zalea, amãnia, niisihia, etc.
{ro: acţiunea de a turba, de a înfuria; turbare, înfuriare}
{fr: action d’être saisi par la rage; action d’être saisi par la colère}
{en: action of getting the rabies; action of becoming angry}
ex: lj-si mutã perlu di turbari (amãnii, zalã); lu-ascuchea ca la cãni turbat (lãndzit di lãngoarea turbari); va s-aflji patrudzãts di cãtsali mãri turbati, (lãndziti di lãngoarea turbari) moarti di foami; acãtsã s-da grindini sh-furtunã turbatã (ca lãndzitã di turbari, hulitoasã); sufla turbatlu (gindoslu) vimtu di dzãtseai cã vai chearã lumea!; cura di tuti pãrtsãli arãuri ca turbati!; ca nã zurlã, ca nã turbatã, s-azvimturã Dzãna-din-Vali la cãsistrã; s-veadã tsi ari di zghileashti ca turbatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ulog

ulog (u-lógŭ) adg, sm, sf uloagã (u-lŭá-gã), ulodz (u-lódzĭ), uloa-dzi/uloadze (u-lŭá-dzi) – (om) cari-lj lipseashti un i dauãli cicioari; tsi easti sãcat di un i di dauãli cicioari; dãmlusit di cicioari; olug, cãrãgat, uludzit; (fig: ulog = cari nu poati s-imnã ghini; cari easti shcljop)
{ro: olog}
{fr: perclus des jambes}
{en: legless, one-legged}
ex: armasi ulog di-ahãts anj sh-yitrii nu-aflã

§ olug (ó-lugŭ) adg, sm, sf olugã (ó-lu-gã), oludz (ó-ludzĭ), oludzi/oludze (ó-lu-dzi) – (unã cu ulog)

§ uludzescu (u-lu-dzés-cu) vb IV uludzii (u-lu-dzíĭ), uludzeam (u-lu-dzeámŭ), uludzitã (u-lu-dzí-tã), uludziri/uludzire (u-lu-dzí-ri) – armãn (icã fac pri altu s-armãnã) sãcat (olug) di un i di dauãli cicioari; dãmlusescu (di cicioari); sãcãtipsescu (di cicioari), cãrag, ncãrag
{ro: ologi}
{fr: perclure, rendre perclus}
{en: make someone lose the use of one or both legs}
ex: uludzi (s-featsi sãcat) di dauãli cicioari; uludzi di-unã lãngoari tsi lu-avea acãtsatã an

§ uludzit (u-lu-dzítŭ) adg uludzitã (u-lu-dzí-tã), uludzits (u-lu-dzítsĭ), uludziti/uludzite (u-lu-dzí-ti) – tsi armasi sãcat di un i di dauãli cicioari; sãcãtipsit, cãrãgat, ncãrãgat, dãmlusit (di cicioari)
{ro: ologit}
{fr: perclus, rendu perclus}
{en: who lost the use of one or both legs}

§ uludzi-ri/uludzire (u-lu-dzí-ri) sf uludziri (u-lu-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva uludzeashti; sãcãtipsiri (di cicioari), cãrãgari, ncãrãgari, dãmlusiri (di cicioari)
{ro: acţiunea de a ologi}
{fr: action de perclure, de rendre perclus}
{en: action of losing the use of one or both legs}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã