DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãidisescu1

cãidisescu1 (cãĭ-di-sés-cu) vb IV cãidisii (cãĭ-di-síĭ), cãidiseam (cãĭ-di-seámŭ), cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisiri/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; cãindisescu, cutedz, dãldãsescu, dãldisescu, dãvrãnsescu
{ro: cuteza, îndrăzni, risca}
{fr: oser, (se) hasarder, risquer}
{en: dare, risk}
ex: cum cãidisish (cutidzash) s-mi-alash

§ cãidisit1 (cãĭ-di-sítŭ) adg cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisits (cãĭ-di-sítsĭ), cãidisi-ti/cãidisite (cãĭ-di-sí-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; cãindisit, cutidzat, dãldãsit, dãldisit, dãvrãnsit, alipidat
{ro: decis, curajos, îndrăzneţ}
{fr: résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: determined (person), firm, bold, daring}

§ cãidisiri1/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) sf cãidisiri (cãĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-facã un lucru; cãindisiri, cutidzari, dãldãsiri, dãldisiri, dãvrãnsiri
{ro: acţiunea de a cuteza, de a îndrăzni, de a risca; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

§ cãidigi (cãĭ-di-gí) sm cãidigeadz (cãĭ-di-gĭádzĭ) – un tsi nu lj-easti fricã; curajli, curagios, cãidisit, inimarcu, inimos, dãldãsit
{ro: îndrăzneţ, curajos}
{fr: audacieux, courageux}
{en: audacious, courageous}

§ cãindisescu1 (cã-in-di-sés-cu) vb IV cãindisii (cã-in-di-síĭ), cãindiseam (cã-in-di-seámŭ), cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisi-ri/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) – (unã cu cãidisescu1)

§ cãindisit1 (cã-in-di-sítŭ) adg cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisits (cã-in-di-sítsĭ), cãindisiti/cãindisite (cã-in-di-sí-ti) – (unã cu cãidisit1)

§ cãindisiri1/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) sf cãindisiri (cã-in-di-sírĭ) – (unã cu cãidisiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cutedz

cutedz (cu-tédzŭ) vb I cutidzai (cu-ti-dzáĭ), cutidzam (cu-ti-dzámŭ), cutidzatã (cu-ti-dzá-tã), cutidzari/cutidzare (cu-ti-dzá-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; dãldãsescu, dãldisescu, cãidisescu, cãindisescu, dãvrãnsescu
{ro: cuteza, îndrăzni, risca}
{fr: oser, (se) hasarder, risquer}
{en: dare, risk}
ex: nu cutedz (nj-easti fricã) sã zburãscu; ni di-arãu nu pot si-ts spun, nitsi cutedz (dãldãsescu, cãidisescu) di-arshini; cari cutidzã (avu curailu) s-calcã la mini?; vãrã nu cutidzã (nu-avu curailu) s-greascã un zbor; avea cutidzatã (avu curailu) sã zburascã ntrã nãs (n fatsa-a lui); nu cutidza vãrã picurar

§ cutidzat (cu-ti-dzátŭ) adg cutidzatã (cu-ti-dzá-tã), cutidzats (cu-ti-dzátsĭ), cutidzati/cutidzate (cu-ti-dzá-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; dãldãsit, dãldisit, cãidisit, cãindisit, dãvrãnsit, alipidat
{ro: decis, curajos}
{fr: résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: determined (person), firm, bold, daring}

§ cutidzari/cutidzare (cu-ti-dzá-ri) sf cutidzãri (cu-ti-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-adarã un lucru; dãldãsiri, dãldisiri, cãidisiri, cãindisiri, dãvrãnsiri
{ro: acţiunea de a cuteza, de a îndrăzni, de a risca; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãvrãnsescu

dãvrãnsescu (dã-vrãn-sés-cu) vb IV dãvrãnsii (dã-vrãn-síĭ), dã-vrãnseam (dã-vrãn-seámŭ), dãvrãnsitã (dã-vrãn-sí-tã), dãvrãnsi-ri/dãvrãnsire (dã-vrãn-sí-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; am curailu s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; cutedz, dãldãsescu, dãldisescu, cãidisescu, cãindisescu
{ro: risca, cuteza, îndrăzni}
{fr: (se) hasarder, risquer, oser}
{en: risk, dare}
ex: dãvrãnsim (cutidzãm) shi arupsim tu muntsã

§ dãvrãnsit (dã-vrãn-sítŭ) adg dãvrãnsitã (dã-vrãn-sí-tã), dãvrãnsits (dã-vrãn-sítsĭ), dãvrãnsiti/dãvrãnsite (dã-vrãn-sí-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; cutidzat, dãldãsit, dãldisit, cãidisit, cãindisit, alipidat
{ro: riscat, decis, curajos}
{fr: hasardé, résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: risked, determined (person), firm, bold, daring}

§ dãvrãnsi-ri/dãvrãnsire (dã-vrãn-sí-ri) sf dãvrãnsiri (dã-vrãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-adarã un lucru; cutidzari, dãldãsiri, dãldisiri, cãidisiri, cãindisiri
{ro: acţiunea de a risca, de a cuteza, de a îndrăzni; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

§ dãldãsescu (dãl-dã-sés-cu) vb IV dãldãsii (dãl-dã-síĭ), dãldãseam (dãl-dã-seámŭ), dãldãsitã (dãl-dã-sí-tã), dãldãsiri/dãldãsire (dãl-dã-sí-ri) – (unã cu dãvrãnsescu)
ex: dãldãsirã (cutidzarã) sh-chirdurã; dãldãsii la-agioclu cu el, ma amintai ghini

§ dãldãsit (dãl-dã-sítŭ) adg dãldãsitã (dãl-dã-sí-tã), dãldãsits (dãl-dã-sítsĭ), dãldãsiti/dãldãsite (dãl-dã-sí-ti) – (unã cu dãvrãnsit)

§ dãldãsiri/dãldãsire (dãl-dã-sí-ri) sf dãldãsiri (dãl-dã-sírĭ) – (unã cu dãvrãnsiri)

§ dãldisescu (dãl-di-sés-cu) vb IV dãldisii (dãl-di-síĭ), dãldiseam (dãl-di-seámŭ), dãldisitã (dãl-di-sí-tã), dãldisiri/dãldisire (dãl-di-sí-ri) – (unã cu dãvrãnsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mutrã

mutrã (mútrã) sf mutri/mutre (mú-tri) – fatsã, surati, prosup, opsi, ceahre, vidzutã, undzitã;
(expr:
1: fac (stau cu) mutrili = fac nãji, camomati;
2: dipun mutrili = nu mi-ariseashti, nu-nj pari ghini, mi cãrtescu, dipun budzãli, dipun nãrli, dipun dzeanili, etc.;
3: aspun mutrili = aspun cã am cripãri, ghideri, cã hiu cãrtit;
4: nu-am mutra = nu cutedz, nu-am curailu, nu dãldãsescu, nu dãvrãnsescu; nj-easti-arshini;
5: ahtãri mutri! = ahtãri oaminj!;
6: aestã nu easti ti mutra-a lui = aestã nu fatsi, nu-ahãrzeashti trã el)
{ro: mutră}
{fr: visage, mine}
{en: face, appearance, look}
ex: sh-vidzu mutra (fatsa) tu yilii; dupã mutrã (fatsã) s-cunoashti omlu; dupã mutra (fatsa, opsea) tsi featsi; l-vidzui cum fãtsea mutri
(expr: fãtsea naji, camomati); s-videa cã nu lu-arisea, cã dipusi mutrili
(expr: s-cãrti); nu-ari mutrã
(expr: nu cuteadzã, lj-easti-arshini) s-yinã; mutri shubeilãtitsi cãti s-caftsã

§ deamutra (dea-mú-tra) adv – (fac tsiva) cu tutã putearea tsi am
{ro: din răsputeri}
{fr: avec tout ce que je pouvais faire}
{en: with all that I have}
ex: s-bãgã deamutra (sã ngricã multu, cãt putu) s-u da

§ mutrusescu (mu-tru-sés-cu) vb IV mutrusii (mu-tru-síĭ), mutruseam (mu-tru-seámŭ), mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) – fac mutri, mutrescu cãrtit, nvirinat
{ro: face mutre; se uita supărat}
{fr: faire la moue}
{en: pout; purse one’s lips; look sulky}

§ mutrusit (mu-tru-sítŭ) adg mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusits (mu-tru-sítsĭ), mutrusiti/mutrusite (mu-tru-sí-ti) – tsi easti cu mutri; tsi easti cãrtit
{ro: supărat, îmbufnat}
{fr: boudé, renfrogné}
{en: sulky, sullen}

§ mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) sf mutrusiri (mu-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mutruseashti
{ro: acţiunea de a face mutre; de a se uita supărat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncatãr

ncatãr (ncá-tãrŭ) (mi) vb I ncãtãrai (ncã-tã-ráĭ), ncãtãram (ncã-tã-rámŭ), ncãtãratã (ncã-tã-rá-tã), ncãtãrari/ncãtãrare (ncã-tã-rá-ri) – am curailu s-lu fac un lucru; nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; cutedz, dãldãsescu, dãldisescu, dãvrãnsescu, cãidisescu
{ro: cuteza}
{fr: oser}
{en: dare}
ex: nu si ncãtãrã (cutidzã) s-mutreascã

§ ncãtãrat (ncã-tã-rátŭ) adg ncãtãratã (ncã-tã-rá-tã), ncãtãrats (ncã-tã-rátsĭ), ncãtãrati/ncãtãrate (ncã-tã-rá-ti) – tsi cutidzã s-facã tsiva; cutidzat, dãldãsit, dãldisit, dãvrãnsit, cãidisit
{ro: care a cutezat}
{fr: qui a osé}
{en: who dared}

§ ncãtãrari/ncãtãrare (ncã-tã-rá-ri) sf ncãtãrãri (ncã-tã-rắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi cuteadzã s-adarã tsiva; cutidzari, dãldãsiri, dãldisiri, dãvrãnsiri, cãidisiri
{ro: acţiunea de a cuteza; cutezare}
{fr: action d’oser}
{en: action of daring}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trup

trup (trúpŭ) sn trupuri (trú-purĭ) – ntreglu om (pravdã, lucru, idei, etc.) cu tuti pãrtsãli shi mãdularli a lui; partea tsi-armãni dit un om (unã pravdã, prici) cãndu-lj si scoati caplu, gusha, cicioarli sh-bratsãli; partea dit un arburi di la rãdãtsinã nsus pãnã iu nchisescu s-lji easã alumãchili mãri di-unã parti sh-di-alantã; partea ma mari dit un lucru (di-aradã dit mesi) cãndu-lj scots dinãparti pãrtsili tsi-lj es cãtã nafoarã; corpu; (fig:
1: trup = parti; expr:
2: mi mãcã truplu = tr-atseali tsi-am faptã, dãldãsescu, am chefi s-ljau un shcop di la cariva;
3: hiu pi trup = hiu putut, vãrtos;
4: hiu trup shi suflit trã tsiva (cariva) = hiu tut ãntreg trã tsiva (cariva) fãrã si stau pi ndauã sh-fãrã nitsiunã tsãneari nãpoi;
5: doauã sufliti tr-un trup; un suflit tu doauã trupuri = zbor tsi s-dzãtsi trã precljili tsi s-vor multu;
6: va tsã lu-adar truplu ma moali dicãt pãntica = va ti fac vinit la trup di shcoplu mari tsi va tsã dau)
{ro: trup, corp, trunchi (copac)}
{fr: corps, tronc (arbre)}
{en: body, trunk (tree)}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu); altsã lucreadzã cu truplu sh-altsã cu caplu; lucrash cu trup sh-cu suflit; lu-aflã truplu tu-unã parti, caplu tu-altã; cunuscurã cã easti truplu a ficiorlui; muljarea armasi cu truplu ncãrcat shi dupã noauã mesh featsi nã featã; s-alumtarã cu mãnjli, fãrã ca trupurli s-li minã dit loc; lj-adarã nã pãreaclji di stranji pri trup (s-lji yinã ghini); hiri-hiri-lj si dutsea prit trup!; un gilit aratsi ãlj tricu pit trup; lji si urdzicã tut truplu; truplu mi doari; mi-alinai pi truplu-a faglui; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; truplu di cãmeashi s-avea aruptã; noi vã lom cu tut trup; pulpa-lj, trup di fag bitãrnu; sh-eara pri trup
(expr: tu puteari, vãrtos); acumpãrã sh-alantu trup (fig: parti) di-ayinji, mirazea a frati-sui; ti ncãceash cu el cã ti mãca truplu
(expr: aveai chefi s-mãts shcop)

§ trupulici (tru-pu-lícĭŭ) sn trupulici (tru-pu-lí-ci) – trup njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tupoarã

tupoarã (tu-pŭá-rã) sf tupoari/tupoare (tu-pŭá-ri) – hãlati cu cari s-talji arburlji (s-disicã leamnili, etc.) sh-cari ari un trup di cilechi tãljitoari di-unã parti sh-unã coadã di lemnu di-alantã (di cari s-tsãni hãlatea cu mãna cãndu omlu agudeashti lemnul cu tupoara); tãpoarã, topoarã, tupor, tãpor;
(expr:
1: coadã di tupoarã = prudot; omlu tsi s-aspuni tu-unã alumtã cã easti oaspi cu cariva, ma (i) s-ari datã peascumta di partea-a dushmanlui i (ii) lj-dzãtsi a dushmanlui, peascumta, lucri ti oaspi tsi dushmanlu nu li cunoashti;
2: lj-u tãlje cu tupoara = lj-tãlje shcurtu zborlu, lj-u spusi pri fatsã)
{ro: topor}
{fr: hache, cognée}
{en: axe} tupoara cãdzu nghios; agiumsirã coadã di tupoarã
(expr: prudots); trag armãnjlji sh-cu tupoarã

§ tãpoarã (tã-pŭá-rã) sf tãpoari/tãpoare (tã-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
ex: agãrshi tãpoara; cu tãpoarili tãljats; curiili-avdzãrã vreavã, cum cad surdi tãpoari

§ topoarã (to-pŭá-rã) sf topoari/topoare (to-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)

§ tupor (tu-pórŭ) sn tupoari/tupoare (tu-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
ex: va tãljari cu tuporlu; lu-agudi cu tuporlu pi frãmti sh-lu-arucuti

§ tãpor (tã-pórŭ) sn tãpoari/tãpoare (tã-pŭá-ri) – (unã cu tupoarã)
ex: surdul cãntã tu pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; mãrlji mor cu tãpoarili, njitslji mor cu lãludzli; cu tãporlu, cu schiparea, trã niheam di oarã cutia di mortu fu adratã; avea mash un tãpor cu cari tãlja leamni; s-lja di la hani un pescu shi s-alasã cãparã tãporlu; s-plãteascã pescul shi s-lja tãporlu; apoea lja un tãpor, sh-fatsi crutsea shi dzãtsi

§ tupurãts (tu-pu-rắtsŭ) sn tupurãtsã (tu-pu-rắ-tsã) – tãpor njic; tãpuric
{ro: toporaş}
{fr: petite hache, petite cognée}
{en: small axe, hatchet}

§ tãpuric (tã-pu-rícŭ) sn tãpuritsi/tãpuritse (tã-pu-rí-tsi) – (unã cu tupurãts)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn