DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ndãhnescu

ndãhnescu (ndãh-nés-cu) (mi) vb IV ndãhnii (ndãh-níĭ), ndãh-neam (ndãh-neámŭ), ndãhnitã (ndãh-ní-tã), ndãhniri/ndãhnire (ndãh-ní-ri) – fac tsiva s-anjurzeascã multu urut; arãspãndescu deavãrliga di mini unã voahã greauã; anjurzescu urut; ndãhãnescu, dãhnescu, amput, mput, amputsãscu, mputsãscu
{ro: mirosi urât, duhni, puţi}
{fr: commencer a répandre une mauvaise odeur, em-puantir}
{en: stink, make something stink}
ex: carnea si ndãhni (amputsã, anjurzeashti greu)

§ ndãhnit (ndãh-nítŭ) adg ndãhnitã (ndãh-ní-tã), ndãhnits (ndãh-nítsĭ), ndãhniti/ndãhnite (ndãh-ní-ti) – tsi anjurzeashti greu; tsi-alasã unã voahã urutã; ndãhãnit, dãhnit, amputsãt, mputsãt
{ro: care miroase urât, duhnit, puţit}
{fr: qui a commencé a répandre une mauvaise odeur, empuanti, fétide}
{en: stunk, made something to stink}

§ ndãhniri/ndãhnire (ndãh-ní-ri) sf ndãhniri (ndãh-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nchiseashti s-arãspãndeascã unã voahã greauã; atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-amputi; ndãhãniri, dãhniri, amputsãri, mputsãri
{ro: acţiunea de a mirosi urât, de a duhni, de a puţi}
{fr: action de commencer a répandre une mauvaise odeur, d’empuantir}
{en: action of stinking, of making something stink}

§ ndãhãnescu (ndã-hã-nés-cu) (mi) vb IV ndãhãnii (ndã-hã-níĭ), ndãhãneam (ndã-hã-neámŭ), ndãhãnitã (ndã-hã-ní-tã), ndãhãniri/ndãhãnire (ndã-hã-ní-ri) – (unã cu ndãhnescu)

§ ndãhãnit (ndã-hã-nítŭ) adg ndãhãnitã (ndã-hã-ní-tã), ndãhãnits (ndã-hã-nítsĭ), ndãhãni-ti/ndãhãnite (ndã-hã-ní-ti) – (unã cu ndãhnit)

§ ndãhãni-ri/ndãhãnire (ndã-hã-ní-ri) sf ndãhãniri (ndã-hã-nírĭ) – (unã cu ndãhniri)

§ dãhnescu (dãh-nés-cu) (mi) vb IV dãhnii (dãh-níĭ), dãhneam (dãh-neámŭ), dãhnitã (dãh-ní-tã), dãhniri/dãhnire (dãh-ní-ri) – (unã cu ndãhnescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

putoari/putoare

putoari/putoare (pu-tŭá-ri) sf putori (pu-tórĭ) – anjurizmã urutã sh-greauã tsi nu lu-ariseashti omlu (sh-cari, multi ori, lu-agnuseashti, l-fatsi s-voamã); amputoari, mputoari, vromã, voahã (fig: putoari = om murdar, lãvos, timbel, nibun)
{ro: putoari}
{fr: puanteur, mauvaise odeur}
{en: stench, foul smell}
ex: nu pots s-bãnedz di putoarea tsi yini di la mushtreacã

§ amputoari/am-putoare (am-pu-tŭá-ri) sf amputori (am-pu-tórĭ) – (unã cu putoari)

§ mputoari/mputoare (mpu-tŭá-ri) sf mputori (mpu-tórĭ) – (unã cu putoari)

§ puturos (pu-tu-rósŭ) adg puturoasã (pu-tu-rŭá-sã), puturosh (pu-tu-róshĭ), puturoasi/puturoase (pu-tu-rŭá-si) – (lucru, hiintsã) cari-anjurzeashti urut, cari da unã-anjurizmã greauã tsi ti fatsi s-vonj; amputsos, mputsos, vrumnjar; (fig: puturos = om tsi easti multu lãvos, linãvos, timbel)
{ro: puturos}
{fr: puant, malpropre}
{en: stinking, dirty}

§ amputsos (am-pu-tsósŭ) adg amputsoasã (am-pu-tsŭá-sã), amputsosh (am-pu-tsóshĭ), amputsoasi/amputsoase (am-pu-tsŭá-si) – (unã cu puturos)

§ mputsos (mpu-tsósŭ) adg mputsoasã (mpu-tsŭá-sã), mputsosh (mpu-tsóshĭ), mputsoasi/mputsoase (mpu-tsŭá-si) – (unã cu puturos)

§ puturushii/puturushie (pu-tu-ru-shí-i) sf puturushii (pu-tu-ru-shíĭ) – loc (om, pravdã i lucru) tsi-amputi, tsi-arãspãndeashti unã voahã greauã; (fig: puturushii = harea tsi-lj fatsi oaminjlji tra s-hibã linãvosh)
{ro: puturoşenie}
{fr: homme ou place puante}
{en: ill-smelling people or place}
ex: lj-aflai tu-unã puturushii di purtsinã

§ amput (am-pútŭ) (mi) vb IV shi II amputsãi (am-pu-tsắĭ) shi amputsii (am-pu-tsíĭ), amputsam (am-pu-tsámŭ) shi amputseam (am-pu-tseámŭ), amputsãtã (am-pu-tsắ-tã) shi amputsitã (am-pu-tsí-tã), amputsãri/amputsãre (am-pu-tsắ-ri) shi amputsiri/amputsire (am-pu-tsí-ri) shi amputsea-ri/amputseare (am-pu-tseá-ri) – arãspãndescu (alas) deavãrliga di mini unã-anjurizmã greauã tsi nu lu-ariseashti omlu; fac tsiva tra s-lja unã voahã greauã; mput, amputsãscu, mputsãscu, ndãhnescu, ndãhãnescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn