DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dugoarã

dugoarã (du-gŭá-rã) sf dugori (du-górĭ) – cãldurã multã, dãgoarã, flogã, pãrjalã, cãloari, cãroari, acuroari, curoari, zãduh, zuduh, zãbuh, nãduf
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur vive, ardeur}
{en: intense heat}

§ dugoari/dugoare (du-gŭá-ri) sf dugori (du-górĭ) – (unã cu dugoarã)
ex: di diparti s-aduchea dugoarea; mi-acãtsã nã cãloari, nã dugoari, cã nu shteam iu s-nj-aflu loclu

§ dãgoarã (dã-gŭá-rã) sf dãgori (dã-górĭ) – (unã cu dugoarã)

§ duguros (du-gu-rósŭ) adg duguroasã (du-gu-rŭá-sã), dugurosh (du-gu-róshĭ), duguroasi/duguroase (du-gu-rŭá-si) – tsi scoati (alasã, da, etc.) multã cãldurã
{ro: dogoritor}
{fr: ardent, brûlant}
{en: hot, burning, scorching}
ex: soarili duguros di vearã; dzuã duguroasã

§ dugurescu (du-gu-rés-cu) (mi) vb IV dugurii (du-gu-ríĭ), dugu-ream (du-gu-reámŭ), duguritã (du-gu-rí-tã), duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) – scot (alas, dau, etc.) multã cãldurã; pãlescu, ardu;
(expr: mi dugureashti = (i) mi ardi, mi nvirinã multu; (ii) mi afãnseashti, mi cãtãstrãpseashti, mi cãhteashti)
{ro: dogori}
{fr: chauffer vivement, dégager une grande chaleur, brûler}
{en: burn}
ex: mi dugurii ghini; am s-ti dugurescu ahãntu, cã va tsã si tucheascã carnea di pri tini; s-dugureashti (ardi di cãlduri) cã lu-acãtsã heavra; u duguri
(expr: u arsi, u nvirinã multu), mãrata, moartea a hilj-sui; nji si dugurirã (pãlirã, arsirã) stranjili; mi dugureashti (ardi) tu cheptu; mi dugurii (afãnsii) nãoarã

§ dugurit (du-gu-rítŭ) adg duguritã (du-gu-rí-tã), dugurits (du-gu-rítsĭ), duguriti/dugurite (du-gu-rí-ti) – tsi easti multu ngãldzãt di un lucru tsi dugureashti, pãlit, arsu
{ro: dogorit}
{fr: chauffé vivement, brûlé}
{en: burned}

§ duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) sf duguriri (du-gu-rírĭ) – atsea tsi pati un cãndu easti dugurit; pãliri, ardeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn