|
|
cãtãhnii/cãtãhnie
cãtãhnii/cãtãhnie (cã-tãh-ní-i) sf cãtãhnii (cã-tãh-níĭ) – negurã (faptã di aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc) tsi s-alasã pristi aerã (multi ori tu hãryii) di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, eamã, negurã, andarã
{ro: pâclă, ceaţă}
{fr: brouillard}
{en: fog, haze}
ex: s-adunã pristi vali unã soi di eamã, cãtãhnii, ca fum aritcu
§ cãtãcnii/cãtãcnie (cã-tãc-ní-i) sf cãtãcnii (cã-tãc-níĭ) – (unã cu cãtãhnii)
andarã
andarã (an-dá-rã) sf andãri (an-dắrĭ) shi andãruri (an-dắ-rurĭ) – ntunearic i negurã (faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc.) tsi s-arãspãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, negurã; (fig: andarã = (i) mintireaji, arãeatã, acatastasi, atãxii, nearadã, etc.; (ii) niisihii, vrondu, zbor tsi s-arãspãndeashti ca andara pristi tut loclu)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf; turbureală, nelinişte, vacarm, alarmă}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière; vacarme, allarme}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust; uproar, alarm}
ex: tsi andarã (negurã) s-featsi di fum; andarã (negurã) di pulbiri; tu horli-a noastri eara andarã (fig: mintireaji, niisihii); si s-ducã andarã (fig: si s-ducã ca andara pristi tut loclu); s-u-ardu pãnea astã searã, sã-lj si ducã andarã (fig: si s-avdã pristi tut loclu); tsi andarã (arãeatã, acãtãstãsii) easti tu-aestã casã!
cãtãcnii/cãtãcnie
cãtãcnii/cãtãcnie (cã-tãc-ní-i) sf – vedz tu cãtãhnii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãtãhniidumani/dumane
dumani/dumane (du-má-ni) invar – (ca) negurã, cãtãhnii, andarã; (ca un) nior; cu pirã
{ro: fum, ceaţă}
{fr: (comme un) nuage; (comme un) brouillard; en flamme}
{en: (like a) cloud; (like) fog; in flame}
ex: dumani (ca un nior, ca negura) s-dutsi fumlu; ardea dumani (bãrbãrutã, cu pirã mari)
eamã2
eamã2 (ĭá-mã) sf eami/eame (ĭá-mi) – negurã (faptã di aburi ishits dit apa cari s-aflã tu loc) tsi s-alasã pristi aerã (multi ori tu hãryii) di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, negurã, andarã
{ro: pâclă, ceaţă}
{fr: brouillard}
{en: fog, haze}
ex: s-adunã pristi vali unã soi di eamã, cãtãhnii, ca fum aritcu
manã2
manã2 (má-nã) sf pl(?) –
1: soi di earbã-mushclju tsi creashti pri shcãmbi, tsi poati si s-mãcã sh-cari loat di vimtu poati si s-ducã diparti tu irnjii;
2: negurã, andarã, cãtãhnii, cãtãcnii, eamã;
3: lãngoari di grãni shi zãrzãvãts, iu unã soi di ciupernicã mãcã frãndzã shi lãludz tra s-alasã tu loclu a lor unã lugurii tsi sh-u-adutsi cu-unã cinushi lai, ca tãciunili
{ro: mană; pâclă; rugină de plante}
{fr: manne; brouillard; rouille des végétaux}
{en: manna; fog, mist; plant blight}
ex: singur Dumnidzã-lj hrãnea cu manã; tu cãmpu s-alãsã manã (andarã) shi arsi ayinjli; ari manã tu cãmpu; deadi manã sh-arsi tuti-ayinjli; sh-eara nvitsats s-mãcã manã n gurã
§ mãneadzã (mã-neá-dzã) (si) vb I unipirs mãnã (mã-nắ), mãna (mã-ná), mãnatã (mã-ná-tã), mãnari/mãnare (mã-ná-ri) – s-acoapirã cu (s-agudeashti cu, cadi, da) manã
{ro: acoperi cu mană, cădea mană}
{fr: couvrir par la manne, tomber la manne}
{en: cover by manna, be hit by manna}
ex: va s-mãneadzã (va s-acoapirã, va s-hibã aguditi) ayinjli cu mana (negura) aestã
§ mãnat2 (mã-nátŭ) adg mãnatã (mã-ná-tã), mãnats (mã-nátsĭ), mãnati/mãnate (mã-ná-ti) – acupirit di manã
{ro: acoperit de mană}
{fr: couvert par la manne}
{en: covered by manna, hit by manna}
§ mãnari2/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mãneadzã
{ro: acţiunea de a acoperi cu mană, de a cădea mană}
{fr: action de couvrir par la manne, de tomber la manne}
{en: action of covering by manna, of being hit by manna}
negurã
negurã (né-gu-rã) sf neguri (né-gurĭ) – andarã faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc. tsi s-arãs-pãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, andarã; (fig:
1: negurã = scutidi, ntunearic, cãndu s-veadi ca prit negurã; expr:
2: ca luchi tu negurã = tsi nu s-ved, nu s-aduchescu, cã au hui ca di luchi)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust}
ex: tsi treatsi prit hoarã shi nu-lj bagã cãnjlji oarã? (angucitoari: negura); negurã (cãtãhnii) easti nafoarã; lai neguri (cãtãhnii), neguri groasi; s-ashtearnã pristi muntsã neguri (cãtãhnii); ahurhi s-veadã ca prit negurã (eamã, andarã); muntsãlj nu s-ved di negurã (cãtãhnii); acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior, ca negurã, cã nu videai dip; luplu, negurã caftã
§ niguros (ni-gu-rósŭ) adg niguroasã (ni-gu-rŭá-sã), nigurosh (ni-gu-róshĭ), niguroasi/niguroase (ni-gu-rŭá-si) – tsi easti acupirit di negurã; cu neguri; ntunicos, scutidos, scutinos; (fig: niguros = (i) (tser) tsi easti mplin di niori; (ii) (chiro) tsi easti ntunicos shi nu s-veadi ghini; (iii) (fatsã) tsi easti niuratã, ntunicatã)
{ro: neguros, întunecat}
{fr: nebouleux, assombri}
{en: nebulous, somber}
ex: zãrli niguroasi (cu negurã, ntunicati) ali toamnã; minduirli slabi, niguroasi (fig: ntunicati); pi-un chiro niguros (cu neguri, ntunicos) eara s-nã cheardim pit pãduri; niguros (ntunicat) oclju ari
§ niguredz (ni-gu-rédzŭ) (mi) vb I nigurai (ni-gu-ráĭ), niguram (ni-gu-rámŭ), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – acoapir cu negurã; ntunic; (fig: niguredz = (mi) ntunic la fatsã, (nj-si) ntunicã videarea, etc.)
{ro: (se) acoperi cu nori; înnegura, întuneca, (se) posomorî}
{fr: se couvrir de nuages; (s’)obscurcir, (s’)assombrir}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nigurash (fig: ti ntuni-cash, niurash) la fatsã; nigurarã muntsã sh-vãljuri; sh-nigurã fatsa (fig: si ntunicã la fatsã) cãndu intrã n casã