|
|
cãti/cãte
cãti/cãte (cắ-ti) prip – (tu scriarea-a noastrã, zborlu easti, multi ori, ligat di zborlu tsi yini dupã el) zbor tsi aspuni numirlu di lucri di cari zburãm
{ro: câte}
{fr: à; par; quelque; etc.}
{en: how much, how many; a little of...; many of...: etc.}
ex: cãti cãts (tsi numir) vã yin a voauã, sh-cãti cãti (sh-tsi numir) a lor?; frãndzãli cad cãti unã (unã singurã, unã dupã-alantã); cãti un, un (un dupã-alantu) tuts tricurã; cãti unãoarã (tu scriarea-a noastrã: cãtiunoarã, cu noima “cãtivãrnoarã, niscãntiori, di oarã-oarã, di cãndu-cãndu, etc.”), nã lja dorlu di hoarã; la measã s-mãts cãti putsãn (unã njicã parti) di tuti, nu cãti multi (nu unã mari parti)
cãt1
cãt1 (cắtŭ) adg, pr, num cãtã (cắ-tã), cãts (cắtsĭ), cãti/cãte (cắ-ti) – zbor cari-aspuni cã un dzãtsi, i va sã shtibã, i sã ntreabã trã: partea (multã i putsãnã) dit unã lugurii, partea di lucri (multi i putsãni), etc.; atsel (atselj) tsi...; tuts tsi...; cãntu, cum, etc.
{ro: cât}
{fr: combien de...}
{en: how much/many of...}
ex: cãt (tsi parti dit) lapti sh-cãtã (sh-tsi parti dit) lãnã vrei?; cãts (atselj tsi) vidzush, ahãts (tuts) tricurã; cãts (tsi parti) di voi vinjirã?; cãti (atseali tsi, tuti tsi) aleapsim, li hãrzim; di cãti (di tuti tsi, di-atseali tsi) fudzirã, mash unã s-turnã; sh-a cãtor (sh-a tutulor atselj tsi) yin dit xinitii lã lja banã sh-cãtãndii; cãti cãti, sh-cãti cãts vor s-intrã
§ cãntu3 (cắn-tu) adg, pr, num cãntã (cắn-tã), cãntsã (cắn-tsi), cãnti/cãnte (cắn-ti) – (unã cu cãt1)
§ cãt2 (cắtŭ) adv – zbor tsi-l dzãtsi atsel tsi sã ntreabã tr-atsea (multsã i putsãnj paradz) tsi custuseashti un lucru, tsi caftã un tr-atsea tsi vindi, etc.; atsea tsi easti, tsi fatsi, tsi cus-tuseashti, etc.; multu, di cali-afoarã; cum, tu chirolu tsi nchiseashti di...; mizi, mizii, adiyii; ca, etc.; cãntu, cum, cãtrã
{ro: cât}
{fr: combien?, n’importe combien; à peine; comme}
{en: how much?; no matter how much; barely, etc.}
ex: cãt (tsi vrei tra s-)li dai?, cãt caftsã (tsi caftsã ti)?; cãt vindets umtul?; cãt (tsi) fatsi dã-nj, plãtea-l ahãt cãt (tsi) vrei; cãt s-hibã oara?; ninvitsatlu, cãt avut s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui; arcoari eara cãtu-s-dzãts; bunã cãtu-s-dzãts (multu, di cali-afoarã); cãt (cum; tu chirolu tsi nchisea di) ãntunica; el sh-u-avea cã mash cãt, cãt (mizi, mizi) agãrshi; cãt, cãt (mizi, mizi) trapsi nã mãnã di tsearã; un nior cãt, cãt (mizi, mizi) s-mina; lj-deadi cãt trã ghini; cãtu-nclo s-dusi; dats-nji cãt (ca) trã mini; shtii cãt analtã easti?
§ cãntu4 (cắn-tu) adv – (unã cu cãt2)
§ cãtuchishdo (cắ-tu-chish-dó) pr – cãt tsi s-hibã; cãt s-hibã, cãt s-facã, cãt
{ro: oricât)}
{fr: n’importe combien}
{en: no matter how much}
ex: macar cãtuchishdo (cãt) tsi s-hibã
catã2
catã2 (cá-thã) sf cãti/cãte (cắ-thi) – ma multi turlii di-unã prici (tsi bãneadzã ndauã tu apã sh-alti pri loc), cu truplu moali, ãncljis tu-unã cãpachi usoasã (casa di catã!) dit cari poati sã scoatã caplu shi cicioarli (sh-tu cari poati sã sh-lu tragã tut truplu nãuntru cãndu lipseashti si s-afireascã di dushmanj); cãtã, broascã
{ro: broască ţestoasă}
{fr: tortue}
{en: turtle}
ex: oulu di cathã easti cãt un bel
§ cãtã2 (cắ-thã) sf cãti/cãte (cắ-thi) – (unã cu catã)
ex: suntu cãti shi di uscat shi di arãuri