Dictsiunar

bilescu (bi-lés-cu) (mi) vb IV bilii (bi-líĭ), bileam (bi-leámŭ), bilitã (bi-lí-tã), biliri/bilire (bi-lí-ri) – scot chealea di pi truplu ntreg (i unã parti di truplu) a unui nimalj; cur di coaji un arburi (un mer, unã purtucalã, etc.); zmulgu peanili di la un pulj (gãljinã); zmulgu perlu di pi caplu (truplu) a unui om; cur, dispolj, gulishinedz, zmulgu, deapir, etc.;
(expr:
1: dispolj pri cariva = lj-ljau tut tsi ari (casã, stranji, aveari, etc.;
2: bilescu pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) = lau (alghescu) pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) acasã i la-arãu)
{ro: jupui, beli, coji, înălbi (pânză)}
{fr: ôter la peau; écorcer; dépouiller; blanchir (toile)}
{en: skin; bark; peel, strip, launder}
ex: altsã di chelj li bilea oili; tundi-u oaea, ma nu u bilea; nu shtea s-lu bileascã (s-lji scoatã chealea); bilea-l njelu ghini; cãsaplu ma bileashti nãmaljlu; lj-avea psusitã calu sh-ma-l bilea; nã bilirã furlji
(expr: nã dispuljarã, nã loarã tut tsi-aveam); muljerli bilescu pãndza la-arãu
(expr: u la, u-alghescu) pãndza la-arãu; pãndza aestã nu s-bileashti ghini
(expr: nu s-la, nu s-algheashti); muljerli s-duc la izvur ca s-bileascã pãndzãli

§ bilit (bi-lítŭ) adg bilitã (bi-lí-tã), bilits (bi-lítsĭ), biliti/bilite (bi-lí-ti) – (pravdã) tsi-lj s-ari scoasã chealea di pi trup; (fructu) tsi-lj s-ari curatã coaja; tsi-lj s-ari zmulsã perlji (a unui om) i peanili (di la gãljinã); etc.; curat, dispuljat, gulishinat, zmulsu, dipirat, etc.
{ro: jupuit, belit, cojit, înălbit (pânză)}
{fr: ôté la peau; écorcé; dépouillé; blanchi (toile)}
{en: skinned; barked; peeled, stripped, laundered}
ex: cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cap bilit (fãrã per); gumar bilit (fãrã sãmar)

§ biliri/bilire (bi-lí-ri) sf biliri (bi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bileashti tsiva; curari, dispuljari, gulishinari, zmuldziri, dipirari, etc.
{ro: acţiunea de a jupui, de a beli, de a coji, de a înălbi pânză; jupuire, belire, cojire, înălbire}
{fr: action d’ôter la peau; d’écorcer; de dépouiller; de blanchir la toile}
{en: action of skinning; of barking; of peeling, of stripping, of laundering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãni/cãne

cãni/cãne (cắ-ni) sm cãnj (cắnjĭ) – pravdã imirã (tsi sh-u-adutsi cu luplu) cari-i tsãnut di om s-lj-aveaglji casa n hoarã (oili la munti, s-lu-agiutã la vinãtoari, etc.); cãini; (fig:
1: cãni = (i) om multu-arãu; (ii) om lucrãtor; (iii) om mbistimen; (iv) om gioni; (v) parã veclju, nturtsescu; expr:
2: bureati di cãni = unã soi di bureati;
3: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
4: ca-di-cãni/ca-di-cãne (cá-di-cắ-ni) sm cu pluralu: ca-di-cãneanj (cá-di-cắ-neanjĭ) = zbor (angiurãturã) tsi-lj greshti a unui, prishcurtari a zborlui “cãcat di cãni”;
5: sãnãtos ca cãni = easti multu sãnãtos;
6: s-mãcã ca cãnjlji = sã ncaci multu, tut chirolu;
7: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = nu s-vor dip shi sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun)
8: cash bun tu foali di cãni = nuntru easti bun, ma nafoarã s-veadi-arãu;
9: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
10: cãnjlji trag di nãs = s-aflã tu mari urfanji, easti multu ftoh;
11: hrãnea cãni s-ti-alatrã = fã-lj bun a unui, tra s-tsã aflji biljelu;
12: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva;
13: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
14: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva;
15: dau ca pi cãni = agudescu arãu, fãrã njilã;
16: ãlj mãcã cãnjlji dit tastru = easti glar, ageamit;
17: stai ca cãnili pri coadã = nu stai ghini [zborlu yini di-aclo cã mash cãnili tsi sta tes, sta ghini];
18: la mas di cãni caftsã sãrmi di pãni? = zbor tsi sã spuni tr-atsel tsi caftã s-aflã (tsi-ashteaptã sã-lj si da) tsiva di la un tsi nu-ari)
{ro: câine}
{fr: chien}
{en: dog}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avem multi turlii di cãnj: cãni di casã, cãni di la oi, cãni trã avinari, etc.; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; am un cãni bun tsi nj-aveaglji casa; afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; un cãni di la oi fatsi dzatsi cãnj di-acasã, ma la oi!; cãni veclju picurãrescu; di la maslu di cãni, nu-armãni sãrmã di pãni; turbatlu cãni, domnu-su vai mushcã prota; cãnili, cãndu-lj yini sã psuseascã, s-chishi la gimii; ca cãnili, tsi-arupsi foalili, prit pãlãthiri; aurlã ca pri cãni; cara s-nu sãrgljescu cãnjlji!; mash un cãni-i coluv?; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; di cheali di cãni utri nu s-fatsi; sitã di mãtasi di coadã di cãni!; cãnili tsi-alatrã, nu mushcã; afirea-ti di cãni tsi nu alatrã; nu-l cãrtea cãnili tsi doarmi, di vrei s-nu ti mushcã; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; cãni (fig: arãu) om s-ari aspusã; lucreadzã ca cãni sh-mãcã ca domnu; tsi cãni (fig: tsi om arãu) easti!; lucreadzã ca cãni (fig: easti bun lucrãtor) sh-mãcã ca domnu; inimã, cãne (fig: gione), strigã calu; oaspi veclju, cãni veclju (fig: aush shi mbistimen); dã-nj un cãni (fig: pãrã) tra s-ljau pãni; cãts cãnj (fig: pãradz) deadish pri cãciuã?; gionj sh-grash ca cãnj di grets; s-ti mãcã cãnjlji s-ti mãcã!; cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?; alagã ca cãni fãrã domnu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

carni/carne

carni/carne (cár-ni) sf cãrnuri (cắr-nurĭ) shi cãrnji (cắr-nji) – luguria di cari easti faptu mushcljul a omlui shi a prãvdzãlor; mushclju;
(expr:
1: carni ca di pulj = carni moali, crehtã;
2: bag carni = mi ngrash;
3: bag carni tu ureclji = mi para ngrash, mi ngrash multu);
4: nj-si tuchi (nj-cadi) carnea di pri mini = slãghii multu;
5: hiu carni sh-oasi = hiu multu slab, nj-si ved oasili dit trup di slab tsi hiu;
6: nj-si featsi carni di cal = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved;
7: cap di carni = cap lishor, fãrã miduã, tsi nu min-dueashti ghini;
8: nj-si cutreamburã cãrnurli di pri mini = mi cutreambur multu di-agnos, etc.)
{ro: carni}
{fr: viande, chair}
{en: meat, flesh}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); carnea di piturniclji easti dultsi; nji s-aurã cu carnea; talji tu carni yii; nj-trimbura carnea
(expr: cutrimburam); carnea ca di pulj ãlj si pãrea, ahãntã crehtã sh-eara; oili bãgarã carni
(expr: si ngrãsharã); va bagã carni tu ureclji
(expr: va si ngrashi multu); s-tuchi carnea di pri tini
(expr: slãghish multu); ma cãdea cãrnili di pi mini
(expr: slãghii multu); aestu sh-eara draclu yiu, carni sh-oasi
(expr: multu slab, lj-si videa oasili, di slab tsi eara); cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor)

§ cãrnos (cãr-nósŭ) adg cãrnoasã (cãr-nŭá-sã), cãrnosh (cãr-nóshĭ), cãrnoasi/cãrnoase (cãr-nŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji);
(expr: (fructu, poamã) cãrnoasã = (fructu, poamã) tsi ari multu njedz; bucicos)
{ro: cărnos}
{fr: charnu}
{en: fleshy}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); s-fatsi vãrnoarã, sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã?

§ cãrnar (cãr-nárŭ) sm cãrnari (cãr-nárĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãrnãrã, cãsap, hãsap
{ro: măcelar}
{fr: boucher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

hãsap

hãsap (hã-sápŭ) sm hãsachi (hã-sáchĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãsap, cãrnar, cãnãrã
{ro: măcelar}
{fr: boucher}
{en: butcher}
ex: vindu la un hãsap patru suti di njelj; di-iu sã-lj dau la yeatru, ãlj dau la hãsap; di la hãsachi, chiurceadzlji acumpãrã cheljli; lj-dimãndã a psumãlui s-lã aducã pãni sh-a hãsaplui, carni

§ cãsap (cã-sápŭ) sm cãsachi (cã-sáchĭ) – (unã cu hãsap)
ex: cãsaplu nu talji adzã cã easti marsini

§ hasapljo (ha-sa-pljó) sm hasapljadz (ha-sa-pljĭádzĭ) – loclu iu s-talji prãvdzãli ti carni; ducheani iu s-vindi carni sh-lugurii fapti di carni; cãsãpnitsã, hãsãpnitsã, hãsãmnitsã, hãsãplãchi;
(expr: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva)
{ro: măcelărie}
{fr: boucherie}
{en: butcher’s shop}
ex: sã nvitsã ca cãnili la hasapljo
(expr: ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi sã-lj si da tsiva)

§ hãsãmnitsã (hã-sãm-ní-tsã) sf hãsãmnitsã (hã-sãm-ní-tsã) – (unã cu hasapljo)

§ hãsãpnitsã (hã-sãp-ní-tsã) sf hãsãpnitsã (hã-sãp-ní-tsã) – (unã cu hasapljo)
ex: dzua tutã prit avlia-a amirãlui aviglja, ca cãnili tu hãsãpnitsã
(expr: ca un tsiritor, tra sã-lj si da tsiva)

§ cãsãpnitsã (cã-sãp-ní-tsã) sf cãsãpnitsã (cã-sãp-ní-tsã) – (unã cu hasapljo)
ex: si nvitsã ca cãnili la cãsãpnitsã

§ hãsãplãchi/hãsãplãche (hã-sã-plắ-chi) sf hãsãplãchi (hã-sã-plắchĭ) – tehnea di hãsap; ducheani iu s-vindi carni sh-lugurii fapti di carni; hasapljo, hãsãpnitsã, cãsãpnitsã, hãsãmnitsã
{ro: măcelărie, meseria de măcelar}
{fr: boucherie, métier de boucher}

{en: butcher’s shop, butcher’s trade}

§ hãsãpescu1 (hã-sã-pés-cu) adg hãsãpeascã (hã-sã-peás-cã), hãsãpeshtsã (hã-sã-pésh-tsã), hãsãpeshti (hã-sã-pésh-ti) – tsi ari s-facã cu hãsaplu i hãsãplãchea; (lucru) di hãsap
{ro: de măcelar}
{fr: de boucher}
{en: of butcher}
ex: cutsut hãsãpescu (di hãsap)

§ hãsãpescu2 (hã-sã-pés-cu) vb IV hãsãpii (hã-sã-píĭ), hãsãpeam (hã-sã-peámŭ), hãsãpitã (hã-sã-pí-tã), hãsãpiri/hãsãpire (hã-sã-pí-ri) – talj unã pravdã tra sã-lj vindu carnea; vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.); trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); fac mãchelj; cãsãpescu, mãchilipsescu, gilitipsescu, etc.
{ro: măcelări, masacra}
{fr: tuer des animaux pour la viande; massacrer}
{en: slaughter animals for meat; massacre}
ex: lj-hãsãpirã (lj-mãchilipsirã) tuts, cu njic sh-cu mari

§ hãsãpit (hã-sã-pítŭ) adg hãsãpitã (hã-sã-pí-tã), hãsãpits (hã-sã-pítsĭ), hãsãpiti/hãsãpite (hã-sã-pí-ti) – (pravdã) tãljatã ti carni; tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); cãsãchit, mãchilipsit, gilitipsit, etc.
{ro: măcelărit, masacrat}
{fr: tué (pour la viande); massacré}
{en: slaughtered; massacred}

§ hãsãpiri/hãsãpire (hã-sã-pí-ri) sf hãsãpiri (hã-sã-pírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãdu unã pravdã easti tãljatã trã carni; atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãchi-lipseashti cariva; cãsãchiri, mãchilipsiri, gilitipsiri, etc.
{ro: acţiunea de a măcelări, de a masacra; măcelărire, masacrare}
{fr: action de tuer (pour la viande), massacrer}
{en: action of slaughtering, of massacring}

§ hãsãpii/hãsãpie (hã-sã-pí-i) sf hãsãpii (hã-sã-píĭ) –
1: tãljarea-a unei multimi di prãvdzã trã carni; vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.);
2: ducheani iu s-vindi carni sh-lugurii fapti di carni; hasapljo, cãsãpnitsã, hãsãpnitsã, hãsãmnitsã, hãsãplãchi
{ro: măcel, masacru; măcelărie}
{fr: carnage, massacre; boucherie}
{en: carnage, slaughter, massacre; butcher’s shop}
ex: intrai tu hãsãpii tra s-acumpãr carni; hãsãpii (mãchelj, mãchilipsiri, fãnico) featsirã tu casili-a lor

§ cãsãpescu (cã-sã-pés-cu) vb IV cãsãchii (cã-sã-chíĭ), cãsãcheam (cã-sã-chĭámŭ), cãsãchitã (cã-sã-chí-tã), cãsãchi-ri/cãsãchire (cã-sã-chí-ri) – (unã cu hãsãpescu2)
ex: ansãrits, cã ma nã cãsãpescu (mãchilipsescu); lj-cãsãchirã mãratslji tu munti

§ cãsãchit (cã-sã-chítŭ) adg cãsãchitã (cã-sã-chí-tã), cãsãchits (cã-sã-chítsĭ), cãsãchiti/cãsãchite (cã-sã-chí-ti) – (unã cu hãsãpit)

§ cãsãchiri/cãsãchire (cã-sã-chí-ri) sf cãsãchiri (cã-sã-chírĭ) – (unã cu hãsãpiri)

§ cãsãpii/cãsãpie (cã-sã-pí-i) sf cãsãpii (cã-sã-píĭ) – (unã cu hãsãpii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

talj

talj (taljŭ) (mi) vb I tãljai (tã-ljĭáĭ), tãljam (tã-ljĭámŭ), tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) – cu unã hãlati ghini struxitã (cutsut, apalã, foarticã, etc.), dispartu un lucru tu dauã i ma multi cumãts; tundu; sursescu, xursescu; scrishtescu, cãlãrsescu; ciulescu; shcurtedz; dinjic; disic; (fig:
1: talj = (i) vatãm; (ii) curmu (astãmãtsescu, pãpsescu) ca s-fac tsiva; (iii) ljau unã apofasi, apufãsescu; expr:
2: lj-talj (zborlu) = lj-curmu zborlu; nu lu-alas s-mata scoatã un zbor din gurã; lj-ljau zborlu; cu zborlu tsi-lj lu grescu, lu-adar s-tacã, si s-curmã di zburãri;
3: li talj groasi = mi-alavdu, mi mãrescu, dzãc multi zboarã goali, minciunoasi, alãvdoasi; li trag groasi;
4: talj calea = (i) (nj-) shcurtedz calea; (ii) (lj-)astalj calea, lu-adun, lu-andãmusescu n cali;
5: talj cãnticlu = acats s-cãntu tu mesea-a cãnticlui cãntat di cariva;
6: talj paradz = (chivernisea) scoati paradz noi tsi lj-urdinã tu lumi;
7: nj-talji caplu (mintea) = shtiu ghini cum s-lu fac un lucru; nj-lja caplu; nj-featã caplu (mintea); nj-u va mintea; aduchescu, achicãsescu, minduescu;
8: dzãc tsi-nj talji caplu = dzãc tsi-nj treatsi prit minti, ashi cum li-aduchescu mini lucrili;
9: talj shi spindzur = fac tut tsi voi fãrã s-minduescu dip la-arãulu tsi pot s-lu fac;
10: nj-talji orixea = nj-lja, mi fatsi sã-nj cher mirachea tra s-adar tsiva;
11: nji sã talji cicioarili (di fricã) = lãhtãrsescu shi-nj slãghescu cicioarili di-aclo iu hiu mprostu;
12: lj-talji ciciorlu = fudzi, alagã agonja;
13: lj-talji apa = nu-lj fatsi chefea, nu-lj fatsi cum va el;
14: talj cãrtsãli di-agioc = dispartu stoglu di cãrtsã (ninti di nchisirea-a unui gioc) tu dauã pãrtsã sh-partea di nghios u bag prisuprã;
15: earbã di tãljari = unã soi di earbã-yitrii;
16: lj-u talj cu tãporlu = lj-u dzãc dishcljis ashi cum easti, cã lu-arãseashti i nu lu-arseashti)
{ro: tăia}
{fr: couper, trancher}
{en: cut; slice}
ex: cãsaplu va s-talji astãdz nãmalji ti pãstrãmã; talji stearpa; mi dush la barber sã-nj talji perlu (s-mi tundã); muljari-mea nj-dzãtsi ta sã-nj talj barba (s-mi sursescu); s-apucã s-talji alumãchili-a pomlui (si scrishteascã, s-cãlãrseascã, s-ciuleascã pomlu); lj-tãljarã caplu (lu shcurtarã) furlji; li tãljai (disicai) cu tãpoara leamnili tri foc; talji-li tu cumãts njits (dinjicã-li) gãtunjili; va sã-lj si talji unã arugã; ta sã nchisim gioclu el talji prota cãrtsãli
(expr: disparti stoglu di cãrtsã tu dauã sh-partea di nghios u bagã pisuprã); tãlje zborlu a tatã-sui
(expr: l-curmã tatã-su di zbor); va-lj talj calea

(expr: va lu-astalj n cali); oaspitslji s-tãljarã
(expr: s-curmarã tra s-mata yinã); l-tãljarã furlji (fig: l-vãtãmarã); shidea la measã shi tãlja groasi
(expr: s-alãvda, s-mãrea); fã cum ãts talji caplu
(expr: fã tsi vrei, cum tsã treatsi prit minti); lj-tãlja sh-caplu a avutlui (shtia sh-avutlu cum s-facã); s-pats arãulu ma nu-ts talji
(expr: ma s-nu-aducheshti ghini); talj-u tini (fig: lja tini apofasea), tsi-ashtseptsã; s-lu talji, nu spuni

§ tãljat (tã-ljĭátŭ) adg tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljats (tã-ljĭátsĭ), tãljati/tãljate (tã-ljĭá-ti) – dispãrtsãt (cu unã hãlati ghini struxitã) tu dauã i ma multi cumãts; (fig: tãljat = tsi-lj s-ari tãljatã chealea di la putsã; tsi-lj s-ari faptã suneti; uvreu, turcu)
{ro: tăiat; tăiat împrejur}
{fr: coupé, tué; circoncis}
{en: cut; circumcised}
ex: cu tãpoarili tãljats (fig: vãtãmats); nãpoi! tãljats (fig: cu putsa tãljatã) di turtsã!; tu chirolu a tãljatslor (fig: a uvreilor); atsel di-aclo easti tãljat (fig: uvreu, turcu)

§ tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) sf tãljeri (tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji tsiva
{ro: acţiunea de a tăia; tăiere}
{fr: action de couper, de trancher}
{en: action of cutting}
ex: s-hibã bunã trã tãljari

§ nitãljat (ni-tã-ljĭátŭ) adg nitãljatã (ni-tã-ljĭá-tã), nitãljats (ni-tã-ljĭátsĭ), nitãljati/nitãljate (ni-tã-ljĭá-ti) – nidispãrtsãt (cu unã hãlati ghini struxitã) tu dauã i ma multi cumãts; (fig: nitãljat = tsi nu-lj s-ari tãljatã chealea di la putsã; tsi nu-lj-s-ari faptã suneti; tsi nu easti uvreu)
{ro: netăiat}
{fr: qui n’est pas coupé}
{en: uncut}
ex: cu perci nitãljati (lundzi, tsi nu li ari tãljati)

§ nitãljari/nitãljare (ni-tã-ljĭá-ri) sf nitãljeri (ni-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-talji tsiva
{ro: acţiunea de a nu tăia}
{fr: action de ne pas couper}
{en: action of not cutting}

§ tãljitos (tã-lji-tósŭ) adg tãljitoasã (tã-lji-tŭá-sã), tãljitosh (tã-lji-tóshĭ), tãljitoasi/tãljitoase (tã-lji-tŭá-si) – tsi talji ghini; tsi easti ghini truxit; tãljos, sturyisit; (fig: tãljitos = tsi ari unã minti pirã, yii, easpirã; hitru, easpir, pirã)
{ro: tăios}
{fr: coupant, tranchant; aiguisé, sagace}
{en: cutting, sharp (edge)}
ex: dinti tãljitos (tsi talji ghini mãshcãtura); tãljitos cap ai
(expr: ai cap mintimen, dishteptu; eshti om tsi-lj talji caplu, mintea)

§ tãljos (tã-ljĭósŭ) adg tãljoasã (tã-ljĭŭá-sã), tãljosh (tã-ljĭóshĭ), tãljoasi/tãljoase (tã-ljĭŭá-si) – (unã cu tãljitos)

§ tãljiturã (tã-lji-tú-rã) sf tãljituri (tã-lji-túrĭ) – tãljarea tsi-lj s-ari faptã a unui lucru; urma (arana) alãsatã di-unã tãljari; loclu iu s-ari tãljatã un lucru; partea cutsutlui tsi talji; (fig: tãljiturã (di munti) = surpu, surpãturã, hauã, himã, aripidinã (di munti)
{ro: tăietură}
{fr: coupure; entaille; bord escarpé}
{en: cut, gash; steep slope, cliff}
ex: lu-aradi nã lishoarã tãljiturã; avea armasã tu tãljitura di tsupatã nã scãrpã; sh-featsi unã tãljiturã adãncã; tãljitura (fig: haua, surpul) a muntilui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn