|
|
angusã
angusã (an-gú-sã) sf angusi/anguse (an-gú-si) – atsea tsi adu-cheashti omlu cãndu-lj yini agnos, greatsã; dorlu, zorea sh-durea-rea ahãndoasã tsi lu-aducheashti cariva tu suflit cãndu s-disparti trã multu chiro di-un insu vrut; stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; ãngusã, ngusã, stinuhurii, sicleti, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: silă, mâhnire, greaţă, anxietate, suferinţă, opresiune}
{fr: angoisse, affadissement, nausée, anxiété, souffrance, oppression}
{en: anguish, distress, insipid, dull, nausea, anxiety, suffering, oppression}
ex: nj-yini-angusã (greatsã); trãsh tu-apiritã criparã di greatsã sh-angusã; angusã (sicleti) greauã s-ti batã; va s-hii tu angusã (sicleti, stinuhurii) mari; frati-su prindi sã s-aflã tu mari angusã; yin niori furtunj di-angusi (cripãri, vasani); nu putem s-lom anasã di-ahãtã angusã (apitrusiri, stinuhurii); s-dirinã di-ahãtã angusã (sicleti)
§ angusos (an-gu-sósŭ) adg angusoasã (an-gu-sŭá-sã), angusosh (an-gu-sóshĭ), angusoasi/angusoase (an-gu-sŭá-si) – (lucru) tsi-l fatsi pri-un om s-aducheascã angusã; atsea tsi-lj da a omlui unã stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.
{ro: mâhnitor}
{fr: chagrinant, navrant}
{en: distressing}
§ ngusã (ngú-sã) sf ngusi/nguse (ngú-si) – (unã cu angusã)
ex: tuti s-lãirã di ngusã (stinuhurii, sicleti); ngusã (sicleti) nã yini; nj-yini ngusã (strimturã) mari; cãndu va s-hii tu ngusã (strimturã, zori) mari; cãndu-lj yini ngusã (dor mari) ti ficior, plãndzi; cu mari ngusã (pãreari arãu, dureari) nã dispãrtsãm
§ ngusos (ngu-sósŭ) adg ngusoasã (ngu-sŭá-sã), ngusosh (ngu-sóshĭ), ngusoasi/ngusoase (ngu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
ex: eara unã earnã ngusoasã (tsi ti fãtsea s-acats ãngusã)
§ ãngusã (ãn-gú-sã) sf ãngusi/ãnguse (ãn-gú-si) – (unã cu angusã)
ex: di multã cripari, moasha featsi ãngusã
§ ãngusos (ãn-gu-sósŭ) adg ãngusoasã (ãn-gu-sŭá-sã), ãngusosh (ãn-gu-sóshĭ), ãngusoasi/ãngusoase (ãn-gu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
§ angusedz (an-gu-sédzŭ) (mi) vb I angusai (an-gu-sáĭ), angusam (an-gu-sámŭ), angusatã (an-gu-sá-tã), angusari/angusare (an-gu-sá-ri) – mãc ma multu dicãt lipseashti shi-nj yini greatsã; mãc multu sh-mizi pot s-adilj di cãt am mãcatã; mãc di primansus sh-nu mata pot s-mãc altã; mi satur di mãcari; nj-yini greatsã (angusã); ngusedz, angusescu, satur, fãnãtescu, nãfãtescu, prãstãnescu, pristãnisescu
arudzinã
arudzinã (a-ru-dzí-nã) sf arudzinj (a-ru-dzínjĭ) – luguria murnã-aroshi tsi u-acatsã herlu (sh-lu-aroadi) dupã tsi sta niheamã chiro dizvilit tu nutii; rudzinã, azgurii, zgurã, zgurii, zgureauã; (fig: arudzinã = lugurii veaclji (lucru, minduiri, idei, etc.) tsi ari canda acãtsatã arudzinã pri ea)
{ro: rugină}
{fr: rouille}
{en: rust}
ex: arudzina aroadi herlu; hearili mãcati di arudzinã; vaslu acãtsã arudzinã (zgurii); bãneadzã tu veaclja arudzinã (fig: soea veaclji di banã)
§ rudzinã (ru-dzí-nã) sf rudzinj (ru-dzínjĭ) – (unã cu arudzinã)
ex: acãtsarã rudzinã hearili tu tsilar
§ arudzinedz (a-ru-dzi-nédzŭ) vb I arudzinai (a-ru-dzi-náĭ), arudzinam (a-ru-dzi-námŭ), arudzinatã (a-ru-dzi-ná-tã), arudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-ná-ri) – acats arudzinã; mi umplu (mi-acoapir) di-arudzinã; rudzinedz, arudzinescu, rudzinescu, zgurghisescu, azgurghisescu; (fig: arudzinedz = mi nvicljedz, aushescu, etc.)
{ro: rugini}
{fr: rouiller}
{en: rust}
ex: si-arudzinã vaslu; aushii, lãili armi nj-arudzinarã
§ arudzinat (a-ru-dzi-nátŭ) adg arudzinatã (a-ru-dzi-ná-tã), arudzinats (a-ru-dzi-nátsĭ), arudzinati/arudzinate (a-ru-dzi-ná-ti) – (her, lucru, etc.) tsi ari acãtsatã arudzinã pri el; tsi easti mplin di-arudzinã; rudzinat, arudzinit, rudzinit, zgurghisit, azgurghisit, arudzinos, rudzinos; (fig: arudzinat = veclju, aros, mãcat, etc.)
{ro: ruginit}
{fr: rouillé}
{en: rusted}
ex: az cordzã arudzinati (zgurghisiti) ma shed pri stizma goalã; pri-atsel cheptu-arudzinat (veclju, aushit)
§ arudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-ná-ri) sf arudzinãri (a-ru-dzi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva arudzineadzã; rudzinari, arudziniri, rudziniri, zgurghisiri, azgurghi-siri
{ro: acţiunea de a rugini; ruginire}
{fr: action de rouiller}
{en: action of rusting}
§ arudzinos (a-ru-dzi-nósŭ) adg arudzinoasã (a-ru-dzi-nŭá-sã), arudzinosh (a-ru-dzi-nóshĭ), arudzinoasi/aru-dzinoase (a-ru-dzi-nŭá-si) – tsi easti cu-arudzinã pri el; tsi ari acãtsatã arudzinã; rudzinos, arudzinat, rudzinat, arudzinit, rudzinit, zgurghisit, azgurghisit; (fig: arudzinos = veclju, aros, mãcat, etc.)
bindisescu
bindisescu (bin-di-sés-cu) vb IV bindisii (bin-di-síĭ), bindiseam (bin-di-seámŭ), bindisitã (bin-di-sí-tã), bindisiri/bindisire (bin-di-sí-ri) – mi-arãseashti un lucru; lu-aflu pri cariva (tsiva) dupã gustul a meu; mi portu ghini, caldu cu cariva sh-lj-aspun uspitsãlji (filii) sh-tinjii; mi-arãseashti un lucru shi-l voi ma multu di-un altu; saidisescu, sãldisescu, l-dau di mãnear; l-dau di curauã, prutimsescu
{ro: plăcea; da atenţie; prefera}
{fr: plaire; avoir des attentions pour quelqu’un; préférer}
{en: like; prefer, show friendliness towards somebody}
ex: nu-nj bindisi (nu mi-arãsi) fustanea; u! laea, laea, nu mi bindisea (nu mi bãga di oarã, nu mi da di mãnear)
§ bindisit (bin-di-sítŭ) adg bindisitã (bin-di-sí-tã), bindisits (bin-di-sítsĭ), bindisiti/bindisite (bin-di-sí-ti) – tsi easti arãsit di cariva; tsi easti pri gustul a unui; tsi easti dat di mãnear; saidisit, sãldisit, prutimsit
{ro: plăcut, căruia i s-a dat atenţie; preferat}
{fr: plu; qui a reçu des attentions de quelqu’un; préféré}
{en: liked; preferred, who is shown friendliness}
§ bindisi-ri/bindisire (bin-di-sí-ri) sf bindisiri (bin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bindiseashti un lucru, cãndu s-poartã ghini shi caldu cu cariva; saidisiri, sãldisiri, prutimsiri
{ro: acţiunea de a plăcea; de a da atenţie; de a prefera}
{fr: action de plaire; d’avoir des attentions pour quelqu’un; de préférer}
{en: action of liking; of preferring, of showing friendliness towards somebody}
§ biindisescu (bi-in-di-sés-cu) vb IV biindisii (bi-in-di-síĭ), biindiseam (bi-in-di-seámŭ), biindisitã (bi-in-di-sí-tã), biindisi-ri/biindisire (bi-in-di-sí-ri) – (unã cu bindisescu)
§ biindisit (bi-in-di-sítŭ) adg biindisitã (bi-in-di-sí-tã), biindisits (bi-in-di-sítsĭ), biindisiti/biindisite (bi-in-di-sí-ti) – (unã cu bindisit)
§ biindisiri/biindisire (bi-in-di-sí-ri) sf biindisiri (bi-in-di-sírĭ) – (unã cu bindisiri)
bun1
bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)
§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)
§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;
cãntu1
cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã
§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat
§ cãntari1/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãntã; bãteari (di pulj, cu flueara, cu avyiulia, etc.); jiliri; butsiri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri, plãndzeari; alidzeari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivisiri, ghivãsiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri;
cãpachi/cãpache
cãpachi/cãpache (cã-pá-chi) sf cãpãchi (cã-pắchĭ) – lucrul cu cari si-acoapirã un tengiri (unã cutii, unã guvã, etc.); sustã;
(expr:
1: cãpachea di oclji = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peana di oclji; dzeana di oclji;
2: lj-aflu cãpachea = (i) aflu (easti) un tsi-lj si uidiseashti multu; (ii) lj-aflu ceareea, calea, cum s-lu fac lucrul;
3: bagã-lj cãpachea = bitisea ipotisea, agãrsha-u;
4: dzãc cãpãchi = dzãc chirturi, papardeli, glãrinj, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, lãpãrdii, mandzali, papardeli, pufchi, shahlamari, etc.)
{ro: capac}
{fr: couvercle}
{en: lid, cover}
ex: bagã cãpachea pri tengiri; moartea lã bagã cãpachi la tuti
(expr: li bitiseashti tuti); dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts; va lj-aflã cãpachea
(expr: va lj-aflã ceareea, calea) sh-a-aishtei lugurii; bagã-lj cãpachea a ipotisiljei
(expr: bitisea-u, alasã-u, nu mata zbura di-aestu lucru); s-bãgãm cãpachi la
(expr: s-agãrshim) atseali tsi furã; poartã mã-nits cu cãpãchi (susti); sh-aflã tengirili cãpachea
(expr: sh-aflã un tsi-lj si uidiseashti); s-arucuti tengirli shi sh-aflã cãpachea; spuni unã cãpachi
(expr: dzãtsi nã glãrimi, papardelã, chirturã); eara vrut tri cãpãchili
(expr: trã chirturli, glãrinjli, papardelili) a lui shi cu cãpãchili bãna
§ cãpãchisescu (cã-pã-chi-sés-cu) vb IV cãpãchisii (cã-pã-chi-síĭ), cãpãchiseam (cã-pã-chi-seámŭ), cãpãchisitã (cã-pã-chi-sí-tã), cãpãchisiri/cãpãchisire (cã-pã-chi-sí-ri) – lj-bag cãpachi a unui lucru (tingire, cutii, etc.); lu-acoapir un lucru cu-unã cãpachi;
(expr: u cãpãchisescu unã ipotisi, un lucru = u bitisescu ipotisea; u ndreg, u-ascundu i u-acoapir ipotisea tra s-nu u veadã lumea cãt arushinoasã sh-arauã easti)
{ro: pune capac; muşamaliza}
{fr: couvrir avec un couvercle; étouffer une affaire}
{en: put the cover on; cover up (hush) a matter}
ex: cãpãchisea tengirli (bagã-lj cãpachea-a tengirlui); li cãpãchisim tuti
(expr: li ndreapsim tuti tra s-nu s-veadã pãrtsãli arali i arushinoasi)
cari1/care
cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?
§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti
§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã
§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã
§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã
§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)
§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)
§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)
§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)
§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã
cãtinar
cãtinar (cã-ti-nárŭ) sn cãtinari/cãtinare – hãlati njicã (cu cari si ncljiadzã unã ushã) faptã dit un trup (tsi ari tu el unã micãnii tri ncljiari) sh-unã soi di mãnear ca unã petalã acãtsatã (ligatã) la un capit di trup sh-di-alantu capit tsi s-acatsã tut di trup ma cu-unã cljai; catinã, cãtinat (fig: cãtinar = cljai, cheai, dishcljidzãtoari)
{ro: lacăt}
{fr: serrure, cadenas}
{en: lock, padlock}
ex: portsã ncljisi cu trei cãtinari
§ catinã1 (cá-ti-nã shi ca-tí-nã) sf catini/catine (cá-ti-ni shi ca-tí-ni) – (unã cu cãtinar)
ex: tsãni tuti lucrili sum catinã (cãtinar; icã fig: cljai)
§ cãtinat (cã-ti-nátŭ) sn cãtinati/cãtinate (cã-ti-ná-ti) – (unã cu cãtinar)
ex: ari cãtinat la poartã
§ cãtnã (cãt-nắ) sm cãtnadz (cãt-nádzĭ) – omlu tsi vindi sh-fatsi mirimets la cljei sh-la cãtinari
{ro: lăcătuş}
{fr: serrurier}
{en: locksmith}
§ cãtinãrii/cãtinãrie (cã-ti-nã-rí-i) sf cãtinãrii (cã-ti-nã-ríĭ) – tehnea-a-atsilui tsi fatsi cãtinari; ducheanea iu s-vindu (icã iu s-fac) cãtinari
{ro: lăcătuşărie}
{fr: métier du serrurier; serrurerie}
{en: locksmith profession; locksmith shop}
ex: la noi eara arshini si nveatsã armãnjlji cãtinãria, dzãtsea cã easti a ghiftsãlor
§ ncatin (ncá-tinŭ) (mi) vb I ncãtinai (ncã-ti-náĭ), ncãtinam (ncã-ti-námŭ), ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtina-ri/ncãtinare (ncã-ti-ná-ri) – ncljiedz cu-un cãtinar un lucru (poartã, dulapi, etc.); bag catina
{ro: închide cu lacătul}
{fr: fermer avec la serrure}
{en: lock with a padlock}
ex: agãrshii sã ncatin (s-u ncljiedz cu cãtinarlu) gãrdina; tuti suntu ncãtinati (ncljiati cu cãtinarlu)
§ ncãtinat (ncã-ti-nátŭ) adg ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtinats (ncã-ti-nátsĭ), ncãtinati/ncãtinate (ncã-ti-ná-ti) – tsi easti ncljiat cu unã catinã
cãtrãmã1
cãtrãmã1 (cã-trã-mắ) sm cãtrãmadz (cã-trã-mádzĭ) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); aghemi, ghemi, fãrnu, frãn, afãr
{ro: frâu}
{fr: bride}
{en: bridle}
ex: bagã-lj cãtrãmãlu a calui
§ ncãtrãmedz1 (ncã-trã-médzŭ) vb I ncãtrãmai (ncã-trã-máĭ), ncãtrãmam (ncã-trã-mámŭ), ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmari/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) – bag cãtrãmãlu a calui; trag di cãtrãmãlu-a calui tra s-astãmãtseascã; lj-aspun a calui (cu-unã minari a cãtrãmãlui, a fãrnului) cãtrã iu si s-ducã; lu-acats calu cu cãtrãmãlu di-un par tra s-nu s-minã dit loc (cãndu mini voi s-fac un altu lucru)
{ro: înfrâna calul}
{fr: brider un cheval}
{en: bridle}
ex: ncãtrãmã calu (bãgã aghemea a calui) cã vrea s-njargã la pãnãyir
§ ncãtrãmat1 (ncã-trã-mátŭ) adg ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmats (ncã-trã-mátsĭ), ncãtrãmati/ncãtrãmate (ncã-trã-má-ti) – (calu) tsi-lj s-ari bãgatã cãtrãmãlu; (calu) tsi easti astãmãtsit (cu-unã trãdzeari a cãtrãmãlui)
{ro: înfrânat (calul)}
{fr: bridé (un cheval)}
{en: bridled}
§ ncãtrãmari1/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) sf ncãtrã-mãri (ncã-trã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal easti ncãtrãmat
{ro: acţiunea de a înfrâna calul; înfrânare de cal}
{fr: action de brider un cheval}
{en: action of bridling}
§ discãtrãmedz (dis-cã-trã-médzŭ) vb I discãtrãmai (dis-cã-trã-máĭ), discãtrãmam (dis-cã-trã-mámŭ), discãtrãmatã (dis-cã-trã-má-tã), discãtrãmari/dis-cãtrãmare (dis-cã-trã-má-ri) – scot curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); alas (slãghescu) fãrnul dit mãnã tra s-poatã calu si s-ducã iu va; disfãrnu
{ro: scoate frâul calului}
{fr: enlever la bride d’un cheval}
{en: take the bridle off the horse}
§ discãtrãmat (dis-cã-trã-mátŭ) adg discãtrãmatã (dis-cã-trã-má-tã), discãtrãmats (dis-cã-trã-mátsĭ), discãtrãmati/discãtrãmate (dis-cã-trã-má-ti) – (cal) tsi-lj s-ari scoasã frãnlu (aghemea, cãtrãmãlu); disfãrnat
fãrnu
fãrnu (fắr-nu) sn fãrni/fãrne (fắr-ni) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); frãn, ghemi, aghemi, afãr, cãtrãmã;
(expr: fãrnul a limbãljei = vrearea tsi u ari un tra s-tacã, s-nu spunã tsi ari tu minti, s-nu zburascã tsi nu lipseashti)
{ro: frâu}
{fr: frein, bride}
{en: rein, bridle}
ex: bagã-lj fãrnul a calui; tsãni-l fãrnul ghini; sunã fãrnul shi zãnghiili; s-disfeatsi a limbãljei fãrnu
(expr: nu tãcu sh-dzãsi tsi-avea tu minti)
§ frãn (frắnŭ) sn frãni/frãne (frắ-ni) – (unã cu fãrnu)
ex: calu nu-avea frãnlu bãgat; fãrã frãn nj-u fricã s-lu ncalic; pri-un cal albu nãs cãvalã, frãnlu-alasã, frãnlu scoalã
§ afãr (a-fắrŭ) sn afãri/afãre (a-fắ-ri) – (unã cu fãrnu)
ex: un cal cu afãr
§ nfãrnu (nfắr-nu) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – trag curãili-a fãrnului sh-lj-aspun a calui (gumarlui) s-astãmãtseascã icã iu si s-ducã; fac un lucru si sta tu-un loc i s-agãleascã di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; nfãrnedz
{ro: înfrâna, înstruni, reţine}
{fr: brider, retenir}
{en: bridle, restrain}
ex: nfãrnã-nj (tsãni-l s-nu s-minã) calu pãnã s-mi dipun; nu pot s-lu nfãrnu (s-lu tsãn, s-lu stãpuescu); shtiu mini s-lu nfãrnu (s-lu stãpuescu)
§ nfãrnedz (nfãr-nédzŭ) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – (unã cu nfãrnu)
§ nfãrnat (nfãr-nátŭ) adg nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnats (nfãr-nátsĭ), nfãrnati/nfãrnate (nfãr-ná-ti) – (calu) tsi ari fãrnu; (calu) tsi-lj s-ari dzãsã cu fãrnul s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; (omlu) tsi easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru
{ro: înfrânat, înstrunit, reţinut}
{fr: bridé, retenu}
{en: bridled, restrained}