DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãputã

cãputã (cã-pú-tã) sf cãputi/cãpute (cã-pú-ti) – partea di nsus shi di nãinti a pãputsãljei, a pãrpodiljei, cari acoapirã deadzitli di la cicior
{ro: căpută, carâmb}
{fr: empeigne}
{en: vamp, upper (of shoes)}

§ cãputedz (cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I cãputai (cã-pu-táĭ), cãputam (cã-pu-támŭ), cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) – bag cãputã nauã la pãputsa (pãrpodea) tsi s-ari aruptã; mirimitisescu cãputa-a pãputsãljei (a pãrpodiljei)
{ro: căputa}
{fr: mettre des empeigne (à une chaussure); rempiéter (un bas)}
{en: vamp}
ex: cãputedz pãrpodzli

§ cãputat (cã-pu-tátŭ) adg cãputatã (cã-pu-tá-tã), cãputats (cã-pu-tátsĭ), cãputati/cãputate (cã-pu-tá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã cãputã nauã
{ro: căputat}
{fr: (chaussure) à qui on a mis une empeigne nouvelle; rempiété (un bas)}
{en: vamped}
ex: poartã pãrpodz cãputati

§ cãputari/cãputare (cã-pu-tá-ri) sf cãputãri (cã-pu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãputeadzã pãrpodzli (pãputsãli)
{ro: acţiunea de a căputa}
{fr: action de mettre des empeigne (à une chaussure); de rempiéter (un bas)}
{en: action of vamping}

§ ncãputedz (ncã-pu-tédzŭ) (mi) vb I ncãputai (ncã-pu-táĭ), ncãputam (ncã-pu-támŭ), ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) – (unã cu cãputedz)
ex: mash pãrpodz ncãputarã nã stãmãnã

§ ncãputat (ncã-pu-tátŭ) adg ncãputatã (ncã-pu-tá-tã), ncãputats (ncã-pu-tátsĭ), ncãputati/ncãputate (ncã-pu-tá-ti) – (unã cu cãputat)

§ ncãputari/ncãputare (ncã-pu-tá-ri) sf ncãputãri (ncã-pu-tắrĭ) – (unã cu cãputari)

§ discãputedz (dis-cã-pu-tédzŭ) (mi) vb I discãputai (dis-cã-pu-táĭ), discãputam (dis-cã-pu-támŭ), discãputatã (dis-cã-pu-tá-tã), discãputari/discãputare (dis-cã-pu-tá-ri) – disfac (scot) pãtuna di cãputa-a pãrpodiljei (a pãputsãljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncap

ncap (ncápŭ) vb II ncãpui (ncã-púi), ncãpeam (ncã-peámŭ), ncãputã (ncã-pú-tã), ncãpeari/ncãpeare (ncã-peá-ri) – am loc tra s-intru ntreg tu-un loc ãncljis (casã, cutii, sinduchi, stranj, etc.); pot s-mi hig ntreg tu-un loc dishcljis i ncljis; pot s-trec prit tsiva (unã ushi, firidã, guvã, etc.); ãncap, intru tu, bag (hig) tu;
(expr:
1: nu nji ncapi mintea = nu pot s-aduchescu, nu pot s-pistipsescu c-ahtari lucru poati si s-facã;
2: (stranjili, casa, loclu, etc.) nu mi ncapi di harauã = mi hãrsescu multu di multu; nu shtiu tsi s-fac di-ahãntã harauã; nu calcu mpadi di harauã, di pirifanji, etc.
3: nu ncapi zborlu = si shtii cã; easti sigura cã;
4: nu ncap paradzlji = nu trec paradzlji)
{ro: încăpea, conţine, avea loc, include}
{fr: contenir, avoir place, inclure}
{en: contain, find room, go into, enclose}
ex: pãlatea ntreagã nu u ncãpea (nu-avea loc s-intrã tutã); tini nu ncachi (nu pots s-intsrã, s-trets); padea nu lji ncapi; veadi brãnlu-a featãljei cã mesea nu lji ncapi; nu lj-u ncãpea mintea
(expr: nu-lj yinea, nu putea s-pistipseascã); nji si strimtarã stranjili di nu mi ncap (di nu pot s-intru tu eali); nu lji ncap pãrpodzli; aoa nu ncãpea grosh
(expr: nu tritsea paradz); casa nu lu ncãpea di harauã
(expr: nu shtia tsi s-facã di-ahãntã harauã); nã amari teasã, cãt mintea nu ts-u ncapi
(expr: di nu-ts yini s-pistipseshti); s-featsi nã baltã cu apã-aratsi, cãt nu ts-u ncapi mintea
(expr: di nu-ts yini s-pistipseshti)

§ ncãput (ncã-pútŭ) adg ncãputã (ncã-pú-tã), ncãputs (ncã-pútsĭ), ncãputi/ncãputi (ncã-pú-ti) – tsi poati s-intrã ntreg tu tsiva; tsi poati s-treacã prit tsiva; ãncãput, intrat, hiptu, bãgat
{ro: încăput, conţinut, inclus}
{fr: contenu, qui a de la place, inclus}
{en: contained, who has found room, who has gone into, enclosed}

§ ncãpeari/ncãpeare (ncã-peá-ri) sf ncãperi (ncã-péri) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva ncapi iuva i poati s-treacã prit unã guvã; ncãpãturã, ãncãpeari, intrari, hidzeari, bãgari; (fig: ncãpeari = udã, odã, udai)
{ro: acţiunea de a încăpea, de a conţine, de a avea loc, de a include; încăpere, conţinere, includere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn