§ lavdu (láv-du) (mi) vb I lãvdai (lãv-dáĭ), lãvdam (lãv-dámŭ), lãvdatã (lãv-dá-tã), lãvdari/lãvdare (lãv-dá-ri) – (unã cu alavdu)

§ lãvdat (lãv-dátŭ) adg lãvdatã (lãv-dá-tã), lãvdats (lãv-dátsĭ), lãvdati/lãvdate (lãv-dá-ti) – (unã cu alãvdat)
ex: sh-eara trei masturi lãvdats

§ lãvdari/lãvdare (lãv-dá-ri) sf lãvdãri (lãv-dắrĭ) – (unã cu alãvdari)
ex: nu ncap lãvdãri

§ alãvdãciuni/alãvdãciune (a-lãv-dã-cĭú-ni) sf alãvdãciunj (a-lãv-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu alavdã)

§ alãvdãturã (a-lãv-dã-tú-rã) sf alãvdãturi (a-lãv-dã-túrĭ) – (unã cu alavdã)

§ alãvdos (alãv-dósŭ) sm, sf, adg alãvdoasã (a-lãv-dŭá-sã), alãvdosh (a-lãv-dóshĭ), alãvdoasi/alãvdoase (a-lãv-dŭá-si) – tsi s-alavdã; tsi lu-arãseashti si s-alavdã multu; alãvdãtor, fudul, fãlos, pirifan, ãndãrlu, tartares, tartabes
{ro: lăudăros}
{fr: louangeur, fanfaron, vantard}
{en: bragging, boasting}
ex: nune shcrete, shi alãvdos (pirifan)!; bre alãvdoase (tsi ti-arãseashti s-ti-alavdzã)!

§ alãvdãtor (a-lãv-dã-tórŭ) sm, sf, adg alãvdãtoari/alãvdãtoare (a-lãv-dã-tŭá-ri), alãvdãtori (a-lãv-dã-tórĭ), alãvdãtoari/alãvdãtoare (a-lãv-dã-tŭá-ri) – (unã cu alãvdos)

{ro: acţiunea de a (se) mândri; mândrire}
{fr: action d’être fier, de se pavaner; rengorgement}
{en: action of being (or being made to be) proud, of strutting}

§ cãrmãsescu (cãr-mã-sés-cu) (mi) vb IV cãrmãsii (cãr-mã-síĭ), cãrmãseam (cãr-mã-seámŭ), cãrmãsitã (cãr-mã-sí-tã), cãrmãsi-ri/cãrmãsire (cãr-mã-sí-ri) – (unã cu cãmãrusescu)

§ cãrmãsit (cãr-mã-sítŭ) adg cãrmãsitã (cãr-mã-sí-tã), cãrmãsits (cãr-mã-sítsĭ), cãrmãsiti/cãrmãsite (cãr-mã-sí-ti) – (unã cu cãmãrusit)
ex: va s-easã a primnari cãrmãsitã (cu pirifanji), cãrmãsitã (cu multã fudulii)

§ cãrmãsiri/cãrmãsire (cãr-mã-sí-ri) sf cãrmãsiri (cãr-mã-sírĭ) – (unã cu cãmãrusiri)

{ro: cocoşel, cocoş mic}
{fr: petit coq}
{en: little rooster}
ex: nj-eara njilã s-talj cucuticilu; s-bãtea fratslji ca doi cucutici; cucutici, lai cucutici, cucutici di pi cuprii; sudzi un cucutici (fig: unã cufetã-cucot); acumprai un cucutici (fig: unã tsearã-cucot ti Pashti); talji-nj sh-a njia un cucutici (fig: unã cumãtici) di pãni

§ cucutsãl1 (cu-cu-tsắlŭ) sm cucutsãlj (cu-cu-tsắljĭ) – cucot njic; cucutici
{ro: cocoşel, cocoş mic}
{fr: petit coq}
{en: little rooster}
ex: pulj cucutsãl

§ agrucucot (a-gru-cu-cótŭ) sm agrucucots (a-gru-cu-cótsĭ) – cucot tsi nu easti criscut di om ma bãneadzã agru prit muntsã sh-pãduri
{ro: cocoş sălbatic de munte}
{fr: coq sauvage de bruyère}
{en: wild rooster}

§ ncucutedz (ncu-cu-tédzŭ) (mi) vb I ncucutai (ncu-cu-táĭ), ncucutam (ncu-cu-támŭ), ncucutatã (ncu-cu-tá-tã), ncucutari/ncucutare (ncu-cu-tá-ri) – mi portu ca un cucot (cu pirifanja, cãmãrusirea, zburãrea, aurlarea, fuvirsirea, etc. tsi u fac); zburãscu cu-unã boatsi analtã, ascurã, fuviroasã, etc.; mi tsãn pirifan; cãmãrusescu, mãrescu, fudulescu, fãlescu, etc.
{ro: răţoi, (se) îngâmfa, (se) mândri}
{fr: se rengorger, monter sur ses ergots, être raide comme un coq, (se) vanter}
{en: strut, give himself airs}
ex: Shbuta si ncucuteadzã (nchiseashti sã zburascã cu boatsi analtã, s-lj-aurlã); si ncucutã dicunjarlu (lo gãireti ca un cucot); lãndzitlu acãtsã di si ncucutã (si mprustã); vimtul li ncucutã (li featsi s-lã yinã ipatli)

§ ncucutat (ncu-cu-tátŭ) adg ncucutatã (ncu-cu-tá-tã), ncucutats (ncu-cu-tátsĭ), ncucuta-ti/ncucutate (ncu-cu-tá-ti) – cari s-poartã (zburashti, aurlã, fuvirseashti, s-aspuni fudul, s-cãmãruseashti, etc.) ca un cucot; cãmãrusit, mãrit, fudulit, fãlit, etc.
{ro: răţoit, îngâmfat, mândrit}
{fr: rengorgé, monté sur ses ergots, raide comme un coq}
{en: who struts like a rooster (peacock)}
ex: easti ncucutat (fudul ca un cucot); ea-ts-lu mprostu, ncucutat (mprustat); ndreaptã, ncucutatã (fudulã); eara bun tri bunj shi arãu tri ncucutats

§ ncucuta-ri/ncucutare (ncu-cu-tá-ri) sf ncucutãri (ncu-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã ncucuteadzã
{ro: acţiunea de a se răţoi, de a se îngâmfa, de a se mândri; răţoire, îngâmfare}
{fr: action de se rengorger, de monter sur ses ergots, d’être raide comme un coq, de (se) vanter}
{en: action of strutting, of swaggering, of giving himself airs}

§ ãncucutedz (ãn-cu-cu-tédzŭ) (mi) vb I ãncucutai (ãn-cu-cu-táĭ), ãncucutam (ãn-cu-cu-támŭ), ãncucutatã (ãn-cu-cu-tá-tã), ãncucutari/ãncucutare (ãn-cu-cu-tá-ri) – (unã cu ncu-cutedz)

§ ãncucutat (ãn-cu-cu-tátŭ) adg ãncucutatã (ãn-cu-cu-tá-tã), ãncucutats (ãn-cu-cu-tátsĭ), ãncucutati/ãncucutate (ãn-cu-cu-tá-ti) – (unã cu ncucutat)

§ ãncucutari/ãncucutare (ãn-cu-cu-tá-ri) sf ãncucutãri (ãn-cu-cu-tắrĭ) – (unã cu ncucutari)

{fr: action de (s’)asseoir, de (s’)installer, d’arranger, d’élever, de faire bâtir, de poser; de se divertir; de monter (montre, pendule), d’accorder (violon)}
{en: action of seating, of installing, of arranging; of amusing oneself; of winding (watch, clock), of tuning (violin, piano)}

§ curdusescu (cur-du-sés-cu) (mi) vb IV curdusii (cur-du-síĭ), curduseam (cur-du-seámŭ), curdusitã (cur-du-sí-tã), curdusi-ri/curdusire (cur-du-sí-ri) – (unã cu curdisescu)
ex: aspardzi nãs cireaplu shi altu-l curduseashti (analtsã); oarfãnlu s-curdusi (s-ashtirnu ghini) la measã; oara ts-u curdusii (ts-u turnai, ts-u ndrepshu ta s-aspunã oara bunã); tsi ti curduseshti (cãmãruseshti, fuduleshti) ahãt?; li-avea curdusitã (ndreaptã, uidisitã) ghini minciunjli; curdusescu avyiuliili (ndreg tra s-batã ghini coardili-a avyiuliilor); curdusits-vã (turnats-vã) orili; nã curdusim (nã ashtirnum, njarsim di shidzum) la nãs acasã

§ curdusit (cur-du-sítŭ) adg curdusitã (cur-du-sí-tã), curdusits (cur-du-sítsĭ), curdusiti/curdusite (cur-du-sí-ti) – (unã cu curdisit)

§ curdusi-ri/curdusire (cur-du-sí-ri) sf curdusiri (cur-du-sírĭ) – (unã cu curdisiri)

§ ncurdusescu (ncur-du-sés-cu) (mi) vb IV ncurdusii (ncur-du-síĭ), ncurduseam (ncur-du-seámŭ), ncurdusitã (ncur-du-sí-tã), ncurdusiri/ncurdusire (ncur-du-sí-ri) – (unã cu curdisescu)
ex: armasi sãhatea cã nu u ncurdusii (nu u ndrepshu, nu u crutsii) aseara; nu ncurdusirã (nu li ncurdarã, nu li timsirã) ghini chimaneili; cara u ncurdusim (nã ashtirnum), shidzum pãnã dimneatsa; sh-lu ncurdusi (sh-lu ndreapsi) ghini lucurlu

§ ncurdusit (ncur-du-sítŭ) adg ncurdusitã (ncur-du-sí-tã), ncurdusits (ncur-du-sítsĭ), ncurdusiti/ncurdusite (ncur-du-sí-ti) – (unã cu curdisit)

§ ncurdusiri/ncurdusire (ncur-du-sí-ri) sf ncurdusiri (ncur-du-sírĭ) – (unã cu curdisiri)

§ crutsescu2 (cru-tsés-cu) vb IV crutsii (cru-tsíĭ), crutseam (cru-tseámŭ), crutsitã (cru-tsí-tã), crutsiri/crutsire (cru-tsí-ri) – tornu (ndreg, curdusescu) orniclu (uruloyea, sãhatea) tra s-aspunã ghini tsi oarã easti; li ndreg (curdisescu) coardili di la avyiulii tra s-batã ghini; curdusescu, curdisescu, ncurdusescu, curtsescu
{ro: întoarce ceasul, acorda vioara}
{fr: remonter une montre, accorder le violon}
{en: rewind the watch, tune the violin}
ex: crutsea-nj (curdusea-nj) oara

§ crutsit2 (cru-tsítŭ) adg crutsitã (cru-tsí-tã), crutsits (cru-tsítsĭ), crutsiti/crutsite (cru-tsí-ti) – (oara, sãhatea, avyiulia, etc.) tsi easti curdusitã; curdusit, curdisit, ncurdusit, curtsit

§
{ro: (ceasul) care este întors, (vioara) care este acordată}
{fr: (montre) qui est remonté, (violon) qui est accordé}
{en: (watch) that is rewound, (violin) that is tuned}

§ crutsiri2/cru-tsire (cru-tsí-ri) sf crutsiri (cru-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-crutseashti (s-curduseashti) unã oarã; curdusiri, curdisiri, ncurdusiri, curtsiri
{ro: acţiunea de a întoarce ceasul, de a acorda vioara}
{fr: action de remonter une montre, d’accorder le violon}
{en: action of rewinding the watch, of tuning the violin}

§ cur-tsescu (cur-tsés-cu) vb IV curtsii (cur-tsíĭ), curtseam (cur-tseámŭ), curtsitã (cur-tsí-tã), curtsiri/curtsire (cur-tsí-ri) – (unã cu crutsescu2)

§ curtsit (cur-tsítŭ) adg curtsitã (cur-tsí-tã), curtsits (cur-tsítsĭ), curtsiti/curtsite (cur-tsí-ti) – (unã cu crutsit2)

§ curtsiri/curtsire (cur-tsí-ri) sf curtsiri (cur-tsírĭ) – (unã cu crutsiri2)
ex: oara va curtsiri (curdusiri)

{fr: briser, casser, rompre; surcharger; hésiter, bouder; déguerpir, s’en aller au diable; se dandiner, trémousser; serpenter, biaiser; baisser, decroître, diminuer, décliner; reculer; affliger, chagriner; humilier; leurrer, tromper (la faim); accabler; vaincre; anéantir; remuer; sérancer, carder; jeter un sort, porter malheur; etc.}
{en: break, smash, shatter; overcharge; hesitate, sulk; clear out, decamp; have a rolling gait; turn, bend; lower, diminish; step back; grieve; humiliate; stop (hunger); overwhelm; vanquish; destroy; etc.}
ex: ciucuti stamnili sh-li frãmsi (li featsi tsivali); s-frãmsi geamea di la casã; lj-frãmsim di shcop
(expr: ãlj bãtum multu; lj-astimsim di bãteari); ts-freadzish
(expr: ts-agudish multu) caplu; sh-frãmsi
(expr: lj-criparã) dintsãlj; s-frãndzea
(expr: eara ahãntu ncãrcats di pãrea cã va s-frãngã) merlji di meari aroshi; nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu shuvãeshti, s-nu stai s-ti mindueshti cã nu para shtii tsi s-fats); lji si freadzi
(expr: sh-alãxi) mintea; apirã sh-u frãngu la oi
(expr: mi duc, fug, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc. la oi); frãmsirã
(expr: fudzirã, u cãlirã) nãpoi cãtã la hani; frãndzi-ti di-aoa!
(expr: fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; arupi-ts gusha!); gionjlji trec, va s-lji frãngu oasili
(expr: va-lj dau un shcop) s-lu acãtsari; eali s-frãngu (fig: sh-leagãnã truplu, s-cãmãrusescu); u vidzu ahãt mushatã shi cum lji si frãndzea truplu (fig: shi cum sh-mina shi sh-ligãna truplu); el frãndzea
(expr: strãmba, alãxea, turna) calea; trã mirindi freadzi
(expr: scãdzu, njicshurã) cãroarea; unã tsi frãndzi
(expr: scadi) noaptea; vedz, frãmshu
(expr: scãdzui la fatsã sh-la trup) tora, hoge, yiramatli mi loarã; apoea, fregi chiola
(expr: slãghii, nu-am puteari s-fac tsiva); dzua lo ca s-frãngã
(expr: sã scadã); di aestã cali freadzi nãpoi
(expr: aestã oarã deadi nãpoi); nu prindea s-lji frãngã inima
(expr: s-u nvirineadzã); eali sh-frãndzea mãnjli
(expr: si zbãtea di dureari); lã avea frãmtã nãrli
(expr: lji tãpinusirã, lji cãtãdixirã, lj-arushinarã); dats si-nj frãngu
(expr: si-nj curmu, s-nj-astãmãtsescu) foamea; cãndu somnul lja s-mi frãngã
(expr: s-mi curmã, s-mi-aplucuseascã); frãmsirã vurtutea a apishtilor
(expr: lj-azvimsirã apishtilj); trei ori ãl freadzi
(expr: lu-azvimsi) Burã; vãrtos arãi shi nimbinats, nu-lj frãndzi noaptea somnul
(expr: nu lj-azvindzi, nu lj-aplucuseashti noaptea somnul); cãmbãnjli s-frãngu
(expr: nu-astãmãtsescu) di bãteari; laptili shi-l frãngu cãntãndalui cãsharlji; apãlj cari va frãngã
(expr: apãlj di lãnã, cari va li tragã)?; cãntã cuclu si-nj mi frãngã
(expr: si-nj numãtseascã, si-nj cubãeascã); s-frãngã
(expr: s-u-aru-shineadzã) vruta-nj tu-ashtirnut; shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fu-dzirã ampatrulea) dratslji; s-vãtãmã shi s-frãmsi
(expr: fudzi ampatrulea) pãnã s-ascapã; giucai pãnã mi frãmshu di gioc
(expr: giucai multu); acãtsarã s-gioacã shi sã s-frãngã (fig: si-sh leagãnã truplu sh-gofurli); lumea s-ciudusea ma multu shi s-frãndzea (fig: ligãna truplu sh-gofurli)

§ frãmtu (frắm-tu) adg frãmtã (frắm-tã), frãmtsã (frắm-tsã), frãmti/frãmte (frắm-ti) – tsi s-ari faptã dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); aruptu, aspartu, disicat, etc.
{ro: frânt, înfrânt; supraîncărcat; ezitat; etc.}
{fr: brisé, cassé, rompu; surchargé; hésité; etc.}
{en: broken, smashed, shattered; overcharged; hesitated; etc.}
ex: doauãli poaci suntu frãmti (suntu cumãts); cupili frãmti (asparti); s-easti cã nutsli suntu frãmti shi puximãdzli muljati; loclu easti frãmtu (nu easti ndreptu ma cu njits alinãri shi dipuneri di locuri); cu inimã frãmtã
(expr: afãnsitã, nvirinatã, cripatã), u pitricu n pãduri; vinji frãmtu di cali
(expr: multu avursit); frãmtsã di cãnjinã
(expr: nvirinats, multu cripats, sãcãldãsits); feati ca frãmti
(expr: zmuticati) di nãvai; frãmtã-frãmtã
(expr: tsi s-cãmãru-seashti, pirifanã di cari easti nãsã); paradz frãmtsã
(expr: faptsã minuts, ljanumã)

§ frãndziri/frãndzire (frắn-dzi-ri) sf frãndziri (frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; arupeari, aspãrdzeari, disicari, etc.
{ro: acţiunea de a frânge, de a înfrânge; de a supraîncărca; de a ezita, etc.; frângere, înfrângere; supraîncărcare; ezitare, etc.}
{fr: action de briser; de surcharger; d’hésiter; etc.}
{en: action of breaking; of overcharging; of hesitating; etc.}

§ frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) sf frãndzeri (frãn-dzérĭ) – (unã cu frãndziri)
ex: cu calu frãndzeari (ligãnari, cãmãrusiri pri cal)

§ nifrãmtu (ni-frắm-tu) adg nifrãmtã (ni-frắm-tã), nifrãmtsã (ni-frắm-tsã), nifrãmti/nifrãmte (ni-frắm-ti) – tsi nu easti frãmtu; nearuptu, neaspartu, nidisicat, etc.;
(expr: nifrãmtu = cari nu easti (nu s-alasã) azvimtu)
{ro: nefrânt, neînfrânt; etc.}
{fr: non brisé; qui n’est pas défait; etc.}
{en: not broken; not vanquished; etc.}
ex: cum i-alghina-atsea nifrãmtã
(expr: tsi nu s-alãsã-azvimtã); nifrãmtã dzua ghini
(expr: ninga tu lunjina-a ljei); chirutlu di lup, ascãpã nãoarã nifrãmtu (ascãpã cu bana, neaspartu) shi s-lo dupã mintea-ali vulpi

§ nifrãndzi-ri/nifrãndzire (ni-frắn-dzi-ri) sf nifrãndziri (ni-frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-frãndzi tsiva; nearupeari, neaspãr-dzeari, nidisicari, etc.
{ro: acţiunea de a nu (se) frânge, de a nu înfrânge; etc.}
{fr: action de ne pas (se) briser; de ne pas être vaincu; etc.}
{en: action of not breaking; of not being vanquished; etc.}

§ nifrãndzeari/nifrãndzeare (ni-frãn-dzeá-ri) sf nifrãndzeri (ni-frãn-dzérĭ) – (unã cu nifrãndziri)

§ frãmturã (frãm-tú-rã) sf frãmturi (frãm-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; cumatã tsi-armãni dupã frãndzearea-a unui lucru; cumatã tsi cadi (easi) dit un lucru; shutsãturã di cali; ligãnari di trup shi gofuri tu imnari (gioc, cãntic, etc.); frãndzeari, arupeari, aspãrdzeari, cumatã, ashclji, luschidã, etc.; (fig: frãmturã = (i) ligãnari lishoarã sh-dultsi cu truplu sh-cu gofurli, di-unã parti sh-di-alantã; (ii) minari di mãnã, cicior, cap, fatsã, etc. tsi u fatsi cariva cãndu va s-aspunã tsi mindueashti, tsi aducheashti, tsi nieti ari, etc.; (iii) minari sh-trimburãturi a boatsiljei)
{ro: frântură; cotitură; legănare (de şolduri); modulare}
{fr: brisure, cassure; tournant, crochet; dandinement, trémoussement; modulation, trille; etc.}
{en: fracture; broken fragment, (road) bend; dandling, waddling; trill, shake, etc.}
ex: nã frãmturã di (cumatã aruptã dit unã) cheatrã, lu-agudi tu frãmti; adunai tuti frãmturli tra s-li alichescu; s-featsi mari frãmturã (frãndzeari, aspãrdzeari); cãrarea ari multi frãmturi (shutsãturi); multi frãmturi (fig: ligãnãri) ãlj dãdea a truplui; frãmturli (fig: trimurãturli, ligãnãrli, shutsãturli) a cãnticlui; tuti eara frãmturi (zboarã dzãsi tra s-ascundã, si nvileascã alithea); spunea cu nãshti frãmturi (fig: minãri sh-trimurãturi a boatsiljei) mushati cãnticlu-aestu; multi frãmturi (minãri di cap, mãnã, etc.) ari aestã featã

(expr: li fatsi lucrili ma mãri di cum suntu tra si s-alavdã cu eali); li ngrushe hãbãrli
(expr: s-alãvda, li featsi lucrili ma mãri di cum suntu); si ngrushe luguria (s-alãxi luguria cãtrã-arãu, nu mata sta ghini lucrili); si ngroashi shicãlu
(expr: lucrili s-alãxescu, s-fac ma mãri, ma piricljoasi); vidzu tora hiljlu di-amirã cã si ngroashi shicãlu
(expr: cã nu-i shicai, sh-lucrili nu suntu lishor trã fãtseari)

§ ngrushedz (ngru-shĭédzŭ) (mi) vb I ngrushai (ngru-shĭáĭ), ngrusham (ngru-shĭámŭ), ngrushatã (ngru-shĭá-tã), ngrushari/ngrushare (ngru-shĭá-ri) – (unã cu ngrosh)

§ ngrushat (ngru-shĭátŭ) adg ngrushatã (ngru-shĭá-tã), ngrushats (ngru-shĭátsĭ), ngrushati/ngrushate (ngru-shĭá-ti) – tsi ari criscutã tu lãrdzimi; tsi s-featsi ma gros
{ro: îngroşat}
{fr: grossi, épaissi}
{en: enlarged, swollen}

§ ngrushari/ngrushare (ngru-shĭá-ri) sf ngrusheri (ngru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru sã ngroashi
{ro: acţiunea de a îngroşa; îngroşare}
{fr: action de grossir, d’épaissir; grossissement, épaississement}
{en: action of enlarging, of swelling; enlargement, swellness}

§ ãngrosh (ãn-gróshĭŭ) (mi) vb I ãngrushai (ãn-gru-shĭáĭ), ãngrusham (ãn-gru-shĭámŭ), ãngrushatã (ãn-gru-shĭá-tã), ãngrushari/ãngrushare (ãn-gru-shĭá-ri) – (unã cu ngrosh)
ex: mesea las s-ãngroashi (tu scriarea-a noastrã: sã ngroashi)

§ ãngrushat (ãn-gru-shĭátŭ) adg ãngrushatã (ãn-gru-shĭá-tã), ãngrushats (ãn-gru-shĭátsĭ), ãngrusha-ti/ãngrushate (ãn-gru-shĭá-ti) – (unã cu ngrushat)

§ ãngrusha-ri/ãngrushare (ãn-gru-shĭá-ri) sf ãngrusheri (ãn-gru-shĭérĭ) – (unã cu ngrushari)

§ dizgrosh (diz-gróshĭŭ) (mi) vb I dizgrushai (diz-gru-shĭáĭ), dizgrusham (diz-gru-shĭámŭ), dizgrushatã (diz-gru-shĭá-tã), dizgrushari/dizgrushare (diz-gru-shĭá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma suptsãri (ma putsãn gros)
{ro: subţia}
{fr: dégrossir, amincir}
{en: thin}
ex: dizgrushe cãlcherea cu niheamã apã

§ dizgrushat (diz-gru-shĭátŭ) adg dizgrushatã (diz-gru-shĭá-tã), dizgrushats (diz-gru-shĭátsĭ), dizgrushati/dizgru-shate (diz-gru-shĭá-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama suptsãri (ma putsãn gros)
{ro: subţiat}
{fr: dégrossi, amincir}
{en: thinned}

§ dizgrushari/dizgrushare (diz-gru-shĭá-ri) sf dizgrusheri (diz-gru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-fatsi ma suptsãri
{ro: acţiunea de a subţia}
{fr: action de dégrossir, d’amincir}
{en: action of thinning}