{ro: nealergat, neumblat}
{fr: qui n’a pas couru; qui n’a pas parcouru des pays; (lieu) qui n’a pas été vu ou visité}
{en: who dit not run; who has not wandered; (place) that has not been visited much}
ex: nu-alãsã hoarã nealãgatã (nividzutã, tu cari s-nu s-aibã dusã)

§ nealãgari/nealãgare (nea-lã-gá-ri) sf nealãgãri (nea-lã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-alagã; atsea tsi s-fatsi cãndu un loc nu easti alãgat
{ro: acţiunea de a nu alerga; de a nu cutreiera}
{fr: action de ne pas courir, de ne pas parcourir des places}
{en: action of not running, of not wandering}

§ adãlag (a-dã-lágŭ) vb I adãlãgai (a-dã-lã-gáĭ), adãlãgam (a-dã-lã-gámŭ), adãlãgatã (a-dã-lã-gá-tã), adãlãgari/adã-lãgare (a-dã-lã-gá-ri) – (unã cu alag)
ex: mini vã ded cicioari tra s-adãlãgats (s-alãgats)

§ adãlãgat (a-dã-lã-gátŭ) adg adãlãgatã (a-dã-lã-gá-tã), adãlãgats (a-dã-lã-gátsĭ), adãlãgati/adãlãgate (a-dã-lã-gá-ti) – (unã cu alãgat)

§ adãlãgari/adãlãgare (a-dã-lã-gá-ri) sf adãlãgãri (a-dã-lã-gắrĭ) – (unã cu alãgari)

§ alãgãtor (a-lã-gã-tórŭ) adg alãgãtoari/alãgãtoare (a-lã-gã-tŭá-ri), alãgãtori (a-lã-gã-tórĭ), alãgãtoari/alãgãtoare (a-lã-gã-tŭá-ri) – cari alagã; cari lu-ariseashti s-cutriirã multi locuri, s-alagã multi cãljuri
{ro: alergător, umblător, căutător}
{fr: coureur, voyageur, chercheur}
{en: runner, wanderer}

§ alãgãturã (a-lã-gã-tú-rã) sf alãgãturi (a-lã-gã-túrĭ) – lucrul tsi s-fatsi cu alãgarea; alãgari fãrã acumtin; alagã, fugã
{ro: alergătură, cursă}
{fr: course, fuite}
{en: race, run}
ex: nã mãcarã alãgãturli (alãgãrli)

§ alagã (a-lá-gã) sf, adv fãrã pl – fugã, alãgari agonja, dãlaga
{ro: alergătură, fugă, cursă}
{fr: course, fuite}
{en: run}
ex: nj-u ded alaga (fuga); fudzi alaga, alaga (agonja) la cãni; sh-u dãdea alaga-fuga cãtrã-aclo

§ dãlag (dã-lágŭ) vb I dãlãgai (dã-lã-gáĭ), dãlãgam (dã-lã-gámŭ), dãlãgatã (dã-lã-gá-tã), dãlãgari/dãlãgare (dã-lã-gá-ri) – (unã cu alag)

§ dãlãgat (dã-lã-gátŭ) adg dãlãgatã (dã-lã-gá-tã), dãlãgats (dã-lã-gátsĭ), dãlãgati/dãlãgate (dã-lã-gá-ti) – (unã cu alãgat)

§ dãlãgari/dãlãgare (dã-lã-gá-ri) sf dãlãgãri (dã-lã-gắrĭ) – (unã cu alãgari)

§ dealagã (dea-lá-gã) adv – tsi s-fatsi agonja; tsi s-fatsi alãgãndalui; dealagã, agonja, gonja, agunja, anghiu, curundu
{ro: curînd, repede}
{fr: bientôt, vite}
{en: soon, fast}
ex: ded dealagã (mi dush alãgãndalui)

§ dealaga (dea-lá-ga) adv – (unã cu dealagã)

§ dãlaga (dã-lá-ga) adv – (unã cu dealagã)
ex: yinu cu dãlaga

ex: eara avinat (cãftat, tra s-hibã acãtsat) di geandari; sh-ashtipta avinatlu dit niori ãn poalã; nu puturã s-aflã avinat

§ avinari/avinare (a-vi-ná-ri) sf avinãri (a-vi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva avinã tsiva, pri cariva i dupã cariva; vinari, anãngãsãiri, anãngãsiri, pindzeari, aguniri, azguniri, aznjiri, chiniyi, etc.
{ro: acţiunea de a vâna, de a goni, de a alerga după, de a urmări; vânare, gonire, alergare după, urmărire}
{fr: action de chasser, de pourchasser, de courir après, de poursuivre}
{en: action of hunting, of running after, of chasing}
ex: earna s-fac avinãrli di ursi; tuts patrulji fum avinari; ursa eara avinari (eara dusã s-avinã); hiljlu di-amirã ishi s-facã avinari (chiniyi); tu ishirea avinari; s-agiuca cu avinarea; vinji di la avinari (di la chiniyi); nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã

§ avinatic (a-vi-ná-ticŭ) sn avinatitsi/avinatitse (a-vi-ná-ti-tsi) – puljlu i pravda tsi easti bunã tra s-hibã avinatã; puljlu i pravda tsi fu acãtsatã i vãtãmatã tu-unã avinari; carnea di la puljlu i pravda vãtãmatã la avinari; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi s-acatsã i s-vatãmã unã agru-pravdã i agru-pulj; avinari, vinari, vinatic, chiniyi
{ro: vânat; vânătoare}
{fr: gibier; chasse}
{en: game, hunt}
ex: lj-deadi unã parti dit avinaticlu (pravda i carni di la pravda vãtãmatã tu chiniyi) tsi-avea; deadi tu pãduri nã priimnari, nacã da di vãrã avinatic (agru-pravdã); dã-nj shi cornul di-avinatic (di-avinari, di chiniyi); njasirã avinatic (tra s-avinã agru-prãvdzã) prit ayinj; nã adusi avinatic (pravdã vãtãmatã i carni tãljatã dit ea)

§ avinãtor (a-vi-nã-tórŭ) sm avinãtori (a-vi-nã-tórĭ) – omlu tsi dutsi avinari (chiniyi); vinãtor, chinigãtor, chiniyitor, avgi
{ro: vânător}
{fr: chasseur}
{en: hunter}
ex: gioni-i avinãtorlu tsi vãtãmã lamnja; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; nãscãntsã avinã-tori di ursi u duchirã guva iu doarmi; s-lu facã avinãtor, cã sh-tatã-su avinãtor eara

§ vinedz (vi-nédzŭ) (mi) vb I vinai (vi-náĭ), vinam (vi-námŭ), vinatã (vi-ná-tã), vinari/vinare (vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ vinat (vi-nátŭ) adg vinatã (vi-ná-tã), vinats (vi-nátsĭ), vinati/vinate (vi-ná-ti) – (unã cu avinat)

§ vinari/vinare (vi-ná-ri) sf vinãri (vi-nắrĭ) – (unã cu avinari)

§ vinatic (vi-ná-ticŭ) sn vinatitsi/vinatitse (vi-ná-ti-tsi) – (unã cu avinatic)
ex: nu-aflai vinatic adzã; s-dusi la vinatic; tu pãdurea aestã easti multu vinatic

§ vinãtor (vi-nã-tórŭ) sm vinãtori (vi-nã-tórĭ) – (unã cu avinãtor)

(expr:
1: (ljau pri cariva; ved) cu bunlu; cu bunlu lj-mãc caplu = caftu cu zboarã buni tra s-lu-aduc pi calea-atsea buna, s-facã tsi voi mini, s-lu-arãd, icã s-lu fac pri cariva s-aducheascã un lucru;
2: nu-i di bun (cã nu yini) = ari pãtsãtã tsiva (di nu yini);
3: ãlj fac un bun = lu-agiut)
{ro: bine}
{fr: bien}
{en: good}
ex: bun (ghineatsã) s-ai; di shideari, bun va s-veadã; vedz cu bunlu (mutrea cu zboarã buni), bre crishtine!; ãl lo cu bunlu; s-lj-u da cu bunlu muljari, cã di nu, bunlu nu va lj-aflã; cu bunlu-lj mãts caplu-a-alãntui
(expr: cu zboarã buni lu-aduts pi calea tsi ti-arãseashti, lu-arãdz); tini tsi-nj lu featsish aestu bun (aestã ghineatsã); omlu-aestu tsi nu yini, nu va s-lji hibã bun
(expr: ari pãtsãtã tsiva di nu vinji); nu lj-u bunã a featãljei (pati tsiva feata, ari tsiva); di bun vãr nu fudzi; cu bunlu-lj mãts caplu-alãntui
(expr: pots s-fats tsi vrei cu el, pots s-ts-agiundzi scupolu)

§ bun3 (búnŭ) sn bunuri (bú-nurĭ) – un lucru tsi fatsi parti dit avearea-a unui om; un lucru bun; periusii
{ro: bun, avere}
{fr: bien, avoir, fortune}
{en: asset, goods, fortune}
ex: ãlj lo tuti bunurli (tutã periusia, avearea)

§ bun4 (búnŭ) sm pl(?) – lãngoari (gãrnuts scos) di njits
{ro: bubă}
{fr: ?}
{en: ?}
ex: bunlu s-ts-u da! s-ti-agudeascã bunlu! (sã scots gãrnuslu)

§ bunac (bu-nácŭ) adg bunacã (bu-ná-cã), bunats (bu-nátsĭ), bunatsi/bunatse (bu-ná-tsi) – (unã cu bun)
ex: o, bunaca (buna)-a noastrã hljinã!

§ bunã-teatsã (bu-nã-teá-tsã) sf bunãtets (bu-nã-tétsĭ) – harea tsi u ari omlu tsi easti bun, tsi easti njilãos; lucrul bun tsi-l fatsi cariva; agiutorlu dat a unui om tsi ari ananghi; un lucru tsi easti arisit, bun; bunãtati, buneatsã, ghineatsã, ghinãteatsã, bunatsã, sivapi
{ro: buneţe, bunătate, binefacere}
{fr: bonté, bienfait}
{en: goodness, kindness, benefit}
ex: fã bunãtets (ghinets) la tutã lumea; sh-io va-ts fac vãrã bunãteatsã, cari s-u-aducã oara; vidzu cã Yeani nu-ari mardzini tu bunãteatsã

§ bunãtati/bunãtate (bu-nã-tá-ti) sf bunãtãts (bu-nã-tắtsĭ) – (unã cu bunãteatsã)

§ buneatsã (bu-neá-tsã) sf bunets (bu-nétsĭ) – (unã cu bunã-teatsã)
ex: s-meascã picurarlji cu bunets (lucri buni, bunãtãts) din hoarã; zburashti cu buneatsã (cu bunãteatsã, cu inima bunã); adusi multi bunets (bunãtãts, lucruri buni); sh-nãs va-lj facã vãrã buneatsã (bun); fã-nj unã buneatsã shi mprumutã-nj dauã liri; am vidzutã di la nãs multi bunets; buneatsa tsi u fats, totna s-u tats

§ bunatsã1 (bu-ná-tsã) sf fãrã pl – (unã cu bunãteatsã)

§ bunatsã2 (bu-ná-tsã) sf fãrã pl – chiro mushat cu soari (ma multu di earnã)
{ro: timp plăcut}
{fr: beau temps (surtout l’hiver)}
{en: good, pleasant weather (mainly during the winter)}
ex: nu avea vimtu eara mash bunatsã (chiro mushat)

§ bunshor (bun-shĭórŭ) adg bunshoarã (bun-shĭŭá-rã), bunshori (bun-shĭórĭ), bunshoari/bunsoare (bun-shĭŭá-ri) – easti bun ahãt cãt lipseashti; agiundzi cãt bun easti
{ro: bunicel}
{fr: assez bon}
{en: sufficiently good}
ex: yinlu easti bunshor; avea piculj bunshor

§ bunuescu (bu-nu-ĭés-cu) vb IV bunuii (bu-nu-íĭ), bunueam (bu-nu-ĭámŭ), bunuitã (bu-nu-í-tã), bunuiri/bunuire (bu-nu-í-ri) –
1: lj-fac un bun a unui;
2: fac un semnu i dzãc un zbor di vreari (sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi dispartu icã mi aflu cu cariva; ghinuescu, cãlimirsescu, hiritisescu, hiritsescu, prishin-descu
{ro: face bine; saluta}
{fr: faire du bien; saluer}
{en: do good; greet, salute}

§ bunuit (bu-nu-ítŭ) adg bunuitã (bu-nu-í-tã), bunuits (bu-nu-ítsĭ), bunuiti/bunuite (bu-nu-í-ti) –
1: tsi-lj s-ari faptã un bun;
2: tsi-lj s-ari dzãsã un zbor (i-lj s-ari faptã un semnu) cãndu s-dispãrtsã i s-adunã cu cariva, tra sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.); (atsel) cu cari omlu sh-ari alãxitã zboarã di sãnãtati; ghinuit, cãlimirsit, hiritisit, hiritsit, prishindit
{ro: căruia i s-a făcut un bine; salutat}
{fr: à qui on a fait un bien; salué}
{en: done good; greeted, saluted}

§ bunuiri/bunuire (bu-nu-í-ri) sf bunuiri (bu-nu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bunueashti lumea; fãtseari bun; ghinuiri, cãlimirsiri, hiritisiri, hiritsiri, prishindiri
{ro: acţiunea de a saluta; salutare}
{fr: action de saluer, de se souhaiter réciproquement une bonne santé; salutation}
{en: action of greeting, of saluting}

§ mbun (mbúnŭ) (mi) vb I mbunai (mbu-náĭ), mbunam (mbu-námŭ), mbunatã (mbu-ná-tã), mbuna-ri/mbunare (mbu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-hibã ma bun, s-isihãseascã, s-agãrshascã cripãrli tsi ari icã inatea tsi nj-u poartã; l-ljertu sh-mi fac oaspi diznou cu cariva cu cari mi-aveam ncãceatã ninti; mbunedz, ambun, ambunedz, azbun, arãzbun, puitescu, puituescu, apuituescu, dizver
{ro: (se) îmbuna, (se) împăca}
{fr: apaiser, (se) réconcilier}
{en: appease, soothe; make up, reconcile}
ex: vã nvets io cum s-adrats, tra s-vã mbunats (s-v-aduchits, s-vã fãtsets bunj un cu-alantu), s-nu-lj parã arãu a vãrnui; mutri s-u mbunã (s-u arãzbunã); cama njica, s-li mbunã mãrli surãri, gri; s-nã mbunãm cu nãs (s-nã ljirtãm, s-nã fãtsem oaspits diznou, s-nã dizvirãm cu nãs); mizia lu mbunã (lu-apuitui) di plãngu

§ mbunedz (mbu-nédzŭ) (mi) vb I mbunai (mbu-náĭ), mbunam (mbu-námŭ), mbunatã (mbu-ná-tã), mbunari/mbunare (mbu-ná-ri) – (unã cu mbun)
ex: stats, lã dzãsi ficiorlu, cã vã mbunedz mini; mbu-neadzã-l (mbunã-l, fã-l si s-aducheascã ma ghini, s-isihãseascã) cu un mer; tora trã preasinj s-ljirtarã fratslji shi si mbunarã

§ mbunat (mbu-nátŭ) adg mbunatã (mbu-ná-tã), mbunats (mbu-nátsĭ), mbunati/mbunate (mbu-ná-ti) – tsi easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma bun, dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; ambunat, azbunat, arãzbunat, puitit, puituit, apuituit, dizvirat
{ro: îmbunat, împăcat}
{fr: apaisé, réconcilié}
{en: appeased, soothed; reconciled}
ex: ficiorlu lã u mpãrtsã, cum prindea shi tuts armasirã mbunats

§ mbunari/mbunare (mbu-ná-ri) sf mbunãri (mbu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si mbuneadzã; ambunari, azbunari, arãzbunari, puitiri, puituiri, apuituiri, dizvirari, bãrishi
{ro: acţiunea de a (se) îmbuna, de a (se) împăca; îmbunare, împăcare}
{fr: action d’apaiser, de (se) réconcilier; reconciliation}
{en: action of appeasing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation}

§ nimbunat (nim-bu-nátŭ) adg nimbunatã (nim-bu-ná-tã), nimbunats (nim-bu-nátsĭ), nimbunati/nimbunate (nim-bu-ná-ti) – tsi nu easti mbunat; tsi nu easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma bun dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi nu s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti
{ro: neîmpăcat}
{fr: qui n’est pas apaisé; qui n’est pas réconcilié; irréconciliable, implacable}
{en: who is not appeased; who is not reconciled; unreconciled}
ex: arãi shi nimbunats

§ nimbunari/nimbunare (nim-bu-ná-ri) sf nimbunãri (nim-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu si mbuneadzã
{ro: acţiunea de a nu (se) îmbuna, de a nu (se) împăca; neîmpăcare}
{fr: action de ne pas apaiser, de ne pas (se) réconcilier}
{en: action of not appeasing, of not soothing; of not making up, of not reconciling}

§ ambun (am-búnŭ) (mi) vb I ambunai (am-bu-náĭ), ambunam (am-bu-námŭ), ambunatã (am-bu-ná-tã), ambunari/ambunare (am-bu-ná-ri) – (unã cu mbun)

§ ambunedz (am-bu-nédzŭ) (mi) vb I ambunai (am-bu-náĭ), ambunam (am-bu-námŭ), ambunatã (am-bu-ná-tã), ambuna-ri/ambunare (am-bu-ná-ri) – (unã cu mbun)

§ ambunat (am-bu-nátŭ) adg ambunatã (am-bu-ná-tã), ambunats (am-bu-nátsĭ), ambunati/ambunate (am-bu-ná-ti) – (unã cu mbunat)

§ ambunari/ambunare (am-bu-ná-ri) sf ambunãri (am-bu-nắrĭ) – (unã cu mbunari)

§ bunãoarã (bu-nã-ŭá-rã) adv – ca unã paradigmã; tsi sh-u-adutsi cu lucrul di cari zburãm
{ro: de exemplu}
{fr: par exemple}
{en: for instance}

§ azbun (az-búnŭ) (mi) vb I azbunai (az-bu-náĭ), azbunam (az-bu-námŭ), azbunatã (az-bu-ná-tã), azbunari/azbunare (az-bu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-ambunedz, l-fac s-agãrshascã cripãrli tsi li ari; u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.), multi ori cu zboarã dultsi di vreari i bãsheri, shi-l fac s-isihãseascã; mbun, mbunedz, ambun, ambunedz, arãzbun; diznjerdu, zdrudescu, hãrsescu
{ro: linişti, îmbuna, mângâia}
{fr: apaiser, consoler, caresser}
{en: appease, comfort, caress}
ex: Rahila nu vrea sã s-azbunã (diznjardã); va lu-azbunãm (va lu mbunãm, isihãsim)

§ azbunat (az-bu-nátŭ) adg azbunatã (az-bu-ná-tã), azbunats (az-bu-nátsĭ), azbunati/azbunate (az-bu-ná-ti) – tsi easti diznjirdat sh-isihãsit cu mãna i zboarãli dzãsi; mbunat, ambunat, arãzbunat; diznjirdat, zdrudit, hãrsit
{ro: liniştit, mângâiat}
{fr: apaisé, consolé, caressé}
{en: appeased, comforted, caressed}

§ azbunari/azbunare (az-bu-ná-ri) sf azbunãri (az-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mbunat i hãidipsit; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-hãidipseashti cariva; mbunari, ambunari, arãzbunari; diznjirdari, diznjirdãciuni, diznjerdu, zdrudiri, hãrsiri; cãnachi, hadyi
{ro: acţiunea de a linişti, de a mângâia; liniştire, mângâiere}
{fr: action d’apaiser, de consoler, de caresser; caresse, consolation}
{en: action of appeasing, of comforting, of caressing; caress, consolation}

{ro: cafegiu}
{fr: cafétier}
{en: owner of a coffee shop; maker and server of coffee}
ex: cafigilu-a amirãlui durnja sh-el arcat cãtrã nsus; dimãndã-lj a cafigilui trei cafeadz; s-dishtiptã shi gri a cafigilui s-aguneascã cãtusha

§ cafine (ca-fi-né) sm cafi-nedz (ca-fi-nédzĭ) shi cafineadz (ca-fi-neádzĭ) – unã soi di hani (mianei, mihãnã, lucantã) iu oaminjlji s-adunã s-bea cafei, s-agioacã tabli, cãrtsã i dominã shi s-facã muabeti; cafinei, cazin
{ro: cafenea}
{fr: café}
{en: coffee house, coffee bar}
ex: mi duc la cafine

§ cafinei (ca-fi-né-i) sf cafinei (ca-fi-néĭ) – (unã cu cafine)
ex: a njia nu-nj calcã ciciorlu tu cafinei

§ cafe-parasi (ca-fé-pa-rá-si) adv – paradz trã (njits) exudi
{ro: (bani) de cheltuială}
{fr: (argent) pour des petites dépenses}
{en: pocket money, small change}
ex: totna lji s-aflã cafe-parasi; mash cafe-parasi (paradz trã njits exudi) tsãn la mini

§ cazin (ca-zínŭ) sm cazini/cazine (ca-zí-ni) – soi di cafine trã oaminj tsi suntu ma di-aradã, oarfãnj, di scarã ma dipusã, etc., cari s-adunã s-bea cafei, s-facã muabeti, s-agioacã tabli, cãrtsã i dominã, etc.; cafine, cafinei
{ro: cafenea de rând}
{fr: estraminet, café de basse condition}
{en: coffee bar for lower class people}

1: (lucrul) trã cari mutreashti (alagã) cariva;
2: (lucrul) tsi easti dimãndat di la cariva s-lu facã;
3: (atsea) tsi easti mutritã tra si sã nveatsã cãtse easti (lucreadzã) ashi cum s-veadi; mutrit, alãgat, pusputit, ahulit, tsirut, dimãndat, etc.
{ro: căutat, cerut, cercetat}
{fr: cherché; demandé; soigné}
{en: sought, searched (for), asked (for)}
ex: fu cãftat
(expr: mutrit) di yeatsrã, cum nu s-poati ma ghini

§ cãftari/cãftare (cãf-tá-ri) sf cãftãri (cãf-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva caftã tsiva; mutriri, alãgari, pusputiri, ahuliri, tsireari, dimãndari, etc.
{ro: acţiunea de a căuta, de a cere, de a cerceta; căutare, cerere, cercetare}
{fr: action de chercher; de demander; de soigner}
{en: action of seeking, of searching (for), of asking (for)}
ex: cãftarea-a hãlãtslor ãnj lo tutã dzua; yitrilja ari mari cãftari; cãftarea di-aclo nu s-aflã iuva

§ nicãftat (ni-cãf-tátŭ) adg nicãftatã (ni-cãf-tá-tã), nicãftats (ni-cãf-tátsĭ), nicãfta-ti/nicãftate (ni-cãf-tá-ti) – tsi nu easti cãftat; tsi nu easti dimãndat; etc.
{ro: necăutat, necerut}
{fr: qui n’est pas cherché ou demandé}
{en: who is not sought nor searched (for)}

§ nicãftari/nicãftare (ni-cãf-tá-ri) sf nicãftãri (ni-cãf-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu caftã tsiva; etc.
{ro: acţiunea de a nu căuta, de a nu cere}
{fr: action de ne pas chercher; de ne pas demander}
{en: action of not seeking, of not searching (for)}

§ ncaftu (ncáf-tu) (mi) vb I ncãftai (ncãf-táĭ), ncãftam (ncãf-támŭ), ncãftatã (ncãf-tá-tã), ncãftari/ncãftare (ncãf-tá-ri) – (unã cu caftu)
ex: u ncaftã fratslji; mi ncãftã tu cap

§ ncãftat (ncãf-tátŭ) adg ncãftatã (ncãf-tá-tã), ncãftats (ncãf-tátsĭ), ncãftati/ncãftate (ncãf-tá-ti) – (unã cu cãftat)

§ ncãftari/ncãftare (ncãf-tá-ri) sf ncãftãri (ncãf-tắrĭ) – (unã cu cãftari)

{ro: acţiunea de a canoniza; canonizare}
{fr: action de canoniser}
{en: action of canonizing}

{ro: castaniu}
{fr: châtain (cheveux, cheval)}
{en: chestnut-brown (hair, horse)}
ex: ari perlu cãstãnjiu (cãstãnat, ca cãstãnja); lj-adush unã calimcherã cãstãnjii

§ cãstãnat (cãs-tã-nátŭ) adg cãstãnatã (cãs-tã-ná-tã), cãstãnats (cãs-tã-nátsĭ), cãstãnati/cãstãnate (cãs-tã-ná-ti) – (unã cu cãstãnjiu)
ex: perlu-a lui atsel cãstãnat

§ agrucãstãnj (a-ghru-cãs-tắnjĭŭ) sm agrucãstãnj (a-ghru-cãs-tắnjĭ) (scriat shi aghru-cãstãnj) – unã soi di arburi fanumin, cu fructi tsi sh-u-aduc multu cu cãstãnjli, mash cã suntu amari, sh-nu suntu buni trã mãcari
{ro: castan porcesc}
{fr: maronnier blanc}
{en: horse chestnut tree}

§ agrucãstãnji/agrucãstãnje (a-ghru-cãs-tắ-nji) sf agrucãstã-nji/agrucãstãnje (a-ghru-cãs-tắ-nji) – fructul faptu di pomlu agru-cãstãnj (tsi sh-u-adutsi cu cãstãnja tu videari, mash cã easti amarã shi nfãrmãcoasã
{ro: castană porcească}
{fr: châtaigne blanche}
{en: horse chestnut}