|
|
cãcãrat
cãcãrat (cã-cã-rátŭ) adg – vedz tu cãcãredz1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãcãredz1cãcãredz1
cãcãredz1 (cã-cã-rédzŭ) vb I cãcãrai (cã-cã-ráĭ) shi cãcãridzai (cã-cã-ri-dzáĭ), cãcãram (cã-cã-rámŭ) shi cãcãridzam (cã-cã-ri-dzámŭ), cãcãratã (cã-cã-rá-tã) shi cãcãridzatã (cã-cã-ri-dzá-tã), cãcãrari/cãcãrare (cã-cã-rá-ri) shi cãcãridzari/cãcãridzare (cã-cã-ri-dzá-ri) – scot unã boatsi ca-atsea scoasã di-unã gãljinã icã di-un cucot; cãrcãredz; (fig: cãcãredz = (i) cãntu ca unã gãljinã!; cãntu ca un cucot!; (ii) arãd multu, cãpãescu di-arãdeari, cu-unã boatsi dip ca-atsea a cucotlui)
{ro: cârâi; cotcodăci (găina, cocoşul)}
{fr: glousser; caqueter (poule, coq)}
{en: cluck, cackle (hen, rooster)}
ex: cãcãreadzã-lj-u (fig: cãntã-lj, ca gãljina) sh-tini nãoarã; dado, va lj-u cãcãredz (fig: va lj-u cãntu ca un cucot); cãcãredz ca gãljina; cãcãreadzã niheamã s-ti avdu
§ cãcãridzat (cã-cã-ri-dzátŭ) adg cãcãridzatã (cã-cã-ri-dzá-tã), cãcãridzats (cã-cã-ri-dzátsĭ), cãcãridzati/cãcãridzate (cã-cã-ri-dzá-ti) – tsi ari scoasã unã boatsi ca-atsea a gãljinãljei (a cucotlui); cãcãrat, cãrcãridzat, cãrcãrat
{ro: cârâit; cotcodăcit (găina, cocoşul)}
{fr: qui a gloussé; qui a caqueté (poule, coq)}
{en: who has clucked, who has cackleed (hen, rooster)}
§ cãcãrat (cã-cã-rátŭ) adg cãcãratã (cã-cã-rá-tã), cãcãrats (cã-cã-rátsĭ), cãcãrati/cãcãrate (cã-cã-rá-ti) – (unã cu cãcãridzat)
§ cãcãridzari/cãcãridzare (cã-cã-ri-dzá-ri) sf cãcãridzãri (cã-cã-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã gãljinã (cucot) cãcãreadzã; cãcãrari, cãrcãridzari, cãrcãrari
{ro: acţiunea de a cârâi; de a cotcodăci (găina, cocoşul)}
{fr: action de glousser; de caqueter (poule, coq)}
{en: action of clucking, of cackling (hen, rooster)}
ex: cãcãridzarea-a gãljinãljei di cu seara nu easti semnu bun; a njia nu mi-arãseashti cãcãridzarea
§ cãcãra-ri/cãcãrare (cã-cã-rá-ri) sf cãcãrãri (cã-cã-rắrĭ) – (unã cu cãcãridzari)
discãcãrat
discãcãrat (dis-cã-cã-rátŭ) adg – vedz tu discacãr
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: discacãrdiscãcãrãturã
discãcãrãturã (dis-cã-cã-rã-tú-rã) sf – vedz tu discacãr
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: discacãrdiscacãr
discacãr (dis-cá-cãrŭ) (mi) vb I discãcãrai (dis-cã-cã-ráĭ), discã-cãram (dis-cã-cã-rámŭ), discãcãratã (dis-cã-cã-rá-tã), discãcãra-ri/discãcãrare (dis-cã-cã-rá-ri) – ndipãrtedz dauãli cicioari un di-alantu;
(expr:
1: mi discacãr di-arãdeari = cãpãescu di multa arãdeari tsi u fac;
2: stau cu gura discãcãratã = stau cu gura dishcljisã multu, cu gura hãscatã)
{ro: (se) răscăcăra}
{fr: écarter les jambes}
{en: spread one’s legs}
ex: mi discãcãrai multu; ti discãcãrash (tsã disfeatsish, stai cu cicioarili diparti un di-alantu) ca multu, oaspe!
§ discãcãrat (dis-cã-cã-rátŭ) adg discãcãratã (dis-cã-cã-rá-tã), discãcãrats (dis-cã-cã-rátsĭ), discãcãra-ti/discãcãrate (dis-cã-cã-rá-ti) – tsi sta cu cicioarili diparti un di-alantu
{ro: răscăcărat}
{fr: qui reste avec ses jambes bien écartées}
{en: with his legs well spread out}
ex: un aush discãcãrat, pisti foc shadi bãgat (angucitoari: ugeaclu)
§ discãcãrari/discãcãrare (dis-cã-cã-rá-ri) sf discãcãrãri (dis-cã-cã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-discacãrã (shi ndipãrteadzã) cicioarili un di-alantu; discãcãrãturã
{ro: acţiunea de a (se) răscăcăra; răscăcărare}
{fr: action d’écarter les jambes; écartement des jambes}
{en: action of spreading one’s legs; spread of one’s legs}
§ discãcãrãturã (dis-cã-cã-rã-tú-rã) sf discãcãrãturi (dis-cã-cã-rã-túrĭ) – catastasea tu cari s-aflã cicioarili cãndu suntu discãcãrati
{ro: răscăcărare}
{fr: grand écartement des jambes}
{en: large spread of one’s legs}
ugeac
ugeac (u-gĭácŭ) sn ugeacuri (u-gĭá-curĭ) shi ugeatsi/ugeatse (u-gĭá-tsi) –
1: guva prit cari easi fumlu din casã; parti dit sulina prit cari easi fumlu din casã shi s-aflã pri citii; ujac, bãge, buhare, fungar, cosh;
2: loc tsi easti faptu maxus (ãn casã i nafoatã) tra s-ardã foclu; vatrã, veatrã, fucurinã; (fig:
1: ugeac = (i) casã, fumealji, scarã; (ii) lãgamã, soi bunã, di scarã analtã a lumiljei; expr:
2: nveasta u deadirã di ugeac = nveasta nauã (dupã cum easti adetea cãndu intrã tri prota oarã tu casa-a grambolui) u bãgarã s-pusputeascã vatra, ca semnu cã va s-ascultã di tuti vrerli a bãrbat-sui;
3: ugeaclu-i strãmbu, ma fumlu s-dutsi ndreptu! = nu va s-lu giudits omlu dupã videari mash, ma dupã fapti; cã s-poati s-lu facã un lucru cum lipceashti, shi s-nu-aspunã cã easti acshu)
{ro: ogeac, coş, horn; vatră}
{fr: cheminée, foyer, famille; âtre}
{en: chimney, fireplace}
ex: un aush cu nãrli lãi (angucitoari: ugeaclu); un aush discãcãrat, pristi foc shadi bãgat (angucitoari: ugeaclu); ugeaclu dit oda-atsea nauã ncunjadzã; nu tuti ugeacurli tsi afumã au nicuchiratã; s-lj-afumã ugeaclu (buharelu di la vatrã); s-apreasi ugeaclu; Bebeana u deadirã di ugeac
(expr: u bãgarã s-pusputeascã ugeaclu); ugeac veclju (fig: casã, fumealji veaclji); cu moartea-a lui si stimsi un ugeac veclju (fig: soi, fumealji di-anami, veaclji); s-creshti, s-lji dishcljidz ugeaclu (fig: casa, fumealja) a tatã-tui; lji si stimsi ugeaclu (fig: chiru casa, fumealja); ãlj s-astindzi casa, cã nu-alasã hilj si-lj poartã numa shi s-lj-afumã ugeaclu!
§ ujac (u-jĭácŭ) sn ujacuri (u-jĭá-curĭ) – (unã cu ugeac)
ex: s-alinã tru ujac
§ ugeachi/ugeache (u-gĭá-chi) sf ugechi (u-géchĭ) shi ugeatsi/ugeatse (u-gĭá-tsi) – (unã cu ugeac)
ex: easti di ugeachi
(expr: di soi analtã, di fumealji bunã, di lãgamã); featã di ugeachi veaclji
(expr: fumealji, soi veaclji, tinjisitã); nveastã di ugeachi
(expr: di soi bunã) shi cãni di la oi