|
|
cuveti/cuvete
cuveti/cuvete (cu-vé-ti) sf cuvets (cu-vétsĭ) shi cuveturi (cu-vé-turĭ) – harea (dinamea, sãnãtatea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; cuvet, dinami, puteari, vãrtushami, vãrtuti, virtuti, vlagã, fuchii, fortsã, tãcati
{ro: forţă, sănătate}
{fr: force, santé}
{en: force, health}
ex: om fãrã cuveti (fãrã puteari); ãlj yini peanarga, peanarga cuvetea (putearea, sãnãtatea)
§ cuvet (cu-vétŭ) sn cuvets (cu-vétsĭ) shi cuveturi (cu-vé-turĭ) – (unã cu cuveti)
ex: poati s-hibã trã tini un cuvet (unã fortsã)
§ cuvetli (cu-vet-lí) adg cuvetlii(?) (cu-vet-líĭ) – tsi ari puteari (dinami); putut, vãrtos, sãnãtos, etc.
{ro: puternic, tare}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, vigorous}
dinami/diname
dinami/diname (dhí-na-mi) sf fãrã pl – harea tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, fuchii, fortsã, tãcati, vlagã, cuveti, cuvet
{ro: putere}
{fr: pouvoir, puissance, force}
{en: force, power}
§ adinãtsescu (a-dhi-nã-tsés-cu) vb IV adinãtsii (a-dhi-nã-tsíĭ), adinãtseam (a-dhi-nã-tseámŭ), adinãtsitã (a-dhi-nã-tsí-tã), adinãtsiri/adinãtsire (a-dhi-nã-tsí-ri) – ãnj si njicshureadzã (slãgheashti, cheari) dinamea, putearea; slãghescu
{ro: slăbi}
{fr: débiliter, affaiblir}
{en: weaken, lose power}
ex: multu mi adinãtsi (slãghi) heavra
§ adinãtsit (a-dhi-nã-tsítŭ) adg adinãtsitã (a-dhi-nã-tsí-tã), adinãtsits (a-dhi-nã-tsítsĭ), adinãtsiti/adinãtsite (a-dhi-nã-tsí-ti) – tsi-lj slãghi (lj-si njicshurã) dinamea; slãghit
{ro: slăbit}
{fr: débilité, affaibli}
{en: weakened}
§ adinãtsiri/adinãtsire (a-dhi-nã-tsí-ri) sf adinãtsiri (a-dhi-nã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-a unui ãlj si njicshureadzã putearea; slãghiri
{ro: acţiunea de a slăbi; slăbire}
{fr: action d’affaiblir}
{en: action of losing power}
§ adinãmii/adinãmie (a-dhi-nã-mí-i) sf adinãmii (a-dhi-nã-míĭ) – niputeari, slãbilji, slãbintsã, slãbeatsã
{ro: slăbiciune}
{fr: faiblesse, débilité}
{en: weakness}
ex: am mari adinãmii (nu-am dip dinami, puteari); am mari adinãmii (slãbintsã, vreari) trã tini
§ adinat (a-dhí-natŭ) adg adinatã (a-dhí-na-tã), adinats (a-dhí-natsĭ), adinati/adinate (a-dhí-na-ti) – slab, fãrã puteari
{ro: slab, fără vigoare}
{fr: faible, débile}
{en: weak, feeble}
§ adinaton (a-dhí-na-ton) adv – tsi nu easti tu putearea-a vãrnui tra s-lu facã; tsi nu poati si s-facã
fortsã
fortsã (fór-tsã) sf fortsã (fór-tsã) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; furtsatã, dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, fuchii, tãcati, vlagã, cuveti, cuvet, silã
{ro: forţă}
{fr: force, puissance}
{en: force, power}
ex: mari fortsã ari; s-deadirã cu ahãntã fortsã, cã shi muntsã s-cutrimburarã; intrã cu fortsa (silã) n casã; cu fortsa (sila) vrea s-nj-u-arapã; cu fortsa lu-adush aoatsi; bagã-ts tutã fortsa
§ furtsatã1 (fur-tsá-tã) sf furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – (unã cu fortsã)
ex: ploaea tsi yini cu furtsati (fortsã) nu tsãni multu
§ furtsedz (fur-tsédzŭ) (mi) vb I furtsai (fur-tsáĭ), furtsam (fur-tsámŭ), furtsatã (fur-tsá-tã), furtsa-ri/furtsare (fur-tsá-ri) – l-bag cu zorea (cu fortsa) pri cariva s-adarã un lucru; caftu cu multã silã, zori sh-pidimo tra s-lu fac un lucru; sãlnãescu
{ro: forţa}
{fr: forcer}
{en: force}
ex: cãtse-l furtsedz (lj-badz zori) cãndu nu va; mi furtsarã (nj-bãgarã zori, mi sãlnãirã) si scriu aestã pusulã; s-cunoashti cã lj-avea furtsatã cicmigeea
§ furtsat (fur-tsátŭ) adg furtsatã (fur-tsá-tã), furtsats (fur-tsátsĭ), furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã zori s-facã un lucru; sãlnãit
{ro: forţat}
{fr: forcé}
{en: forced}
ex: brava s-videa cã easti furtsatã (dishcljisã cu zorea)
§ furtsari/furtsare (fur-tsá-ri) sf furtsãri (fur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãnu cariva easti furtsat
{ro: acţiunea de a forţa}
{fr: action de forcer}
{en: action of forcing}
ex: di multã furtsari lj-amurtsãrã bratsãli
fuchii/fuchie
fuchii/fuchie (fu-chí-i) sf fuchii (fu-chíĭ) – harea tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, vlagã, fortsã, tãcati, cuveti, cuvet
{ro: putere}
{fr: force}
{en: force}
inerghii/inerghie
inerghii/inerghie (i-nér-ghi-i) sf inerghii (i-nér-ghíĭ) – tãcatea tsi u ari omlu tra s-facã tsiva cu dinami; harea tsi lu-adarã omlu s-aspunã (tu tuti-atseali tsi fatsi) puteari (vãrtushami, dinami, vlagã, cuveti, etc.); ineryii, energhii, eneryii
{ro: energie, acţiune}
{fr: énergie, action}
{en: energy, action}
§ ineryii/ineryie (i-nér-yi-i) sf ineryii (i-nér-yíĭ) – (unã cu inerghii)
§ energhii/energhie (e-nér-ghi-i) sf energhii (e-nér-ghíĭ) – (unã cu inerghii)
ex: om cu multã energhii (puteari di lucru)
§ energhisi (e-nér-ghi-si) sf pl(?) – (unã cu inerghii)
ex: energhisea-a ljei s-ducheashti
§ eneryii/eneryie (e-nér-yi-i) sf eneryii (e-nér-yíĭ) – (unã cu inerghii)
ex: nu-ari eneryii (puteari) s-facã tsiva
§ ener-ghisescu (e-ner-ghi-sés-cu) vb IV energhisii (e-ner-ghi-síĭ), energhiseam (e-ner-ghi-seámŭ), energhisitã (e-ner-ghi-sí-tã), energhisiri/energhisire (e-ner-ghi-sí-ri) – fac un lucru cu ineryii; cilãstisescu, cilistisescu
{ro: activa energic, stărui}
{fr: agir, persister, persévérer}
{en: act energetically, persist, persevere}
ex: va s-energhisescu (caftu cu ineryii, va cilistisescu) si s-facã aestu lucru
§ energhisit (e-ner-ghi-sítŭ) adg energhisitã (e-ner-ghi-sí-tã), energhisits (e-ner-ghi-sítsĭ), energhisiti/energhisite (e-ner-ghi-sí-ti) – tsi easti faptu cu ineryii; cilãstisit, cilistisit
{ro: activat energic, stăruit}
{fr: agi avec énergie, persisté, persévéré}
{en: acted energetically, persisted, persevered}
§ energhisiri/ener-ghisire (e-ner-ghi-sí-ri) sf energhisiri (e-ner-ghi-sírĭ) – atsea tsi fatsi cãndu cariva energhiseashti; cilãstisiri, cilistisiri
{ro: acţiunea de a activa energic, de a stărui; stăruire}
{fr: action d’agir, de per-sister, de persévérer; efort, persévérance}
pot
pot (pótŭ) vb II putui (pu-túĭ), puteam (pu-teámŭ), pututã (pu-tú-tã), puteari/puteare (pu-teá-ri) – escu izoti (hiu acshu, am vãrtushamea, etc.) s-lu fac un lucru; am tut tsi-nj lipseashti tra s-lu fac un lucru; hiu acshu (icano, izoti, etc.); am puteari; nj-poati bratslu (ciciorlu); ampot, mpot, etc.
(expr:
1: s-poati = easti cu puteari (posibil);
2: nu pot = nu hiu sãnãtos, hiu lãndzit, niputut;
3: lj-u pot a…= lu-azvingu (tu-alumtã) pri…, amintu (cãndu mi-alumtu i mi-astrec) cu…;
4: acats-lu ma s-pots = alagã-ahãntu-agonja cã nu pots s-lu-acats;
5: nj-poati chealea = hiu acshu, am putearea, pot s-dãnãsescu, pot s-trag, etc.;
6: nj-poati caplu, mintea = pot s-aduchescu)
{ro: putea, (nu) fi sănătos, învinge}
{fr: pouvoir; (ne pas) être sain, vaincre}
{en: be able, can, may; (not) be healthy, win (fight, contest)}
ex: nu cum vrei, ma cum pots; nu putearit ma multu s-mi pindzets; nu poati si s-tsãnã di-apurii; moartea nu poati s-li dizleagã; cã nu putea (nu-avea putearea s-aravdã) di dor; putea s-mi-aibã sh-vãtãmatã; putu s-facã; pot (escu acshu) s-fac luguria aestã; nu pot tsiva (nu-am putearea s-fac tsiva dip, nu hiu acshu s-fac tsiva); canda sh-io nu va s-pot s-u fac; c-aestã nu poati s-hibã sh-altã; pot tora
(expr: hiu ghini, sãnãtos, tora), aeri nu puteam
(expr: earam lãndzit); mumã-mea nu poati
(expr: easti lãndzitã); s-nu-lj puteari calu
(expr: s-fure lãndzit calu, ma s-hibã di easti lãndzit calu), nu mãcã; nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui (zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu); lj-u pot mini a oastiljei
(expr: u-azvingu mini oastea); nj-u putu
(expr: mi-azvimsi), nu lj-u putui (nu lu-azvimshu); a tutljei io lj-u putui
(expr: u-azvimshu); lj-u putu a sharpilui
(expr: lu-azvimsi sharpili) dushman; amirãlu lj-u putu a dushmanlui
(expr: lu-azvimsi dushmanlu); da arãulu s-lj-u poatã
(expr: s-lu-azvingã); uryia lj-u putu
(expr: lu-azvimsi); s-ts-u poatã
(expr: s-ti-azvingã) pãshelu atsel?; va s-alumtã cu-a meu shi va lj-u poatã
(expr: va lu-azvingã); cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti, acatsã-li ma s-pots
tãcati/tãcate
tãcati/tãcate (tã-cá-ti) sf tãcãts (tã-cắtsĭ) – hiu axiu (am puteari, aveari, cljag, seu, vreari, mirachi, etc.) tra s-pot s-lu fac un lucru; puteari, dinami, fortsã, vlagã, cuvet, cuveti, fuchii, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami
{ro: tărie, capacitate, dispoziţie}
{fr: force, capacité, disposition}
{en: force, capacity, disposition}
ex: easti nicã niputut, nu ari tãcati (puteari); nu am tãcati (puteari, aveari) mini s-hãrgiuescu ahãt parã; aestã yitrii va s-tsã da tãcati (puteari); nj-adunai tutã tãcatea (dinamea, fortsa, fuchia) ca s-min bãrtsirea dit loc; nu ari tãcati (nu easti axiu, nu ari puteari, dinami); nj-tãljash tãcatea (putearea, chefea, mirachea) tutã
vãrtuti/vãrtute
vãrtuti/vãrtute (vãr-tú-ti) sf pl(?) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri (lishoari i greali); dinami, puteari, virtuti, vurtuti, vãrtushami, vlagã, fuchii, fortsã, tãcati, cuveti, cuvet
{ro: vârtute, vigoare, tărie}
{fr: vigueur, puissance; dureté}
{en: vigor, power}
ex: ari multã, mari vãrtuti (puteari, dinami); vidzãndalui ahãtã vãrtuti (puteari) di om; tsi sh-cunoashti-a lui vãrtuti (puteari); nj-bãgai tutã vãrtutea, ma nu lj-u putui; el poati s-adarã thãmãturyii cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; s-dai cu coarda pisti nãsh di pi prisuprã, cu mari vãrtuti; agudeashti cu ahãtã vãrtuti, tsi tãlje lamnja n doauã bucãts; aflã cã suflitlu shi vãrtutea a ficiorlui di-amirã sta n coarda-lj
§ virtuti/virtute (vir-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
§ vurtuti/vurtute (vur-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
ex: frãnsirã vurtutea (putearea) a apishtilor
§ vãrtusha-mi/vãrtushame (vãr-tu-shĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu vãrtuti)
§ vãrtos1 (vãr-tósŭ) adg vãrtoasã (vãr-tŭá-sã), vãrtosh (vãr-tóshĭ), vãrtoasi/vãrtoase (vãr-tŭá-si) – tsi ari puteari; tsi easti cu dinami; (lucru) tsi easti sãnãtos shi s-frãndzi (s-arupi, disicã, etc.) greu; cadãr, cãdãr, cadãri, catãrã, sãnãtos, putut, ndrumin, silnãos, sãlnios, silnãvos, sãluios
{ro: vârtos, tare, robust}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, robust}
ex: easti multu vãrtos (sãnãtos), nu pot s-lu frãngu; ayisite Dumnidzale, ayisite vãrtoase (putute); boatsi multu vãrtoasã (sãnãtoasã); doilji eara vãrtosh (cu dinami); vinili suntu vãrtoasi (sãnãtoasi); tricu multu chiro pãnã s-frigã inima, cã eara vãrtoasã ca cheatra; un sinjac, gros shi vãrtos, ca ghini shiaclu ndrãshtit; trei bucãts di gljets, groasi shi vãrtoasi ca bãrtsiri; strigã cu boatsi vãrtoasã shi dzãsi; lj-aspusi putearea-a lui vãrtoasã; doilji eara gionj, doilji eara vãrtosh; eshti cama gioni, cama sãnãtos shi cama vãrtos di mini
§ vãrtos2 (vãr-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; cu multã puteari (dinami, vãrtuti, etc.); multu, baea, malã di
veti/vete
veti/vete (vé-ti) sf fãrã pl – hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum easti aspusã dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; putearea tsi u-ari un om tra s-poatã s-lu-adarã un lucru; fisi, naturã, haractir, hiri, heari, vovlã, hui; puteari, tãcati, vãrtuti, dinami, fortsã, vlagã, cuveti, fuchii;
(expr:
1: nj-loai vetea pri zvercã = li feci amãrtiili fatsã di mini insunj;
2: nj-yin pi veti = ãnj ljau adiljaticlu; nj-yini putearea; nj-yin tu-aeari, nj-yin tu cali)
{ro: fire, putere, existenţă, avere}
{fr: personne, personnalité; nature (revenir à soi); force; avoir, bien, fortune; existence}
{en: nature, character; power, consciousness; existence}
ex: ashi lj-u vetea (ashi lj-easti fisea, haractirlu; ashi easti el; ashi-l featsi Dumnidzã); vetea pri zvercã ts-ai loatã
(expr: amãrtipsish trã tini singur); bãrbatlu sh-vinji niheam pi veti
(expr: nj-yin tu-aeari, nj-yin tu cali, ãnj ljau adiljaticlu); nã lo vetea (putearea) Dumnidzã; nj-adunai tutã vetea (putearea shi lu-ashtiptai; shtiu sã sh-moarã tr-a lor veti; dupã tsi un cu-alantu s-ghinuirã, acãtsarã sã-sh alavdã vetea
cuveti
RO:putere fizică
EN:force
FR:force; santé
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015