DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cuvurdã

cuvurdã (cu-vur-dắ) adg cuvurdoanji/cuvurdoanje (cu-vur-dŭá-nji), cuvurdadz (cu-vur-dádzĭ), cuvurdoanji/cuvurdoanje (cu-vur-dŭá-nji) – tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã, atseali tsi ari; tsi easti cu mãna largã; giumertu, livendu, filotim, galantom, sãlghit
{ro: darnic, generos}
{fr: galant, généreux, main ouverte}
{en: gallant, generous, open-handed}

§ cuvãrdã (cu-vãr-dắ) adg cuvãrdoanji/cuvãrdoanje (cu-vãr-dŭá-nji), cuvãrdadz (cu-vãr-dádzĭ), cuvãrdoanji/cuvãrdoanje (cu-vãr-dŭá-nji) – (unã cu cuvurdã)

§ cuvurdãlãchi/cuvurdãlãche (cu-vur-dã-lắ-chi) sf cuvurdãlãchi (cu-vur-dã-lắchĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (tsi au ananghi) atseali tsi ari el; filutimii, giumertlãchi, livindeatsã
{ro: dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity, openhandedness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filotim

filotim (fi-ló-tim) adg filotimã (fi-ló-ti-mã), filotinj (fi-lótinjĭ), filotimi/filotime (fi-ló-ti-mi) – (om) tsi ari vreari s-da shi sã mpartã tsi ari cu altsã; (om) cuvãrdã, cu mãna largã; (om) tsi ari mirachea s-hibã tinjisit; (om) tsi va ca faptili-a lui, s-lj-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; giumertu, cuvurdã, livendu, sãlghit
{ro: filotim, darnic, generos, mărinimos, ambiţios}
{fr: qui a de l’amour propre, qui se pique d’honneur; libéral, généreux; ambitieux}
{en: liberal (towards), generous, magnanimous; ambitious}
ex: suntu oaminj multu filotinj; filotimlu nu va s-lu filipseshti tutdiunã

§ filutimii/filutimie (fi-lu-ti-mí-i) sf filutimii (fi-lu-ti-míĭ) – mirachea shi vrearea tsi u ari un om giumertu tra s-da shi sã mpartã cu altsã atseali tsi ari; mirachea tsi u ari un om filotim ca, cu faptili-a lui, s-amintã vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; cuvurdãlãchi, livindeatsã
{ro: filotimie, dărnicie, generozitate, mărinimie}
{fr: amour propre, sentiment d’honneur, généreux}
{en: generosity, magnanimity}

§ filutinjii/filutinjie (fi-lu-ti-njí-i) sf filutinjii (fi-lu-ti-njíĭ) – (unã cu filutimii)

§ filutimisescu (fi-lu-ti-mi-sés-cu) (mi) vb IV filutimisii (fi-lu-ti-mi-síĭ), filutimiseam (fi-lu-ti-mi-seámŭ), filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-sí-ri) – l-fac pri cariva s-hibã filotim; mi-aspun filotim cu cariva (cã am inima bunã, cã hiu cuvurdã, cã am mirachea s-mi tinjiseascã lumea, etc.)
{ro: filotimisi}
{fr: mettre son propre amour à...; être jaloux de faire quelque chose; se piquer d’honneur}
{en: by doing something, be or make someone “filotim”}

§ filutimisit (fi-lu-ti-mi-sítŭ) adg filutimisitã (fi-lu-ti-mi-sí-tã), filutimisits (fi-lu-ti-mi-sítsĭ), filutimisiti/filutimisite (fi-lu-ti-mi-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã filotim; tsi fu agiutat di-un om filotim
{ro: filotimisi}
{fr: qui a mis son propre amour à...; qui est jaloux de faire quelque chose; qui se pique d’honneur}
{en: who made someone “filotim”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

galantu

galantu (ga-lán-tu) adg galantã (ga-lán-tã), galantsã (ga-lán-tsã), galanti/galante (ga-lán-ti) – (bãrbat) tsi easti livendu, ghini nviscut shi ndreptu (cuvurdã, cuvãrdã, giumertu, prãxit, etc.); (bãrbat) tsi s-poartã mushat cu muljerli
{ro: galant}
{fr: galant, bien habillé}
{en: gallant, well dressed}

§ galantom (ga-lan-tómŭ) adg galantomã (ga-lan-tómã), galantumanj (ga-lan-tu-mánjĭ), galantumani/galantumane (ga-lan-tu-má-ni) – (om) tsi easti galantu; tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi sã mpartã cu altsã oaminj atseali tsi ari; tsi lu-arãseashti s-da, s-facã doari; tsi easti cu mãna largã; filotim, cuvurdã, giumertu, livendu, sãlghit
{ro: galanton, darnic}
{fr: généreux}
{en: generous}
ex: tuts fraslj-a ljei suntu galantumanj (cuvurdadz)

§ galantumii/galantumie (ga-lan-tu-mí-i) sf galantumii (ga-lan-tu-míĭ) – mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi sã mpartã cu altsã (cari au ananghi) atseali tsi ari el; purtarea pripsitã shi livendã tsi u ari un bãrbat fatsã di-unã muljari; filutimii, giumertlãchi, livindeatsã, cuvãrdãlãchi
{ro: galantomii, dărnicie, generozitate}
{fr: galanterie, générosité}
{en: gallantry, generosity}
ex: galantumia lj-eara cunuscutã di tuts cãts lu cunoscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gepi/gepe

gepi/gepe (gé-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – unã soi di pungã cusutã tu un stranj iu s-poatã omlu s-bagã njits lucri, tra s-li poartã cu el aclo iu s-dutsi; geapi, giopi, buzunar, supani;
(expr:
1: mi priimnu cu mãnjli n gechi = nu fac tsiva, nj-amintu bana fãrã s-lucredz;
2: nu stau cu mãnjli n gepi = nu shed fãrã s-fac tsiva;
3: u bag sh-aestã cuvendã ghini n gepi = nj-u bag ghini tu minti aestã cuvendã tra s-nu u-agãrshescu;
4: tut chirolu hiu cu mãna n gepi = hiu multu cuvãrdã, hiu multu spatal, agiut lumea sh-lã dau dipri-unã paradz;
5: dau dit gepea-a mea = pãltescu mini;
6: l-bag tu gepi = (i) l-vindu (un lucru); (ii) (pot s-)lu-arãd lishor pri cariva;
7: lu-am tu gepi = lu-am tu putearea-a mea sh-pot s-lji dzãc s-facã tsi voi mini)
{ro: buzunar}
{fr: poche}
{en: pocket}
ex: un ficior, ficiuric, tut cu mãnjli n gepi sta (angucitoari: budiclu); cofa cu mini u trag, mãnjli tu nãsã u bag (angucitoari: gepea); nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angucitoari: plosca); feata scoasi dit gepi unã mãndilã albã; bãgã mãna n gepi shi vidzu cã li-avea gepurli mplini di cufeti; pi tu gepuri ea mutreashti; lj-easti-aruptã gepea; truoarã shuirã sharpili din gepi-lj; l-bãgãm ãn gepi
(expr: l-vindum) agrul; ma sh-dratslji nu shidea cu mãnjli n gepi
(expr: nu shidea fãrã s-facã tsiva) shi s-loarã dupã nãsh unãshunã

§ geapi/geape (gĭá-pi) sf gechi (géchĭ) shi gepuri (gé-purĭ) – (unã cu gepi)
ex: scoasi lucrili din geapi, cãndu durnja hrisiclu, sh-li bãgã n geapi alanti; ciraclu scoasi dit geapi lucrili a featãljei di flurii

§ giopi/giope (gĭó-pi) sf giochi(?) (gĭóchĭ) shi giopuri(?) (gĭó-purĭ) – (unã cu gepi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

livendu

livendu (li-vén-du) sm, sf, adg livendã (li-vén-dã), livendzã (li-vén-dzã), livendi/livende (li-vén-di) – tinir (ficior, featã) analtu shi zveltu (mushat, gioni, prãxit, sarpit, sertu, cuvãrdã sh-cu multi alti hãri)
{ro: levent}
{fr: jeune homme svelte, vaillant, qui a un air chevaleresque}
{en: slender, brave, valiant and good looking young man}
ex: cãrvãnari livendzã; gioni livendu ca un chiparish; adz fui multu livendu, mi sculai cu cucotslji, nãscãrsii casa, mutai tuti dit loclu-a lor; eshti cama livendu (yiu, sarpit), adu-nj cibuca; lumea tutã ashtipta s-veadã tsi va s-curã cu un livendu

§ livin-deatsã (li-vin-deá-tsã) sf livindets (li-vin-détsĭ) – harea (tinireatsã, giunatic, chischineatsã, sãrpitsãlji, etc.) tsi-l fatsi un tinir si s-veadã livendu; livindlãchi, livindzãlji
{ro: tinereţe, curaj şi vitejie, bravură}
{fr: jeunesse, courage et bravure; air svelte, air mâle}
{en: youth, courage, bravery and gallantry}
ex: aspusi mari livindeatsã (giunatic); cai nu u-alavdã trã livindeatsa (mushuteatsa, sãrpitsãlja) a ljei

§ livindlãchi/livindlãche (li-vin-dlắ-chi) sf livindlãchi (li-vin-dlắchĭ) – (unã cu livindeatsã)

§ livindzã-lji/livindzãlje (li-vin-dzắ-lji) sf livindzãlj (li-vin-dzắljĭ) – (unã cu livindeatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn