§ cutsutici (cu-tsu-tícĭŭ) sn cutsutici/cutsutice (cu-tsu-tí-ci) – (unã cu cutsutic)
ex: trapsi apoea cutsuticilu shi-lj tãlje limba

§ curtelã (cur-té-lã) sf curteli/curtele (cur-té-li) – cutsut mari
{ro: cuţit mare}
{fr: grand couteau}
{en: big knife}

§ cãtsutar (cã-tsu-tárŭ) sm, sf adg cãtsutarã (cã-tsu-tá-rã), cãtsutari (cã-tsu-tárĭ), cãtsuta-ri/cãtsutare (cã-tsu-tá-ri) – atsel tsi fatsi i vindi cutsuti; cutsãtar, cutsitar
{ro: cuţitar}
{fr: coutellier}
{en: cutler}

§ cutsãtar (cu-tsã-tárŭ) sm, sf adg cutsãtarã (cu-tsã-tá-rã), cutsãtari (cu-tsã-tárĭ), cutsãtari/cutsãtare (cu-tsã-tá-ri) – (unã cu cutsãtar)

§ cutsitar (cu-tsi-tárŭ) sm, sf adg cutsitarã (cu-tsi-tá-rã), cutsitari (cu-tsi-tárĭ), cutsitari/cutsitare (cu-tsi-tá-ri) – (unã cu cutsãtar)
ex: s-tradz la cutsitari (la-atselj tsi vindu cutsuti) sh-la tuficceadz

§ cutsitãrii/cutsitãrie (cu-tsi-tã-rí-i) sf cutsitãrii (cu-tsi-tã-ríĭ) – loclu iu s-fac i s-vindu cutsuti
{ro: cuţitărie}
{fr: coutellerie}
{en: cutler’s shop}

§ ncutsut (ncu-tsútŭ) (mi) vb I ncutsutai (ncu-tsu-táĭ), ncutsutam (ncu-tsu-támŭ), ncutsutatã (ncu-tsu-tá-tã), ncutsutari/ncu-tsutare (ncu-tsu-tá-ri) – hig (bag) cutsutlu tu cariva (tsiva); ntsap cu cutsutlu
{ro: înjunghia}
{fr: poignarder}
{en: stab}
ex: mi ncutsutã (nj-hipsi cutsutlu) tu pãltãri di mizia-nj trag adiljatlu

§ ncutsutat (ncu-tsu-tátŭ) adg ncutsutatã (ncu-tsu-tá-tã), ncutsutats (ncu-tsu-tátsĭ), ncutsutati/ncutsutate (ncu-tsu-tá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã un cutsut
{ro: înjunghiat}
{fr: poignardé}
{en: stabbed}

§ ncutsutari/ncutsutare (ncu-tsu-tá-ri) sf ncutsutãri (ncu-tsu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncutsutã
{ro: acţiunea de a înjunghia}
{fr: action de poignarder}
{en: action of stabbing}

§ nrãbushari/nrãbushare (nrã-bu-shĭá-ri) sf nrãbusheri (nrã-bu-shĭérĭ) – (unã cu arãbushari)

§ ãnrãbosh (ãn-rã-bóshĭŭ) vb I ãnrãbushai (ãn-rã-bu-shĭáĭ), ãnrãbusham (ãn-rã-bu-shĭámŭ), ãnrãbushatã (ãn-rã-bu-shĭá-tã), ãnrãbushari/ãnrãbushare (ãn-rã-bu-shĭá-ri) – (unã cu arãbosh)
ex: lji ãnrãbushai (lj-bãgai tu isapi) trei furtii di-auã; ãrãboashi-li (adunã-li) tora treili

§ ãnrãbushat (ãn-rã-bu-shĭátŭ) adg ãnrãbushatã (ãn-rã-bu-shĭá-tã), ãnrãbushats (ãn-rã-bu-shĭátsĭ), ãnrãbushati/ãnrãbushate (ãn-rã-bu-shĭá-ti) – (unã cu arãbushat)

§ ãnrãbusha-ri/ãnrãbushare (ãn-rã-bu-shĭá-ri) sf ãnrãbusheri (ãn-rã-bu-shĭérĭ) – (unã cu arãbushari)

§ disrãbosh (dis-rã-bóshĭŭ) vb I disrãbushai (dis-rã-bu-shĭáĭ), disrãbusham (dis-rã-bu-shĭámŭ), disrãbushatã (dis-rã-bu-shĭá-tã), disrãbushari/disrãbushare (dis-rã-bu-shĭá-ri) – ashtergu (scot, agãrshescu) un semnu (isapi) faptã pi-un arãbush;
(expr: lji disrãbushedz = nj-chirui itsi nãdii tsi-aveam cã un lucru va si s-facã)
{ro: şterge un semn de pe răboj}
{fr: essuyer (enlever) une entaille faite sur une encoche}
{en: erase a tally} disrãboashi-mi (ashteardzi-mi di pi arãbush) cu yinghits grosh

§ disrãbushat (dis-rã-bu-shĭátŭ) adg disrãbushatã (dis-rã-bu-shĭá-tã), disrãbushats (dis-rã-bu-shĭátsĭ), disrãbushati/dis-rãbushate (dis-rã-bu-shĭá-ti) – (semnu) ashtersu di pi-un arãbush (agãrshit, ljirtat)
{ro: (semn) şters de pe răboj}
{fr: (entaille d’une encoche) essuyée}
{en: tally (erased)}

§ disrãbushari/dis-rãbushare (dis-rã-bu-shĭá-ri) sf disrãbusheri (dis-rã-bu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ashteardzi un semnu di pi arãbush
{ro: acţiunea de a şterge un semn de pe răboj}
{fr: action d’essuyer une entaille}
{en: action of erasing a tally}

35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;
36: bag pi sulã = frig (di-aradã) njel pi sulã;
37: mi bag tu guva di sharpi = mi-ascundu ghini tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, tra s-nu shtibã vãrnu iu hiu;
38: u bag strãmbã (cãciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu mi mealã;
39: lu bag arãu = lji spun a unui tsi nu shtia, lucrul arãu tsi-ari faptã)
{ro: băga, plasa, pune, aplica, intra, angaja, vârî, (se) amesteca, insista, convinge, înţelege, (se) decide, procura, fi atent, urmări, prinde, învinge, capitula, urla, învăţa, gândi, (se) culca, (se) îngrăşa, etc.}
{fr: mettre, placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mêler, insister, convaincre, comprendre, (se) décider, procurer, faire attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des cris, rendre, penser, (se) coucher, s’engraisser, etc.}
{en: put, place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, convince, understand, decide, procure, be careful, pay attention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, lie down, get fat, etc.}
ex: bagã-l tu sac sh-lja-l cu tini; bagã-nj mãna tu gepi; bagã-li dighios (dipuni-li); mi bãgai (shidzui, mi curdusii, mi-ashtirnui) ningã measã; bagã-li oili ninti; bãgats-lu n casã s-vã bag nãtheam di measã; paradzlji sã-lj badz la bancã; va-lj bãgãm avdeli; mi bãgai (intrai, mi-acãtsai) tu cor; s-avea bãgatã
(expr: intratã, arugatã) ca huzmichear; nãpãrticã s-bãgã (intrã, s-hipsi) tu fearicã; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bãgã s-u da
(expr: sã ngricã, lj-cãdzu furtii, lji s-arcã s-u da); bãgats-u di cali
(expr: cãndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fugã; s-bãgã
(expr: nchisi) s-bumbuneadzã; s-bãgã sã strigã; bagã-ti pi dintsã (tindi-ti s-dornji cu fatsa nghios); s-bagã (s-dutsi s-doarmã) cu gãljinjli, si scoalã cu cucotslji; bagã-ts mintsãli n cap
(expr: adunã-ts mintsãli, isihã-sea, s-nu fats glãrinj); bãgat tsiva tu cornu i nu?
(expr: aduchit, achicãsit tsiva i nu?); cari-l bãga tu cornu?
(expr: cari lu-asculta tsi dzãtsi); bagã ghini tu cornu
(expr: ascultã, aduchea ghini tra s-nu-agãrsheshti) tsi-ts dzãc; bagã tu ureclji
(expr: ascultã ghini, shi s-ts-aduts aminti) tsi tsã spun; nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); mi bãgai
(expr: loai apofasea) s-li vindu oili; cãndu bãgarã
(expr: acãtsarã, nchisirã, loarã apofasea) s-facã numta; Mitlu bãgã
(expr: acumprã) nã furtii di balidz; anvitsai cã badz
(expr: acumpri, adunj, creshti) tsachi; bagã-ts oara
(expr: mutrea ghini s-nu pats tsiva, s-ts-ai cãshtiga, bagã-ts mintea); bagã oarã
(expr: mutrea ghini, ai-tsã mintea) s-nu intrã cariva n casã; nu bãgã oarã
(expr: nu-aduchi, nu-avdzã cã nu sh-avea mintea la-atseali) tsi-lj dzãsi aushlu; nu bãgai oarã
(expr: u-aveam mintea aljurea shi nu vidzui) ma s-tricu pri-aoa frati-tu; cãnjlji u bãgarã nãinti
(expr: (i) u-alãtrarã di u aspãrearã multu; (ii) trapsirã ninti, s-loarã dupã); el, cara-l bãgã luplu dinãpoi
(expr: cara lu-avinã luplu); s-ti bãgarim tu mãnã!
(expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bagã mãnã
(expr: nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu); nu li bag mpadi
(expr: nu-nj mi prudau) dinãintea-a voastrã; easi nveasta, bagã boatsea
(expr: nchiseashti s-aurlã); nipotlu bãgã minti bunã
(expr: s-featsi cu minti, nvitsã cum s-facã); tsi bagã tu minti?
(expr: tsi mindueashti?); bagã-nj-ti
(expr: culcã-ti s-dornji), pulje, bagã-nj-ti (culcã-ti s-dornji); ved cã bãgash zvercã
(expr: ti ngrãshash); ved cã bãgash carni tu ureclji
(expr: ti ngrãshash); sh-bãgã lãili
(expr: intrã tu jali); mãni bãgãm
(expr: nchisim s-tsãsem) tu-arãzboi; multu mi bag
(expr: cilihtisescu, nj-bag zori) tra s-fug; sh-avea bãgatã stranjili atseali nalili
(expr: s-avea nviscutã cu stranjili nali) tsi li-adusi tatã-su dit Vlãhii; suntu anj di dzãli di cãndu nu bãgai ciciorlu
(expr: nu cãlcai) pi la nàsh; bãgãm
(expr: fripsim) pi sulã un noatin; chiru, canda s-bãgã tu guvã di sharpi
(expr: canda s-ascumsi tra s-nu lu-aflã vãrnu); cara si s-aflã tsi-ai faptã, lipseashti s-ti badz tu guvã di sharpi; lu bãgã arãu la frati-su
(expr: lj-dzãsi a frati-sui c-avea faptã un lucru arãu)

§ bãgat (bã-gátŭ) adg bãgatã (bã-gá-tã), bãgats (bã-gátsĭ), bãgati/bãgate (bã-gá-ti) – tsi easti faptu s-intrã iuva; tsi easti alãsat si sta pi tsiva; apus, pus, culcat, curdisit, ashtirnut
{ro: băgat, plasat, pus, aplicat, intrat, etc.}
{fr: mis, placé, posé, appliqué, entré, etc.}
{en: put, placed, applied, etc.}

§ bãgari/bãgare (bã-gá-ri) sf bãgãri (bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã tsiva; puneari, culcari, curdisiri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a băga, de a plasa, de a pune, de a aplica, de a intra, etc.; băgare, plasare, punere, aplicare, intrare, etc.}
{fr: action de mettre, de placer, de poser, d’appliquer, d’entrer, etc.}
{en: action of putting, of placing, of applying, etc.}
ex: tri bãgari pri aranã
(expr: easti multu bun); aestã eara bãgari tru somnu
(expr: aestã eara mash tra s-lu-arãdã)

§ nibãgat (ni-bã-gátŭ) adg nibãgatã (ni-bã-gá-tã), nibãgats (ni-bã-gátsĭ), nibãgati/ni-bãgate (ni-bã-gá-ti) – tsi nu easti bãgat s-intrã iuva; tsi nu s-ari bãgatã s-doarmã; etc.
{ro: nebăgat, neculcat, etc.}
{fr: qui n’est pas mis, qui n’est pas couché, etc.}
{en: who is not put in, who does not lie down, etc.}
ex: hiu nibãgat ninga (nu mi bãgai ninga s-dormu)

§ nibãgari/nibãgare (ni-bã-gá-ri) sf nibãgãri (ni-bã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva nu s-bagã
{ro: acţiunea de a nu băga, de a nu se culca, etc.}
{fr: action de ne pas mettre, de ne pas se coucher, etc.}
{en: action of not putting in, of not lying down, etc.}

§ bãgãturã (bã-gã-tú-rã) sf bãgãturi (bã-gã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; vãtãmãturã
{ro: avort la oi}
{fr: avortement chez les brebis}
{en: miscarriage (sheep)}

2: un beasi sh-altu nchirdãseashti = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru ma altu va-lj veadi hãirea; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji;
3: mini lu nvets s-beasã = mini-lj dzãc tsi s-facã cã el nu para shtii; mini lu urnipsescu;
4: ntsapã gumarlu tra s-beasã = va s-lu caftsã un lucru tra s-tsã si da;
5: tsi s-easã, s-beasã = tsi s-hibã, s-hibã;
6: cari beasi, amputi = ma s-fats un lucru, nu va pots s-lu-ascundzã)
{ro: băşi}
{fr: péter, vesser}
{en: farted}
ex: iu s-easã, s-beasã!; omlu linãvos, i va s-tindã, i ba s-beasã; nu-l cãrtea gumarlu, s-nu beasã; bishish fãrã arshini cã-ts fu fatsa lai; altu bishi sh-altu nchirdãsi
(expr: un lu fatsi lucrul sh-trã altu s-dzãtsi cã-l featsi); prashlu s-mãcã pãnã tu Martsu, cã dupã Martsu s-amputi, cã-l beasi Martsul

§ bishit (bi-shítŭ) adg bishitã (bi-shí-tã), bishits (bi-shítsĭ), bishiti/bishite (bi-shí-ti) – tsi ari traptã unã bishinã
{ro: băşit}
{fr: pété, vessé}
{en: farted}
ex: prash bishit (moali?)

§ bishiri/bishire (bi-shí-ri) sf bishiri (bi-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tradzi unã bishinã
{ro: acţiunea de a băşi}
{fr: action de péter, de vesser}
{en: action of farting}
ex: bishirea easti-arushinoasã

§ bishinedz (bi-shi-nédzŭ) (mi) vb I bishinai (bi-shi-náĭ), bishinam (bi-shi-námŭ), bishinatã (bi-shi-ná-tã), bishina-ri/bishinare (bi-shi-ná-ri) – (unã cu bes)

§ bishinat (bi-shi-nátŭ) adg bishinatã (bi-shi-ná-tã), bishinats (bi-shi-nátsĭ), bishinati/bi-shinate (bi-shi-ná-ti) – (unã cu bishit)

§ bishinari/bishinare (bi-shi-ná-ri) sf bishinãri (bi-shi-nắrĭ) – (unã cu bishiri)

§ bishi-nãtoari/bishinãtoare (bi-shi-nã-tŭá-ri) sf bishinãtori (bi-shi-nã-tórĭ) – unã soi di pãrnoanji tsi-lj si da a unei tufechi i a unei pishtoalã
{ro: revolver}
{fr: arme à feu}
{en: fire arm}

§ strãbãshinã (strã-bã-shí-nã) sf strãbãshinj (strã-bã-shínjĭ) – partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; strãbishinã, buric, bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, pãntic, pãnticã, plãsturã, prãsturã, schimbe
{ro: burtă}
{fr: ventre, panse}
{en: belly, abdomen}
ex: lj-u deadi tu strãbãshinã (pãntica) cu cutsutlu shi-lj virsã matsãli

§ strãbishinã (strã-bi-shí-nã) sf strãbishinj (strã-bi-shínjĭ) – (unã cu strãbãshinã)

21: di la cap s-amputi pescul = zborlu tsi s-dzãtsi cãndu lucrili s-duc anapuda shi stepsul ahiurheashti cu-atselj ma mãrlji, cu capitli;
22: am cap, ãnj talji caplu, nj-lja caplu, nj-aprindi caplu, etc. = hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu;
23: cap ligat = cap cu minti sãnãtoasã, cu giudicatã bunã, cap tsi mindueashti ghini;
24: un cu dauã capiti = un gioni cutidzãtor, cu gãireti;
25: (trec, s-fac) “doi” anj ãn cap = (trec, s-fac) tamam “doi” anj;
26: dau cap, scot caplu = mi-aspun, mi ved, mi-alãncescu, mi ndzãmedz; es nafoarã;
27: nu pot sã scot caplu iuva; nu am iu sã scot caplu; nj-bãgai caplu tu loc = nj-easti multã arshini, mi-arushinai multu, mi ngroapã loclu;
28: (nj-)aplec caplu = mi ncljin, mi tãpinjusescu, u-adun coada, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, etc.;
29: cu caplu nghios = amãrãt, nvirinat, cripat, tapin, tãpinusit;
30: cu caplu-aspindzurat, lu-aspindzurai caplu = (i) hiu nvirinat, mãrãnat, amãrãt, cãnjisit, cripat, etc.; (ii) escu cãtãdixit, nj-si freadzirã nãrli, nj-adunai coada, etc.;
31: hiu domnu pri caplu-a meu = fac cum voi mini, nu fac tsi-nj dzãc altsã, nu tsãn di vãrnu tu bana-a mea;
32: nj-bag caplu tu tastru = mi afierusescu, mi fac curbani (tilefi);
33: lj-mãc caplu = ãl mor, ãl vatãm;
34: mut (scol) caplu = mi ximut, rebilipsescu; mi-alumtu cu oaminjlji a unei chivernisi dit cratlu iu bãnedz di itia cã elj fac nindriptãts shi tirãnsescu dunjaea;
35: l-bag cu caplu tu loc = lu-aurlu, l-cãtigursescu multu;
36: nj-leg caplu = mi nsor;
37: mi scol cu noaptea n cap = mi scol di-andzari, tu hãrãxitã, tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii, etc.;
38: pri caplu-a meu! nj-bag caplu! = unã soi di giurat tsi s-fatsi dinintea-a unui om tsi nu nã pistipseashti, cu noima di “hiu sigur di-atseali tsi dzãc, giur cã-i dealihea, s-mor ma s-nu hibã dealihea, s-mi-agudeascã astrãpia, etc.”;
39: ãlj ljau caplu = ãlj talj caplu sh-lu-alas fãrã cap!;
40: nj-ljau caplu = fug di-aoa, mi fac afan, u-angan cãtsaua, li cãlescu, etc.;
41: s-lj-arachi caplu shi s-fudz; sã-lj ljai caplu shi s-fudz!; sã-lj ljai caplu di mushatã tsi easti = easti multu mushatã, nu-ari tu lumi ma mushatã di ea;
42: ãnj shuirã prit cap = ãnj treatsi prit minti;
43: nu mi doari caplu = nu-am ananghi, nu-am vãrã cripari, nu nj-adutsi vãrã ghideri;
44: nj-u da n cap = mi fatsi sã-nj yinã-andralã, mi mbeatã;
45: nj-adar caplu, lu-am adratã caplu = mi mbet, mi-am mbitatã;
46: nu shtiu iu nj-am caplu = hiu ahãntu acãtsat cã nu shtiu tsi s-fac prota;
47: nu dzãc cap = nu mi doari caplu, nu am dureari di cap;
48: u acot ãn cap; lu scot un lucru n cap = l-biti-sescu un lucru ashi cum ãl voi, u scot naparti, l-fac lucrul cum mi-arãseashti s-hibã adrat, amintu (azvingu) tu-unã alumtã, etc.;
49: nj-fac di cap; nj-fac dupã cum ãnj lja caplu vimtu = fac tsi voi, cum voi, cum ãnj treatsi prit minti, nu-ascultu di vãrnu;
50: u-adar cu cap sh-cu coadã = fac un lucru slab, nibun, cum nu lipseashti adrari;
51: din cap pãnã n coadã; di la cap pãnã la cicioari = ditu-nchisitã pãnã tu bitisitã;
52: nu-ari ni coadã, ni cap; ne cap, ne cior = easti ncãrshiljat, alocuta, sh-mintit, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi;
53: lj-aprindu palji n cap; lj-aprindu caplu = lj-dzãc zboarã tsi-l cãrtescu, tsi lu-aprindu, tsi-l inãtusescu, tsi-l fac s-lu-acatsã dratslji;
54: nj-bat caplu di mur (stizmã) = mi frimintu multu shi nu shtiu tsi s-fac, nu pot s-ljau unã apofasi;
55: am fumuri ãn cap = nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap;
56: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã)
{ro: cap, căpăţână de usturoi, sfârc de sân, roată de caşcaval, capital, şef, capăt, extremitate, etc.}
{fr: tête; tête d’ail, têtin, bout de sein; fromage; capital, chef, bout, commencement, etc.}
{en: head, garlic cloves; nipple, cheese, capital, chief, end, etc.}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); tricu fãndãclu pisti capitli-a noastri; caplu fatsi, caplu tradzi; caplu tsi nu ntreabã, multi vai tragã; cap ai, tsi u vrei mãdua?; voi cari avets cap? (fig: ma marli?); cari sh-aveaglji gura, caplu-a lui sh-aveaglji; caplu s-hibã ghini, scuturi (taxirãts) cãti s-vrei; nu s-aleadzi, iu-i caplu shi iu-i coada
(expr: easti mintit, alocuta, nu ari ni nchisitã ni bitisitã); cari s-ai cap trã discari, du-ti la moarã; cari ai cap trã discari, du-ti ndzeanã sh-huhutea; acãtsarã capitli sh-li tãljarã (fig: cãpiili sh-lji vãtãmarã); coada cap (fig: cãpii, ma mari) easti la noi sh-luplu picurar la oi; mizia scoasi cap
(expr: cãt fitrusi, cãt criscu niheamã); scoasi cap
(expr: nchisi si scoatã pronj) furuntselu; nu pot si scot caplu di fricã
(expr: nu pot s-es nafoarã); inshits soatsã, cu capitli goali
(expr: capitli neacupiriti); s-acãtsã tu caplu-a corlui
(expr: tu nchisita-a corlui); nu-ari nitsiun cap di alj
(expr: easti multu oarfãn); lj-supsi caplu di tsãtsã
(expr: lj-supsi gurguljlu); adu-nj dauã capiti
(expr: aroati) di cãshcãval; toclu mãca caplu (fig: capitalu); caplu (fig: capitalu) di paradz njicshurã; nj-mãcã calpuzanlu shi capitli
(expr: capitaljlu, paradzlji bãgats tu alishvirishi) shi diafurlu; ari capitli cu diafur
(expr: paradzlji bãgats cu toc); oili deadirã cap
(expr: s-alãncirã); da cap
(expr: s-aspun, s-ved, s-alãncescu) cãrvãnarlji la crutsi; deadirã cap fumeljli, si lj-arcãm cãrveljli; deadi un cap di-arãu
(expr: andzãmã un izvur); lãcrinjli-a ljei, un cap di-rãu
(expr: izvur); cap
(expr: da cap, s-alãncescu) sh-cudarlji; ishirã tu caplu
(expr: intrata, nchisita) a prumuvearãljei; mushatã, sã-lj ljai caplu; el ari cap ligat
(expr: tsi mindueashti ghini, cu giudicatã bunã), nu-lj lja caplu
(expr: nu-aducheashti, nu-lj talji caplu); lj-loa multu caplu
(expr: eara multu dishteptu, nvitsa multu ghini); nveatsã culai, lj-aprindi caplu
(expr: easti dishteptu); bãneadzã fãrã s-lu doarã caplu
(expr: fãrã cripãri); pãn tu oara-a moartiljei nu dzãsi cap (nu dzãsi cã-l doari caplu); di-atumtsea tricurã doi anj ãn cap
(expr: s-featsirã tamam doi anj); nu va poatã s-u scoatã n cap
(expr: nu va poatã s-bitiseascã lucrul, s-amintã, s-azvingã); n cap cu tini ni draclu nu u scoati
(expr: ni draclu nu poati s-ti-azvingã, s-amintã cu tini); s-lu scoatã lucurlu n cap
(expr: s-lu bitiseascã lucrul); cari i-atsel cu dauã capiti
(expr: cari easti atsel tsi s-pistipseashti gioni sh-cuteadzã s-facã…); mutã caplu
(expr: rebilipsi); ashtirnets-vã, nu mutats cap
(expr: nu vã ximutats); cari s-dutsi aclo, sh-bagã caplu tu tastru
(expr: s-fatsi curbani); s-tsã mãts caplu, s-tsã mãts!
(expr: s-ti moarã, s-ti vatãmã); tsi yini cu caplu nghios
(expr: nvirinat, tãpinusit)?; li-aspindzurarã capitli
(expr: s-cãtãdixirã, lã scãdzu tinjia, sh-li freadzirã nãrli, s-arushinarã); mi featsi s-nu pot si-nj scot caplu iuva
(expr: mi featsi s-mi-arushinedz multu); mi bãgarã cu caplu tu loc
(expr: mi-aurlarã multu); dusi, sh-lo caplu!
(expr: fudzi!); an, trã Stã Vinjiri, sh-ligã sh-el caplu
(expr: si nsurã); yinlu lj-u deadi n cap
(expr: lu mbitã, l-featsi sã-lj yinã an-dralã); lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); si scoalã cu noaptea n cap
(expr: si scoalã di andzari, tu hãrãxitã, etc.); mi giur pi caplu-a meu
(expr: mi giur, s-mor ma s-nu hibã dealihea); pi cap-tsã, nu mi-arãdi!
(expr: s-ti-agudeascã astrãpia ma s-mi-arãdz); sculã caplu
(expr: si ximutã, rebilipsi) Arbinshia; di tsi ts-arãdz va-ts cadã (yinã) pri cap; cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor); caplu tsã lu-aspargu, chefea nu ts-u-aspargu; caplu ca tãgari (mari ca tãgarea), ma minti nu-ari; altsã lucreadzã cu truplu sh-altsã cu caplu; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu

§ cãpic1 (cã-pícŭ) sn cãpitsi/cãpitse (cã-pí-tsi) – cap ma njic
{ro: căpuşor}
{fr: petite tête}
{en: small head}

§ cãpos (cã-pósŭ) adg cãpoasã (cã-pŭá-sã), cãposh (cã-póshĭ, cãpoasi/cãpoase (cã-pŭá-si) – tsi ari caplu mari; tsi ari caplu gros shi aducheashti greu; tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi; cap di crinã, cap di shinic, cap di tãgari, etc.
{ro: căpăţânos}
{fr: qui a une grosse tête; têtu}
{en: with a big head; stubborn}

§ cãpitsãnã (cã-pi-tsắ-nã) sf cãpitsãnj (cã-pi-tsắnjĭ) –
1: partea di nai ma nsus a truplui di om (iu s-aflã ncljisã midua, acupiritã prisuprã di per shi n fatsã cu oclji, nari, ureclji, gurã, etc.); oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cãpãtsãnã, cap, craniu, cafcalã, cafcã, cãrapã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã, cofã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã;
2: arãdãtsina (ca unã tseapã) di alj; cap di alj; cãpitsãnã di alj;
3: cumatã di zahãri faptã tra si sh-u-aducã cu un lucru tsi ari unã chipitã nsus sh-unã parti largã nghios (pri cari poati s-hibã bãgatã s-shadã; cãpitsãnã di zahari)
{ro: craniu, cap, căpăţână de usturoi, căpăţână de zahăr}
{fr: crâne, tête, gousse d’ail, pain de sucre}
{en: skull, head, clove of garlic, sugar-loaf}
ex: un la yinghits cãpitsãnj (capiti)

§ cãpãtsãnã (cã-pã-tsắ-nã) sf cãpãtsãnj (cã-pã-tsắnjĭ) – (unã cu cãpitsãnã)

§ cãpitãnj (cã-pi-tắnjĭŭ) sn cãpitãnji/cãpitãnje (cã-pi-tắ-nji) – unã soi di pungã di pãndzã ncljisã (cusutã di tuti pãrtsãli) sh-umplutã di lãnã (bumbac, puh., etc.) faptã maxus tra si s-bagã sum caplu-a omlui cãndu doarmi (pi scamnu iu s-shadi, la mesi cãndu s-andoapirã di tsiva, etc.); cãpitinj, cãpitunj, pruschefal;
(expr: fatsã di cãpitãnj = unã soi di pungã di pãndzã (cãtivãrãoarã chindisitã) tu cari s-bagã cãpitãnjlu tra s-nu s-murdãripseascã)
{ro: căpătâi, pernă}
{fr: chevet, oreiller, coussin}
{en: bed head, pillow}
ex: dada-ts plãndzi cãpitãnj (la pruschefal)

§ cãpitinj (cã-pi-tínjĭŭ) sn cãpitinji/cã-pitinje (cã-pi-tí-nji) – (unã cu cãpitãnj)
ex: si-andoapirã pi cãpitinj; cãt fu lãndzitã nu fudzi di la cãpitinjlu-a ljei

§ cãpitunj (cã-pi-túnjĭŭ) sn cãpitunji/cãpitunje (cã-pi-tú-nji) – (unã cu cãpi-tãnj)
ex: bãgã vasilico sum cãpitunj; dutsi shi nhidzi cutsutlu sum cãpitunjlu a cumnatã-sai

§ capelã (ca-pé-lã) sf capeli/capele (ca-pé-li) – lugurii purtatã pri cap di oaminj (tra s-lji afireascã di ploai, soari, arcoari, etc.); cãpelã; cãciulã, cãciuã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi, cãlpachi
{ro: pălărie}
{fr: chapeau}
{en: hat}
ex: di cãndu fu tu Rumãnii, poartã capelã, nu fatsi cãbuli fesea; sh-muljerli a noastri ahiurhirã s-poartã capeli ca tu Ivropi; aflã nã preaclji di stranji ma buni sh-nã capelã-analtã

§ cãpelã (cã-pé-lã) sf cãpeli/cãpele (cã-pé-li) – (unã cu capelã)

§ capit1 (cá-pitŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea (mardzina, caplu) dit bitisitã (sh-cãtivãrãoarã nchisitã) a unui lucru lungu (cioarã, spangu, banã, mes, prumuvearã, etc.); caput, cap, cornu, spitsã
{ro: capăt}
{fr: bout, extrémité}
{en: end, extremity}

§ caput (cá-putŭ) sn capu-ti/capute (cá-pu-ti) – (unã cu capit1)
ex: aflã caputlu a hirlui; u dusi pãnã tu caput (mardzini)

§ capit2 (cá-pitŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – lãna tsi s-tundi di la caplu, gusha shi coada-a oailjei
{ro: lâna tunsă de la capul şi coada de oaie}
{fr: laine de mouton qui croît sur la tête, autour du cou et sur la queue}
{en: sheep wool taken from the head and tail}

§ cãpitedz (cã-pi-tédzŭ) vb I cãpitai (cã-pi-táĭ), cãpitam (cã-pi-támŭ), cãpitatã (cã-pi-tá-tã), cãpitari/cãpitare (cã-pi-tá-ri) – tundu “capit”-lu (lãna di la caplu shi coada-a oailjei)
{ro: tund “capitlu” oilor}
{fr: tondre le “capit” des moutons}
{en: shear the sheep “capit”}
ex: cãpitãm oili (tundem lãna di la caplu shi coada-a oailor)

§ capit3 (cá-pitŭ) vb I cãpitai (cã-pi-táĭ), cãpitam (cã-pi-támŭ), cãpitatã (cã-pi-tá-tã), cãpitari/cãpitare (cã-pi-tá-ri) – (unã cu cãpitedz)

§ cãpitat (cã-pi-tátŭ) adg cãpitatã (cã-pi-tá-tã), cãpitats (cã-pi-tátsĭ), cãpitati/cã-pitate (cã-pi-tá-ti) – (oaea) tsi easti tumsã la cap, gushi shi coadã; (lãna) tumsã di la caplu shi coada-a oailjei
{ro: tuns la cap şi la gât; (lâna) care vine de la cap şi gât}
{fr: tondue sur la tête et autour du cou}
{en: with head and neck sheared}

§ cãpi-tari/cãpitare (cã-pi-tá-ri) sf cãpitãri (cã-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-capitã unã oai
{ro: acţiunea de a tunde “capitlu” de la oi}
{fr: action de tondre le “capit” des moutons}
{en: action of shearing the “capit” of sheep}

§ capishonã (ca-pi-shĭó-nã) sf capishoni/capishone (ca-pi-shĭó-ni) – unã soi di capelã (di adimtu, pustavi, pãndzã, etc.) tsi s-adavgã la gulirlu-a paltolui tra si s-bagã pristi cap cãndu da ploai (tra s-nu s-udã perlu i caplu-a omlui); cãpush, zãrculã, culari, cuculã
{ro: capişon}
{fr: capuchon}
{en: hood}

§ cãpush2 (cã-púshĭŭ) sn cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu capishonã)
ex: bagã-ts cãpushlu n cap

§ capã (cá-pã) sf capi/cape (cá-pi) – palto cu capishonã (zãrculã); tãmbari, pãnãcapã, pãnucaplã
{ro: manta cu glugă}
{fr: manteau à capushon}
{en: coat with hood}

§ pãnucapã (pã-nu-cá-pã) sf pãnucapi/pãnucape (pã-nu-cá-pi) – (unã cu capã)

§ pãnucaplã (pã-nu-cá-plã) sf pãnucapli/pãnucaple (pã-nu-cá-pli) – (unã cu capã)

§ ncãpushedz (ncã-pu-shĭédzŭ) (mi) vb I ncãpushai (ncã-pu-shĭáĭ), ncãpusham (ncã-pu-shĭámŭ), ncãpushatã (ncã-pu-shĭá-tã), ncãpushari/ncãpushare (ncã-pu-shĭá-ri) – nj-trag capishonea pristi cap s-mi-afirescu di ploai (neauã, arcoari, soari, etc.); nj-bag nã mãndilã pristi cap (ca un capishon)
{ro: pune pe cap capişonul}
{fr: mettre le capuchon sur la tête}
{en: put the hood on the head}
ex: cara lu ncãpushe (lj-bãgã capishona, baltsul pristi cap) ghini, nu-avea pri iu s-lji intrã vimtul

§ ncãpushat (ncã-pu-shĭátŭ) adg ncãpushatã (ncã-pu-shĭá-tã), ncãpushats (ncã-pu-shĭátsĭ), ncãpushati/ncãpushate (ncã-pu-shĭá-ti) – tsi sh-ari bãgatã capishonea pri cap (capishonea) tsi easti bãgatã pristi cap
{ro: cu capişonul pus pe cap}
{fr: avec le capuchon sur la tête}
{en: with the hood on the head}

§ ncãpushari/ncãpushare (ncã-pu-shĭá-ri) sf ncãpusheri (ncã-pu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ncãpushadzã
{ro: acţiunea de a pune pe cap capişonul}
{fr: action de mettre le capuchon sur la tête}
{en: action of putting the hood on the head}

§ capotã (ca-pó-tã) sf capoti/capote (ca-pó-ti) – stranj tsi s-poartã n casã i nafoarã tsi poati s-aibã mãnits shi zãrculã; cãpotã, capot
{ro: manta cu mâneci şi poate capişon}
{fr: peignoir, capote pourvue de manches et, des fois, de capuchon}
{en: housecoat or overcoat with sleeves and sometimes hood}

§ cãpotã (cã-pó-tã) sf cãpoti/cãpote (cã-pó-ti) – (unã cu capotã)

§ capot (ca-pótŭ) sn capoati/capoate (ca-pŭá-ti) – (unã cu capotã)
ex: dã-ts capotlu la nã parti; ãlj deadi capotlu si s-anvãleascã

§ cacutsã (ca-cú-tsã) sf cacutsã (ca-cú-tsã) – capotã njicã
{ro: manta mică}
{fr: petit peignoir, petit man-teau}
{en: small housecoat or overcoat}

§ capitalj (ca-pi-táljĭŭ) sn capitalji/capitalje (ca-pi-tá-lji) – aveari (paradz, loc, pãrmãtii, etc.) cu cari omlu poati sã nchiseascã un lucru cu cari s-facã ma multã aveari (ca bunãoarã, sã-sh dishcljidã unã ducheani, s-acumpãrã oi cu cari s-facã mãxulji trã vindeari, etc.); cap, capital, cãpitalj, sirmae, seu
{ro: capital}
{fr: capital}
{en: capital}
ex: nu li ljau trã capitalj (cap) graili a lor; sh-adunã pãrã cu pãrã shi sh-featsi un capitalj

§ cãpitalj (cã-pi-táljĭŭ) sn cãpitalji/cãpitalje (cã-pi-tá-lji) – (unã cu capitalj)
ex: avets cãpitalji?; nu-am cãpitalj (paradz) s-dishcljid nã ducheani

§ capital (ca-pi-tálŭ) sn capi-talji/capitalje (ca-pi-tá-lji) – (unã cu capitalj)

§ cãp (cắpŭ) sm cãpi (cắpĭ) shi cãchi (cắchĭ) shi sn cãpuri (cắ-purĭ) – omlu di frãmti ditu-unã hoarã (pulitii, crat, etc.); atsel tsi easti ma marli tu-unã parei di oaminj; un tsi s-aflã tu-unã semti (scarã) ma nsus di altsã (ditu-unã multimi di oaminj, tu-unã parei, sutsatã, etc. cari ascultã di el); cap, cãpii, frãmti, ma marli, mar, mãimar
{ro: şef}
{fr: chef}
{en: chief}
ex: celniclu easti ca pãrinti, ca cãp astãdz; celniclu easti cãplu (caplu) a fãlcariljei; him cupii fãrã picurar, fãrã cãp (mãimar); cãplu (frãmtea) a numtãljei easti nunlu; prota bea cãplu (ma marli); escu tu cãp (inshii protlu: zbor dit un agioc di ficiurits)

§ cãpii/cãpie (cã-pí-i) sf cãpii (cã-píĭ) –
1: cãp, cap, frãmti, ma marli, mar, mãimar, tãpar;
2: semtea (loclu) tsi u-ari shi lucrul tsi-l fatsi cãplu a unei multimi di oaminj; (fig: cãpii = fumealji (soi, scarã bunã); ugeachi)
{ro: şef, căpetenie; şefie, conducere}
{fr: chef, conducteur; commandement, protection}
{en: chief, leader, head; leadership, position of command}
ex: acatsã cãpia (atsel ma marli) a peshtilor; pitricurã la Dumnidzã cãpiili (ma mãrlji) a lor; tatã, di cãpii (fig: scarã, soi, ugeachi) mari; easti di soi, di cãpii (fig: ugeachi) mari

§ cãpitan (cã-pi-tánŭ) sm, sf cãpitanã (cã-pi-tá-nã), cãpitanj (cã-pi-tánjĭ), cãpitani/cãpitane (cã-pi-tá-ni) – atsel tsi easti caplu (ma marli) tu-unã ceatã di furi (tu-unã buluchi di oaminj tsi vor s-facã deadun un lucru, unã parti dit ascheri, etc.); cãpidan, capidan, cap, cãp, cãpii
{ro: căpitan}
{fr: capitain, chef}
{en: captain, chef}
ex: ligati ca capitani (ligati la cap ca neshti cãpitanj di furi)

§ cãpidan (cã-pi-dánŭ) sm, sf cãpidanã (cã-pi-dá-nã), cãpidanj (cã-pi-dánjĭ), cãpidani/cãpidane (cã-pi-dá-ni) – (unã cu cãpitan)
(expr: muljari cãpidanã = muljari livendã, gioanã, babageanã)
ex: moi mushatã cãpidanã
(expr: livendã, gioanã)

§ capidan (ca-pi-dánŭ) sm, sf capidanã (ca-pi-dá-nã), capidanj (ca-pi-dánjĭ), capidani/capidane (ca-pi-dá-ni) – (unã cu cãpitan)
ex: eara capidan (cãpitan di furi) la munti

§ cãpitã-natã (cã-pi-tã-ná-tã) sf cãpitãnati/cãpitãnate (cã-pi-tã-ná-ti) – lucrul (shi soea di lucru) tsi-l fatsi cariva tu chirolu tsi easti cãpitan di furi; ceatã di oaminj tsi ari n cap un cãpitan (shi loclu tsi-l ursescu nãsh); cãpitãnlãchi, cãpii
{ro: căpitănie}
{fr: capitai-nerie, commandement}
{en: captaincy, command}
ex: tu cãpitãnata al Jeacã (chirolu cãndu Jeacã cumãndãrsea furlji); Ali-Pasha asparsi cãpitãnatili

§ cãpitãnlãchi/cãpitãnlãche (cã-pi-tãn-lắ-chi) sf cãpitãnlãchi (cã-pi-tãn-lắchĭ) – (unã cu cãpitãnatã)

§ cãpitãnilji/cãpitãnilje (cã-pi-tã-ní-lji) sf cãpitãnilj (cã-pi-tã-níljĭ) – paradzlji tsi lã si da a furlor (sh-di-aradã-lj lja capidanlu-a lor) tra s-sãlãgheascã un sclav tsi lu-avea acãtsatã ninti; xagurauã, axagurauã, discumpãrari
{ro: răscumpărare, răsplată}
{fr: rachat, rançon}
{en: ransom, payment for buying the freedom of a prisoner}