DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cutsut

cutsut (cu-tsútŭ) sn cutsuti/cutsute (cu-tsú-ti) – hãlati cu cari s-talji lucri (pãni, carni, cãrtsã, etc.) faptã di-aradã di-unã lipidã nturyisitã ghini (trã tãljari) sh-unã mãneari (trã tsãneari cu mãna); cãtsut, lipidã, custurã, curtelã;
(expr:
1: suntu pri cutsuti = nu s-vor dip, s-aurãscu multu, suntu dushmanj tsi nu pot si mbuneadzã shi caftã si-sh facã cãt ma multu-arãu;
2: bag cutsut = fac mãchelj, mãchilipsesu, gilitipsescu, vatãm;
3: am pãnea sh-cutsutlu tu mãnã = aum tutã putearea s-fac tsi voi, nu poati s-mi ncheadicã vãrnu;
4: lj-bag cutsutlu la gushi = lj-bag multã zori sh-nu-ari tsi s-facã, va s-adarã tsi-lj caftu mini;
5: nj-agiundzi cutsutlu la os; mi-aflu pri lipida (muclja) di cutsut = cãdzurã bileadzlji pri mini, u-am multu zori sh-agiumshi aclo iu va fac atsea tsi nu vream dip ta s-fac;
6: nj-da (nj-intrã, aduchescu) un cutsut tu inimã = am unã mari dureari)
{ro: cuţit}
{fr: couteau}
{en: knife}
ex: lj-intrã cutsutlu tu hicat; a cutsutlui nu-lj si da cu bushlu; dzua tutã pri cutsuti eara
(expr: si ncãcea, s-alumta cu multã urã); turtsãlj va bagã cutsut

§ cãtsut (cã-tsútŭ) sn cãtsuti/cãtsute (cã-tsú-ti) – (unã cu cutsut)
ex: nu-lj sunt zboarã ma cutsãti; lo hiljlu di-amirã cãtsutlu ta s-lu talji puljlu

§ cutsutic (cu-tsu-tícŭ) sn cutsuti-tsi/cutsutitse (cu-tsu-tí-tsi) – cutsut njic
{ro: cuţitaş}
{fr: petir couteau}
{en: small knife}

§ cutsutash (cu-tsu-táshĭŭ) sn cutsuta-shi/cutsutashe (cu-tsu-tá-shi) – (unã cu cutsutic)

§ cutsutici (cu-tsu-tícĭŭ) sn cutsutici/cutsutice (cu-tsu-tí-ci) – (unã cu cutsutic)
ex: trapsi apoea cutsuticilu shi-lj tãlje limba

§ curtelã (cur-té-lã) sf curteli/curtele (cur-té-li) – cutsut mari
{ro: cuţit mare}
{fr: grand couteau}
{en: big knife}

§ cãtsutar (cã-tsu-tárŭ) sm, sf adg cãtsutarã (cã-tsu-tá-rã), cãtsutari (cã-tsu-tárĭ), cãtsuta-ri/cãtsutare (cã-tsu-tá-ri) – atsel tsi fatsi i vindi cutsuti; cutsãtar, cutsitar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tufechi/tufeche

tufechi/tufeche (tu-fé-chi) sf tufechi (tu-féchĭ) – armã di foc di multi turlii (tsi omlu poati s-u poartã cu el), cari ari un pat (cundachi) di lemnu sh-un glup (sulinar) lungu prit cari treatsi curshumea cãndu omlu u-aminã (u tradzi, u-arucã) tra si s-apãrã di dushmanj i s-lji vatãmã; tufechi, dugrã, grã, martinã, sinauer, carofilã, carupilã, cifte, manliherã;
(expr:
1: tsãtsa di tufechi = partea di la tufechi iu s-bagã capsa;
2: u sãndzinedz tufechea = ahiursescu ghini;
3: u-aruc tufechea = mi isusescu; cã la isozmati s-aminã tufechili;
4: alas s-greascã tufechea = ti fac cu zorea, ti sãlnãescu cu tufechea s-lu fats un lucru;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va parãlu multu, caftã s-adunã cu itsi trop cãt ma multsã paradz, easti multu scljinciu;
6: nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã = nu ti-acats di-un lucru cãndu nu ai tuti hãlãtsli tsi tsã lipsescu)
{ro: puşcă}
{fr: fusil}
{en: rifle}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); suflit nu-ari, suflit lja (angucitoari: tufechea); boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); muljarea, calu sh-tufechea nu si mprumutã; avea cãdzutã el tu tufechi; nu ti-agioacã cu tufechea; sh-lo tufechea nanumirea shi s-dusi avinatic; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; cãdea tufechili ca grindinea; trag elj cu tufechili, ma nu u-agudirã; la tufechi, la-apãlj sh-la cutsuti trãdzea; sh-lo nã tufechi, nã turtã caldã shi nã ploscã cu yin; u sãndzinã tufechea
(expr: nchisi ghini); u-arcã tufechea
(expr: s-isusi); cara s-nu vrei ashi, a s-greascã tufechea
(expr: va ti sãlnãescu s-u fats cu tufechea, cu zorea)

§ tufichisescu (tu-fi-chi-sés-cu) vb IV tufichisii (tu-fi-chi-síĭ), tufichiseam (tu-fi-chi-seámŭ), tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisi-ri/tufichisire (tu-fi-chi-sí-ri) – amin tufechea (tra s-agudescu tsiva i pri cariva); agudescu (pliguescu, vatãm) cu tufechea; fac vrondu cu aminarea di tufechi; curshumedz
{ro: trage cu puşca, împuşca}
{fr: tirer un coup de fusil; fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot a rifle; shoot someone (wound or kill) with a rifle}
ex: lj-tufichisirã (lj-vãtãmarã cu tufechea) tuts cãts lj-aflarã cã ascundu armi

§ tufichisit (tu-fi-chi-sítŭ) adg tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisits (tu-fi-chi-sítsĭ), tufichisiti/tufichisite (tu-fi-chi-sí-ti) – tsi easti agudit (pliguit, vãtãmat) cu tufechea; (tufechi) tsi easti aminatã; curshumat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn