Dictsiunar

arãspãndescu (a-rãs-pãn-dés-cu) (mi) vb IV arãspãndii (a-rãs-pãn-díĭ), arãspãndeam (a-rãs-pãn-deámŭ), arãspãnditã (a-rãs-pãn-dí-tã), arãspãndiri/arãspãndire (a-rãs-pãn-dí-ri) – li arãescu tu-un loc ma mari lucrili tsi s-aflã adunati tu-un loc ma njic; (oaminj, oi, zboarã, anjurizmi, etc.) es dit un loc strimtu sh-njic (bisearicã, cutar, gurã di om, lilici, etc.) shi s-tindu tu locuri multi sh-mãri; lj-fac oaminjlji dit un loc s-fugã di tuti pãrtsãli; rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prãstuescu, arãescu, pispilescu, tindu
{ro: răspândi, împrăştia, dispersa}
{fr: (se) répandre, éparpiller, dissiper}
{en: spread, disperse, scatter}
ex: Gardani arãspãndi cutremlu; di un, di-alantu, s-arãspãndi zborlu; n-arãspãndim un ãncoa, altu nclo; sh-arãspãndi tutiputa ca gãljina cupria; arãspãndii simintsã

§ arãspãndit (a-rãs-pãn-dítŭ) adg arãspãnditã (a-rãs-pãn-dí-tã), arãspãndits (a-rãs-pãn-dítsĭ), arãspãnditi/arãspãndite (a-rãs-pãn-dí-ti) – tsi easti arãit dit un loc ma njic iu sta adunat tu-un loc ma mari; rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit, arãit, pispilit, tes
{ro: răspândit, împrăştiat, dispersat}
{fr: répandu, éparpillé, dissipé}
{en: spread, dispersed, scattered}
ex: cai shtii iu va s-hibã arãspãndit; astalji nã caprã, arãspãnditã di turma-a ljei

§ arãspãndiri/arãspãndire (a-rãs-pãn-dí-ri) sf arãspãndiri (a-rãs-pãn-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãspãndeashti tsiva; rãspãndiri, arãspãndzãri, aruvirsari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri, arãiri, pispiliri, tindiri, tindeari
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action de (se) répandre, d’éparpiller, de dissiper}
{en: action of spreading, of dispersing, of scattering}

§ arãspãndzãscu (a-rãs-pãn-dzắs-cu) (mi) vb IV arãspãndzãi (a-rãs-pãn-dzắĭ), arãspãndzam (a-rãs-pãn-dzámŭ), arãspãndzãtã (a-rãs-pãn-dzắ-tã), arãspãndzãri/arãspãndzãre (a-rãs-pãn-dzắ-ri) – (unã cu arãspãndescu)
ex: s-nu s-arãspãndzascã; arãspãndzãndalui unã anjurizmã; oili s-arãspãndzãrã pristi tut; nu lj-alãsa sã s-arãspãndzascã caljlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cutreambur1

cutreambur1 (cu-treám-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; s-mutã loclu; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (ãnj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji cã mi aspar multu; aduchescu unã mari asparizmã; cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur; clatin, clãtin, cleatin, scutur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu
{ro: cutremura, tremura, scutura, (se) înfiora, îngrozi}
{fr: secouer; trembler; frémir; (s’)épouvanter}
{en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, terrify}
ex: sh-muntsã s-cutrimburarã (trimurarã); s-cutrimburã loclu; si-lj vedz, s-ti cutreamburi (lãhtãrseshti); tsã si cutrimbura sh-cãmeasha di pri tini
(expr: lãhtãrseai multu di multu!); cara dau di-l ved huzmichearlu aestu, suflitlu nji si cutreamburã

§ cutrembur1 (cu-trém-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: mi cutrimburai (nj-tricurã hiorlji tu trup) di-atseali tsi vidzui

§ cutrimburat (cu-trim-bu-rátŭ) adg cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburats (cu-trim-bu-rátsĭ), cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-rá-ti) – (loclu) tsi s-ari minatã dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi-lj s-ari faptã multã fricã; tsi easti multu aspãreat; cutrimurat, cutrãmurat; trimburat, trimurat, trãmurat, clãtinat, clitinat, scuturat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit
{ro: cutremurat, tremurat, scuturat, înfiorat, îngrozit}
{fr: secoué; tremblé; frémi; épouvanté}
{en: shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, terrified}

ex: lumi cutrimburatã (lãhtãrsitã) di pãngãnj arãi

§ cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) sf cutrimburãri (cu-trim-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cutreamburã tsiva i cariva; cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari; trimurari, trãmurari, clãtinari, clitinari, scuturari; ãnhiurari, nhiurari; ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, crutsiri; bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri, trunduiri
{ro: acţiunea de a (se) cutremura, de a tremura, de a scutura, de a (se) înfiora, de a (se) îngrozi; cutremurare, tremurare, scuturare, înfiorare, îngrozire}
{fr: action de secouer; de trembler; de frémir; de (s’)épouvanter}
{en: action of shaking; of trembling; of quivering; of flickering; of rustling; of frightening, of terrifying}
ex: cutrim-burarea (cutremlu) a loclui s-fãtsea cãndu draclu lu-acãtsa turbarea atsea marea

§ cutreamur1 (cu-treá-murŭ) (mi) vb I cutrimurai (cu-tri-mu-ráĭ), cutrimuram (cu-tri-mu-rámŭ), cutri-muratã (cu-tri-mu-rá-tã), cutrimurari/cutrimurare (cu-tri-mu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)

§ cutremur1 (cu-tré-murŭ) (mi) vb I cutrimurai (cu-tri-mu-ráĭ), cutrimuram (cu-tri-mu-rámŭ), cutrimuratã (cu-tri-mu-rá-tã), cutrimurari/cutrimurare (cu-tri-mu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)

§ cutrimurat (cu-tri-mu-rátŭ) adg cutrimuratã (cu-tri-mu-rá-tã), cutrimurats (cu-tri-mu-rátsĭ), cutrimurati/cutrimurate (cu-tri-mu-rá-ti) – (unã cu cutrimburat)

§ cutrimurari/cutrimurare (cu-tri-mu-rá-ri) sf cutrimurãri (cu-tri-mu-rắrĭ) – (unã cu cutrimburari)

§ cutramur (cu-trá-murŭ) (mi) vb I cutrãmurai (cu-trã-mu-ráĭ), cutrãmuram (cu-trã-mu-rámŭ), cutrãmuratã (cu-trã-mu-rá-tã), cutrãmurari/cutrãmurare (cu-trã-mu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: s-cutramurã (s-cutreamburã) shi demunlu

§ cutrãmurat (cu-trã-mu-rátŭ) adg cutrãmuratã (cu-trã-mu-rá-tã), cutrãmurats (cu-trã-mu-rátsĭ), cutrãmurati/cutrãmurate (cu-trã-mu-rá-ti) – (unã cu cutrim-burat)

§ cutrãmurari/cutrãmurare (cu-trã-mu-rá-ri) sf cutrãmurãri (cu-trã-mu-rắrĭ) – (unã cu cutrimburari)

§ cul-teambur (cul-teám-burŭ) (mi) vb I cultimburai (cul-tim-bu-ráĭ), cultimburam (cul-tim-bu-rámŭ), cultimburatã (cul-tim-bu-rá-tã), cultimburari/cultimburare (cul-tim-bu-rá-ri) – (unã cu cutream-bur1)
ex: l-culteamburã merlu tra s-cadã mearili

§ cultimburat (cul-tim-bu-rátŭ) adg cultimburatã (cul-tim-bu-rá-tã), cultimburats (cul-tim-bu-rátsĭ), cultimburati/cultimburate (cul-tim-bu-rá-ti) – (unã cu cutrimburat)

§ cultimburari/cultimburare (cul-tim-bu-rá-ri) sf cultimburãri (cul-tim-bu-rắrĭ) – (unã cu cutrimbura-ri)

§ cutrumuredz (cu-tru-mu-rédzŭ) (mi) vb I cutrumurai (cu-tru-mu-ráĭ), cutrumuram (cu-tru-mu-rámŭ), cutrumuratã (cu-tru-mu-rá-tã), cutrumurari/cutrumurare (cu-tru-mu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: di cu njits lji cutrumurã (lãhtãrsi); s-nu nã cutrumurãm

§ cutrumurat (cu-tru-mu-rátŭ) adg cutrumuratã (cu-tru-mu-rá-tã), cutrumurats (cu-tru-mu-rátsĭ), cutrumurati/cu-trumurate (cu-tru-mu-rá-ti) – (unã cu cutrimburat)

§ cutru-murari/cutrumurare (cu-tru-mu-rá-ri) sf cutrumurãri (cu-tru-mu-rắrĭ) – (unã cu cutrimburari)

§ cutrem (cu-trémŭ) sm fãrã pl – minari multu vãrtoasã sh-di dinapandiha a loclui (cari yini cãndu loclu dit ahãndami s-frãndzi, s-mutã shi s-shutsã di-unã parti tu-alantã, di nsus-ãnghios); atsea tsi fatsi (tsi aducheashti) omlu cãndu s-aspari multu; cutrimburari multu mari di fricã (di aspãreari, etc.); hior (hir, di-aspãreari i di arcoari); cutrimburari, cutrimurari, trunduiri; cutrembur, cutreambur, cutremur, cutreamur, cutrom, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, ceash, trom, trumarã, trimurã, pirdeshi
{ro: cutremur, groază, spaimă}
{fr: tremblement; frémissement; épouvante, terreur, effroi}
{en: tremor, trembling; terror, fright, fear}
ex: cutremlu a loclui; ãlj pidipsea oaminjlji di-lj loa cutremlu (lãhtarlu); Gardani arãspãndi cutremlu (asparizma) anj di dzãli

§ cutrom (cu-trómŭ) sm fãrã pl – (unã cu cutrem)
ex: di fricã sh-di cutrom; nã s-astãlje adiljaticlu di cutrom (lãhtarã)

§ cutream-bur2 (cu-treám-burŭ) sm fãrã pl (unã cu cutrem)
ex: cutreamburlu (lãhtarlu) lj-acãtsã

§ cutrembur2 (cu-trém-burŭ) sm fãrã pl – (unã cu cutrem)
ex: cutrembur (hior di asparizmã) nã acãtsã

§ cutreamur2 (cu-treá-murŭ) sm fãrã pl – (unã cu cutrem)
ex: cutreamurlu (asparizma) a oaminjlor arãi

§ cutre-mur2 (cu-tré-murŭ) sm fãrã pl – (unã cu cutrem)
ex: trã tse tsã yini cutremur? (cãtse lãhtãrseshti?); mi umplu di cutremur (lãhtarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

treambur1

treambur1 (treám-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (frãndzãli) s-minã tu bãtearea-a vimtului; ãnj trec hiori tu trup (di arcoari, di fricã, etc.); trimbur, trembur, treamur, tremur, tramur, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu; firfiredz (frãndza);
(expr: nj-treamburã dintsãlj = lj-scãrcic dintsãlj)
{ro: tremura, frisona; (se) înfiora, îngrozi; foşni}
{fr: trembler, frémir, (s’)épouvanter}
{en: tremble, shake, frighten, terrify, vibrate; rustle (leaves)}
ex: dupã tsi dzãsi aesti zboari, acãtsã s-treamburã loclu; s-aspãre shi trimbura ca vearga (lãhtãrsea) ditru apã; plãndzi sh-treamburã ca pulj; acãtsã s-treamburã shi s-adarã guvojdi cu dintsãlj di fricã; unã boatsi, cari fãtsea s-treamburã muntsãlj shi pãdurli; acãtsã sã-lj treamburã carnea di pri nãsã ca nã frundzã scuturatã di vimtu

§ trembur1 (trém-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: lj-trimburã carnea di pi el di inati

§ trimbur (trím-burŭ) vb I trimburai (trim-bu-ráĭ), trimburam (trim-bu-rámŭ), trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimbura-ri/trimburare (trim-bu-rá-ri) – (unã cu treambur1)

§ trimburat (trim-bu-rátŭ) adg trimburatã (trim-bu-rá-tã), trimburats (trim-bu-rátsĭ), trimburati/trimburate (trim-bu-rá-ti) – tsi s-ari minatã (loclu) dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi s-minã tu bãtearea-a vimtului (frãn-dzãli); trimurat, trãmurat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit; firfiridzat (frãndza)
{ro: tremurat, frisonat; înfiorat, îngrozit; foşnit}

{fr: tremblé, frémi, épouvanté}
{en: trembled, shaken, frightened, terrified, vibrated; rustled (leaves)}

§ trimburari/trimburare (trim-bu-rá-ri) sf trimburãri (trim-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu treamburã tsiva i cariva; trimurari, trãmurari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari; ãnhiurari, nhiurari; ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, crutsiri; bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri, trunduiri; firfiridzari (frãndza)
{ro: acţiunea de a tremura, de a frisona; de a înfiora, de a îngrozi; de a foşni; tremurare, frisonare; înfiorare, îngrozire; foşnire}
{fr: action de trembler, de frémir, de (s’)épouvanter}
{en: action of trembling, of shaking, of frightening, of terrifying, of vibrating; of rustling (leaves)}

§ treamur (treá-murŭ) vb I trimurai (tri-mu-ráĭ), trimuram (tri-mu-rámŭ), trimuratã (tri-mu-rá-tã), trimurari/trimurare (tri-mu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: acãtsã s-treamurã di fricã; li deadi armatli sh-acãtsã s-treamurã ca vearga; di fricã, tãcu ca cheatra sh-trimura ca vearga; al Gardani ãlj trimura budzãli; cãrnurli tsã si cutrimbura di pri tini; trimura di-arcoari, ca vãrã ghiftu; plãnguti, zghicuti shi dipirãri tsi cutrimura loclu!; acãtsã s-adarã guvojdi di fricã shi trimbura ca vearga

§ tremur1 (tré-murŭ) vb I trimurai (tri-mu-ráĭ), trimuram (tri-mu-rámŭ), trimuratã (tri-mu-rá-tã), trimurari/trimurare (tri-mu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: trimura ca frãndza di fricã sh-di frig; mi trimurarã (scuturarã) hevrili

§ trimurat (tri-mu-rátŭ) adg trimuratã (tri-mu-rá-tã), trimurats (tri-mu-rátsĭ), trimurati/trimurate (tri-mu-rá-ti) – (unã cu trimburat)

§ trimurari/trimurare (tri-mu-rá-ri) sf trimurãri (tri-mu-rắrĭ) – (unã cu trimburari)

§ tramur (trá-murŭ) (mi) vb I trãmurai (trã-mu-ráĭ), trãmuram (trã-mu-rámŭ), trãmuratã (trã-mu-rá-tã), trãmurari/trãmurare (trã-mu-rá-ri) – (unã cu treambur1)
ex: di tini tramurã (treamburã) muntsãlj shi dzenjli; c-alihea va si s-tramurã sh-va plãngã

§ trãmurat (trã-mu-rátŭ) adg trãmuratã (trã-mu-rá-tã), trãmurats (trã-mu-rátsĭ), trãmurati/trãmurate (trã-mu-rá-ti) – (unã cu trimburat)

§ trãmurari/trãmurare (trã-mu-rá-ri) sf trãmurãri (trã-mu-rắrĭ) – (unã cu trimburari)
ex: trãmurarea
(expr: scãrcicarea) a dintsãlor

§ trimurã (tri-mú-rã) sf trimuri/trimure (tri-mú-ri) – minarea fãrã vreari a truplui (a unei parti di trup) cãndu omlu easti lãndzit (hivrit) icã lj-easti arcoari (fricã, etc.); tremur, treambur, cutreambur, trimburari, trimurari
{ro: tremur, foşnit (frunze)}
{fr: frisson, frémissement}
{en: shake, vibration, rustle (leaves)}
ex: mi-acãtsã trimura (trimburarea)

§ treambur2 (treám-burŭ) sm fãrã pl – (unã cu trimurã)

§ trembur2 (trém-burŭ) sm fãrã pl – (unã cu trimurã)
ex: mi-acatsã tremburlu cãndu mi cuitescu

§ tremur2 (tré-murŭ) sm fãrã pl – (unã cu trimurã)

§ trimurãturã (tri-mu-rã-tú-rã) sf trimurãturi (tri-mu-rã-túrĭ) – (unã cu trimurã)
ex: duchea trimurãturli (tremueli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

trom

trom (trómŭ) sm fãrã pl – atsea tsi ari (tsi aducheashti) omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; cutrom, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, ceash, trumarã, pirdeshi, cutrem, cutrembur, cutremur
{ro: groază, spaimă}
{fr: épouvante, terreur, effroi}
{en: terror, fright, fear}

§ trumarã (tru-má-rã) sf trumãri (tru-mắrĭ) – (unã cu trom)
ex: sh-vidzurã nã trumarã (lãhtarã)

§ trumuxescu (tru-muc-sés-cu) vb IV trumuxii (tru-muc-síĭ), trumuxeam (tru-muc-seámŭ), trumuxitã (tru-muc-sí-tã), trumuxiri/trumuxire (tru-muc-sí-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari asparizmã; lu-aspar multu; trumãxescu, trãmuxescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, nfrichedz, nfric, fric, bubuescu, lãhtãrsescu, cutrumuredz
{ro: (se) speria}
{fr: (s’é)pouvanter, être très anxieux}
{en: frighten, scare}
ex: caljlji sufla, trumuxea (s-aspãrea)

§ trumuxit (tru-muc-sítŭ) adg trumuxitã (tru-muc-sí-tã), trumuxits (tru-muc-sítsĭ), trumuxiti/tru-muxite (tru-muc-sí-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumãxit, trámuxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, nfricat, fricat, lãhtãrsit, bubuit, cutrumurat
{ro: speriat}
{fr: épouvanté, éffrayé}
{en: frightened, scared}

§ trumuxiri/trumuxire (tru-muc-sí-ri) sf trumuxiri (tru-muc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu trumuxeashti cariva; trumãxiri, trãmuxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, nfricari, fricari, lãhtãrsiri, bubuiri, cutrumurari
{ro: acţiunea de a (se) speria}
{fr: action de s’éffrayer; de (s’)épouvanter}
{en: action of frightening, of scaring}

§ trumãxescu (tru-mãc-sés-cu) vb IV trumãxii (tru-mãc-síĭ), trumãxeam (tru-mãc-seámŭ), trumãxitã (tru-mãc-sí-tã), trumãxiri/trumãxire (tru-mãc-sí-ri) – (unã cu trumuxescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

trunduescu

trunduescu (trun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV trunduii (trun-du-íĭ), trundueam (trun-du-ĭámŭ), trunduitã (trun-du-í-tã), trundui-ri/trunduire (trun-du-í-ri) – mi cutreambur sãnãtos; fac un lucru si s-cutreamburã (si s-clatinã); lu-ascutur un lucru cu multã vãrtuti; ascutur, clatin, cleatin, clãtin, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur
{ro: zgudui}
{fr: secouer; ébranler}
{en: shake}
ex: tu munti nj-earam, tu munti crishteam, shi n hoarã cari yineam, hoara tutã-u trundueam (angucitoari: toaca); s-trunduescu (treamburã) muntsãlj; s-trunduescu (s-u cutreambur) ntreaga hoarã; cãnjlji iu s-hiumusirã la pãlati, di s-trundui dit patrulji chiushadz; aurlã pravatos, cã s-trundui tutã pãlatea di boatsea-a ljei; loclu tut s-trunduea di a lui aroput; irghilelu a lor trunduea loclu; bãtea tãmpãna di trunduea loclu, sã s-adunã lumea; cãndu da di s-trundueashti loclu nãoarã, ntreaga cãsicã cãrtsãni; Fani ali Sii s-trundui (s-cutrimburã)

§ trunduit (trun-du-ítŭ) adg trunduitã (trun-du-í-tã), trunduits (trun-du-ítsĭ), trunduiti/trunduite (trun-du-í-ti) – tsi easti ascuturat vãrtos; tsi s-ari cutrimburatã; ascuturat, clãtinat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat, trimburat, trimurat, trãmurat
{ro: zguduit}
{fr: secoué; ébranlé}
{en: shaken}

§ trunduiri/trunduire (trun-du-í-ri) sf trunduiri (trun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-trundueashti (s-cutreamburã) tsiva; ascuturari, clãtinari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari, trimburari, trimurari, trãmurari
{ro: acţiunea de a zgudui; zguduire, zguduitură}
{fr: action de secouer; d’ébranler; secouement}
{en: action of shaking}
ex: s-avdzã nã trunduiri (cutrimburari) shi un troput di cal; eara multu curmatã sh-cãpãitã di trunduirea di ncalar; s-avdzã nã trunduiri, cã tsã s-pãrea, cã casa va s-cadã dit timealji

§ trãnduescu (trãn-du-ĭés-cu) (mi) vb IV trãnduii (trãn-du-íĭ), trãndueam (trãn-du-ĭámŭ), trãnduitã (trãn-du-í-tã), trãnduiri/trãnduire (trãn-du-í-ri) – (unã cu trunduescu)
ex: s-trãndui loclu

§ trãnduit (trãn-du-ítŭ) adg trãnduitã (trãn-du-í-tã), trãnduits (trãn-du-ítsĭ), trãnduiti/trãnduite (trãn-du-í-ti) – (unã cu trunduit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

virver

virver (vir-vérŭ) sn virveruri (vir-vé-rurĭ) – arcoari multu mari (greauã, psof); vimtu tsi yini di cãtrã Nordu cu-aestã arcoari; vimtu multu-aratsi tsi tsã lja anasa; dzer, dzider, dzeadzir, tseafi, cãrcealiu, arãtsimi, cingrimi, tsingrimi; seavir, seaviri, tseafir, turin, viriu;
(expr:
1: ngljatsã njeljlji tu pãntica-a mumãnjlor = easti unã arcoari multu mari, di creapã chetsrãli;
2: aduchescu un virver = aduchescu unã dureari mari, ãntsãpãljicoasã)
{ro: ger mare; crivăţ}
{fr: froid glacial; vent glacial du Nord, borée, aquilon}
{en: bitter cold; glacial North wind}
ex: arcoari mari, virver; cripa chetrili di dzer shi di virver; dzerlu sh-virverlu ngljatsã njeljlji tu pãntica-a mumãnjlor; unã arcoari, un virver nã ciulea urecljili; mari virver
(expr: dureari ntsãpãlicoasã) aduchim; aestã nu-i dureari, easti virver!

§ viriu (vi-ríŭ) sm pl(?) – (unã cu virver)
ex: bati viriulu s-ishim s-lom avrã

§ virviredz (vir-vi-rédzŭ) (mi) vb I virviridzai (vir-vi-ri-dzáĭ) shi virvirai (vir-vi-ráĭ), virviridzam (vir-vi-ri-dzámŭ) shi virviram (vir-vi-rámŭ), virviridzatã (vir-vi-ri-dzá-tã) shi virviratã (vir-vi-rá-tã), virviridzari/virviridzare (vir-vi-ri-dzá-ri) shi virvirari/virvirare (vir-vi-rá-ri) – treambur (icã-l fac pri cariva s-treamburã) di-arcoari; aduchescu cã-nj trec hiori prit trup (di-arcoari, di fricã, di lãngoari, di dureari, di lãhtarã, etc.); mi cutreambur di-atseali tsi avdu (tsi ved, etc.); nhiuredz, hiuredz, vitsãrescu, trihir, trihiredz, aspar, lãhtãrsescu, treambur, cutreambur, etc.
{ro: înfiora, cutremura}
{fr: être secoué par des douleurs aiguës, profondes; être secoué par des frissons de peur, d’épouvantes}
{en: be shaken by sharp pains; shiver (from cold, fever, fright)}
ex: arana mi virvireadzã (mi fatsi s-treambur di dureari); plãndzea, zghilea, s-virviridza (cutrimbura); el s-virviridza fricuit (trimbura, s-cutrimbura di fricã); unã sãrmãnitsã s-virviridza (trimbura tutã) di lãhtarã

§ virviridzat (vir-vi-ri-dzátŭ) adg virviridzatã (vir-vi-ri-dzá-tã), virviridzats (vir-vi-ri-dzátsĭ), virviridzati/virviridzate (vir-vi-ri-dzá-ti) – tsi-lj trec hiori prit trup (di-arcoari, heavrã, fricã, nearãvdari, etc.); tsi easti faptu si nhiureadzã, s-cutreamburã; tsi treamburã (di-aspãreari, di-arcoari, etc.); nhiurat, hiurat, vitsãrit, trihirat, aspãreat, lãhtãrsit, cutrimburat, trimburat

{ro: înfiorat, cutremurat}
{fr: qui est (a été) secoué par des douleurs aiguës, profondes; ou par des frissons de peur, d’épouvantes}
{en: who is shaken by sharp pains; who is shivering (from cold, fever, fright)}

§ virvirat (vir-vi-rátŭ) adg virviratã (vir-vi-rá-tã), virvirats (vir-vi-rátsĭ), virvirati/virvirate (vir-vi-rá-ti) – (unã cu virviridzat)

§ virviridzari/virviridzare (vir-vi-ri-dzá-ri) sf virviridzãri (vir-vi-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-virvireadzã; nhiurari, hiurari, vitsãriri, trihirari, aspãreari, lãhtãrsiri, cutrimburari, trimburari
{ro: acţiunea de a (se) înfiora, de a (se) cutremura; înfiorare, cutremurare}
{fr: action d’être secoué par des douleurs aiguës, profondes; ou par des frissons de peur, d’épouvantes}
{en: action of being shaken by sharp pains; of shivering (from cold, fever, fright)}

§ virvira-ri/virvirare (vir-vi-rá-ri) sf virvirãri (vir-vi-rắrĭ) – (unã cu virviridzari)

§ virviros (vir-vi-rósŭ) adg virviroasã (vir-vi-rŭá-sã), virvirosh (vir-vi-róshĭ), virviroasi/virviroase (vir-vi-rŭá-si) – (chiro) tsi easti multu arcuros; tsi-l fatsi pri cariva s-aibã multã arcoari; tsi-l fatsi pri cariva s-virvireadzã (s-cutreamburã, sã si nhiureadzã, etc.); dzidziros, nhiurãtor
{ro: geros; care înfiorează}
{fr: glacé, glacial; qui fait secouer quelqu’un par des frissons de peur, d’épouvantes}
{en: freezing, glacial; who makes someone shiver from cold, fever, etc.}
ex: trã dauã virviroasi (multu arcuroasi, dzidziroasi) dzãli

§ vitsãrescu (vi-tsã-rés-cu) (mi) vb IV vitsãrii (vi-tsã-ríĭ), vitsãream (vi-tsã-reámŭ), vitsãritã (vi-tsã-rí-tã), vitsãriri/vitsãrire (vi-tsã-rí-ri) – (unã cu virviredz)
ex: nj-si vitsãreashti (nj-si cutreamburã, nhiureadzã) truplu cã minduescu la ea

§ vitsãrit (vi-tsã-rítŭ) adg vitsãritã (vi-tsã-rí-tã), vitsãrits (vi-tsã-rítsĭ), vitsãriti/vitsãrite (vi-tsã-rí-ti) – (unã cu virviridzat)

§ vitsãriri/vitsãrire (vi-tsã-rí-ri) sf vitsãriri (vi-tsã-rírĭ) – (unã cu virviridzari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

zdruncin

zdruncin (zdrún-cinŭ) (mi) vb I zdruncinai (zdrun-ci-náĭ), zdrun-cinam (zdrun-ci-námŭ), zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncina-ri/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) –
1: stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucin, zmoatic, zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz;
2: ascutur cu multã puteari; fac si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj fac; zdrucin, zdruntsin, azdruntsin, trunduescu, ascutur, clatin, cleatin, clãtin, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur
{ro: zdrobi; zdruncina, zgudui}
{fr: écraser; secouer; ébranler}
{en: squeeze, break, shake}
ex: tuti oasili ãnj si zdruncinarã (zdruminarã, stultsinarã); u zdruncinai cu cheatra

§ zdruncinat (zdrun-ci-nátŭ) adg zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncinats (zdrun-ci-nátsĭ), zdruncinati/zdruncinate (zdrun-ci-ná-ti) –
1: tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucinat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat;
2: tsi easti ascuturat cu multã puteari; tsi easti faptu si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj si fatsi; zdrucinat, zdruntsinat, azdrun-tsinat, trunduit, ascuturat, clãtinat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat, trimburat, trimurat, trãmurat
{ro: zdrobit; zdruncinat, zguduit}
{fr: écrasé; secoué; ébranlé}
{en: squeezed, broken, shaken}

§ zdruncinari/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) sf zdrun-cinãri (zdrun-ci-nắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti stres cu multã puteari icã vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi-lj si fatsi; zdrucinari, stulcinari, stur-cinari, stultsinari, strucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, zmuticari, zmurticari, chisari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti ascuturat cu puteari dit timelj; zdrucinari, zdruntsinari, azdruntsinari, trunduiri, ascuturari, clãtinari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari, trimburari, trimurari, trãmurari
{ro: acţiunea de a zdrobi; de a zdruncina, de a zgudui}
{fr: action d’écraser; de secouer; d’ébranler}

{en: action of squeezing, of breaking, of shaking}

§ zdrucin (zdrú-cinŭ) (mi) vb I zdrucinai (zdru-ci-náĭ), zdrucinam (zdru-ci-námŭ), zdrucinatã (zdru-ci-ná-tã), zdrucinari/zdrucinare (zdru-ci-ná-ri) – (unã cu zdruncin)

§ zdrucinat (zdru-ci-nátŭ) adg zdrucinatã (zdru-ci-ná-tã), zdrucinats (zdru-ci-nátsĭ), zdrucinati/zdrucinate (zdru-ci-ná-ti) – (unã cu zdruncinat)

§ zdrucinari/zdrucinare (zdru-ci-ná-ri) sf zdrucinãri (zdru-ci-nắrĭ) – (unã cu zdruncinari)

§ zdruntsin (zdrún-tsinŭ) (mi) vb I zdruntsinai (zdrun-tsi-náĭ), zdruntsinam (zdrun-tsi-námŭ), zdruntsinatã (zdrun-tsi-ná-tã), zdruntsina-ri/zdruntsinare (zdrun-tsi-ná-ri) – (unã cu zdruncin)
ex: nã zdruntsinã chera; tsi-l zdruntsinj ashi?

§ zdruntsinat (zdrun-tsi-nátŭ) adg zdruntsinatã (zdrun-tsi-ná-tã), zdruntsinats (zdrun-tsi-nátsĭ), zdruntsinati/zdruntsinate (zdrun-tsi-ná-ti) – (unã cu zdruncinat)

§ zdruntsinari/zdruntsinare (zdrun-tsi-ná-ri) sf zdruntsinãri (zdrun-tsi-nắrĭ) – (unã cu zdruncinari)

§ zdrun-tsinãturã (zdrun-tsi-nã-tú-rã) sf zdruntsinãturi (zdrun-tsi-nã-túrĭ) – unã ascuturari sãnãtoasã (a loclui, a omlui, etc.)
{ro: zguduitură}
{fr: secousse}
{en: shake, jolt}

§ azdruntsin (az-drún-tsinŭ) (mi) vb I azdruntsinai (az-drun-tsi-náĭ), azdruntsinam (az-drun-tsi-námŭ), azdruntsinatã (az-drun-tsi-ná-tã), azdruntsina-ri/azdruntsinare (az-drun-tsi-ná-ri) – (unã cu zdruncin)
ex: calu nj-azdruntsinã sh-hicatili dit mini; s-azdruntsinã (s-chisã) aua

§ azdruntsinat (az-drun-tsi-nátŭ) adg azdruntsinatã (az-drun-tsi-ná-tã), azdruntsinats (az-drun-tsi-nátsĭ), azdruntsina-ti/azdruntsinate (az-drun-tsi-ná-ti) – (unã cu zdruncinat)

§ az-druntsinari/azdruntsinare (az-drun-tsi-ná-ri) sf azdruntsinãri (az-drun-tsi-nắrĭ) – (unã cu zdruncinari)

§ azdruntsinãturã (az-drun-tsi-nã-tú-rã) sf azdruntsinãturi (az-drun-tsi-nã-túrĭ) – (unã cu zdruntsinãturã)
ex: aduchii patru azdruntsinãturi, cãn-du s-bãtu loclu

§ stulcinedz (stul-ci-nédzŭ) vb I stulcinai (stul-ci-náĭ), stulcinam (stul-ci-námŭ), stulcinatã (stul-ci-ná-tã), stulcinari/stulcinare (stul-ci-ná-ri) – stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdroamin, zdrumin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciu-tedz, nturtedz, ndurtedz, zmoatic, zmurtic, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma, măcina}
{fr: écraser, serrer, contusionner, broyer, briser}
{en: press, squeeze, ground, break}
ex: lji stulcinãm (ãlj vãtãmãm) di chiutecã

§ stulcin (stúl-cinŭ) vb I stulcinai (stul-ci-náĭ), stulcinam (stul-ci-námŭ), stulcinatã (stul-ci-ná-tã), stul-cinari/stulcinare (stul-ci-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)

§ stulcinat (stul-ci-nátŭ) adg stulcinatã (stul-ci-ná-tã), stulcinats (stul-ci-nátsĭ), stulcinati/stulcinate (stul-ci-ná-ti) – tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdruminat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, măcinat}
{fr: écrasé, serré, contusionné, broyé, brisé}
{en: pressed, squeezed, ground, broken}
ex: inima lj-eara stulcinatã (zdruminatã)

§ stulcinari/stulcinare (stul-ci-ná-ri) sf stulcinãri (stul-ci-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hiintsã (un lucru) easti stulcinatã; sturcinari, stultsinari, strucinari, zdruncinari, zdrucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, zmuticari, zmurticari, chisari
{ro: acţiunea de a stâlci, de a strivi, de a zdrobi, de a sfărâma, de a măcina; stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâmare, măcinare}
{fr: action d’écraser, de serrer, de contusionner, de broyer, de briser}
{en: action of pressing, of squeezing, of grounding, of breaking}

§ stultsin (stúl-tsinŭ) vb I stultsinai (stul-tsi-náĭ), stultsinam (stul-tsi-námŭ), stultsinatã (stul-tsi-ná-tã), stultsinari/stultsinare (stul-tsi-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)

§ stultsinat (stul-tsi-nátŭ) adg stultsinatã (stul-tsi-ná-tã), stultsinats (stul-tsi-nátsĭ), stultsina-ti/stultsinate (stul-tsi-ná-ti) – (unã cu stulcinat)

§ stultsina-ri/stultsinare (stul-tsi-ná-ri) sf stultsinãri (stul-tsi-nắrĭ) – (unã cu stulcinari)

§ sturcin (stúr-cinŭ) vb I sturcinai (stur-ci-náĭ), sturcinam (stur-ci-námŭ), sturcinatã (stur-ci-ná-tã), sturcina-ri/sturcinare (stur-ci-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)
ex: picati multi sta s-mi sturcinã (zdroaminã)

§ sturcinat (stur-ci-nátŭ) adg sturcinatã (stur-ci-ná-tã), sturcinats (stur-ci-nátsĭ), sturcina-ti/sturcinate (stur-ci-ná-ti) – (unã cu stulcinat)

§ sturcina-ri/sturcinare (stur-ci-ná-ri) sf sturcinãri (stur-ci-nắrĭ) – (unã cu stulcinari)

§ strucinedz (stru-ci-nédzŭ) vb I strucinai (stru-ci-náĭ), strucinam (stru-ci-námŭ), strucinatã (stru-ci-ná-tã), strucina-ri/strucinare (stru-ci-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)

§ strucin (strú-cinŭ) vb I strucinai (stru-ci-náĭ), strucinam (stru-ci-námŭ), strucinatã (stru-ci-ná-tã), strucinari/strucinare (stru-ci-ná-ri) – (unã cu stulcinedz)

§ strucinat (stru-ci-nátŭ) adg strucinatã (stru-ci-ná-tã), strucinats (stru-ci-nátsĭ), strucinati/strucinate (stru-ci-ná-ti) – (unã cu stulcinat)

§ strucinari/strucinare (stru-ci-ná-ri) sf strucinãri (stru-ci-nắrĭ) – (unã cu stulcinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bãbãescu, bubuescu

RO:a se cutremura, a se îngrozi
EN:to shudder (with horror)
FR:frémir d'horeur
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015

cutreamburŭ

RO:a cutrembura
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015