DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aleapid2

aleapid2 (a-leá-pidŭ) (mi) vb I alipidai (a-li-pi-dáĭ), alipidam (a-li-pi-dámŭ), alipidatã (a-li-pi-dá-tã), alipidari/alipidare (a-li-pi-dá-ri) – mi hiumusescu cãtrã (pristi) tsiva i cariva; leapid, hiumusescu, himusescu, anãpãdescu, citãsescu, arãvuescu, sãlãghescu, nãburu-escu
{ro: năpusti, repezi}
{fr: précipiter, jeter sur, lancer}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: shi s-alipidã (shi s-hiumusi) apoea cãvalã; na-l cãnili s-aleapidã (s-hiumuseashti); cãnjlji s-alipidarã dinãcali; s-alipidã pi furi; s-alipidarã (s-arcarã, s-hiumusirã) tu foc

§ alipidat2 (a-li-pi-dátŭ) adg alipidatã (a-li-pi-dá-tã), alipidats (a-li-pi-dátsĭ), alipidati/alipidate (a-li-pi-dá-ti) –
1: lipidat, hiumusit, himusit, anãpãdit, citãsit, arãvuit, sãlãghit, nãburuit;
2: cari aspuni cã ari curailu (nu-ari fricã) s-lu facã un lucru; cãidisit, cãindisit, cutidzat, dãldãsit, dãldisit, dãvrãnsit, cari easti gioni shi nu-ari fricã
{ro: năpustit, repezit; îndrăzneţ}
{fr: précipité, jeté sur, lancé; audacieux}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over; bold, daring}
ex: Burã, alipidat (gioni, sãlãghit) ca zmeulu

§ alipidari2/alipidare (a-li-pi-dá-ri) sf alipidãri (a-li-pi-dắrĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-hiumuseashti cãtrã cariva i tsiva; lipidari, hiumusiri, himusiri, anãpãdiri, citãsiri, arãvuiri, sãlãghiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, de se lancer}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ leapid2 (leá-pidŭ) (mi) vb I lipidai (li-pi-dáĭ), lipidam (li-pi-dámŭ), lipidatã (li-pi-dá-tã), lipidari/lipidare (li-pi-dá-ri) – (unã cu aleapid2)
ex: ancãlicã calu sh-lipidã dzeana

§ lipidat2 (li-pi-dátŭ) adg lipidatã (li-pi-dá-tã), lipidats (li-pi-dátsĭ), lipidati/lipidate (li-pi-dá-ti) – (unã cu alipidat2)

§ lipidari2/lipidare (li-pi-dá-ri) sf lipidãri (li-pi-dắrĭ) – (unã cu alipidari2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãidisescu1

cãidisescu1 (cãĭ-di-sés-cu) vb IV cãidisii (cãĭ-di-síĭ), cãidiseam (cãĭ-di-seámŭ), cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisiri/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; cãindisescu, cutedz, dãldãsescu, dãldisescu, dãvrãnsescu
{ro: cuteza, îndrăzni, risca}
{fr: oser, (se) hasarder, risquer}
{en: dare, risk}
ex: cum cãidisish (cutidzash) s-mi-alash

§ cãidisit1 (cãĭ-di-sítŭ) adg cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisits (cãĭ-di-sítsĭ), cãidisi-ti/cãidisite (cãĭ-di-sí-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; cãindisit, cutidzat, dãldãsit, dãldisit, dãvrãnsit, alipidat
{ro: decis, curajos, îndrăzneţ}
{fr: résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: determined (person), firm, bold, daring}

§ cãidisiri1/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) sf cãidisiri (cãĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-facã un lucru; cãindisiri, cutidzari, dãldãsiri, dãldisiri, dãvrãnsiri
{ro: acţiunea de a cuteza, de a îndrăzni, de a risca; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

§ cãidigi (cãĭ-di-gí) sm cãidigeadz (cãĭ-di-gĭádzĭ) – un tsi nu lj-easti fricã; curajli, curagios, cãidisit, inimarcu, inimos, dãldãsit
{ro: îndrăzneţ, curajos}
{fr: audacieux, courageux}
{en: audacious, courageous}

§ cãindisescu1 (cã-in-di-sés-cu) vb IV cãindisii (cã-in-di-síĭ), cãindiseam (cã-in-di-seámŭ), cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisi-ri/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) – (unã cu cãidisescu1)

§ cãindisit1 (cã-in-di-sítŭ) adg cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisits (cã-in-di-sítsĭ), cãindisiti/cãindisite (cã-in-di-sí-ti) – (unã cu cãidisit1)

§ cãindisiri1/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) sf cãindisiri (cã-in-di-sírĭ) – (unã cu cãidisiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciupernic

ciupernic (cĭu-pér-nicŭ) adg ciupernicã (cĭu-pér-ni-cã), ciupernits (cĭu-pér-nitsĭ), ciupernitsi/ciupernitse (cĭu-pér-ni-tsi) – (om) vãrtos, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã; tsi easti cu dinami, cu puteari sh-poati s-facã lucri greali; gioni, babagean, babashcu, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, inimarcu, palicar, zot, cuduman, etc.
{ro: voinic, puternic}
{fr: vaillant, fort}
{en: valiant, strong}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucot

cucot (cu-cótŭ) sm cucots (cu-cótsĭ) – pulj di casã (mascurlu a gãljinãljei), cu-unã creastã aroshi sh-mari, cu-unã dintanã ntsã-pãlicoasã sh-peani di ma multi hromi; cocut, cãpon, cãponj, bin-dercu, bindiric, cãntãtorash, cãtãndorash; (fig:
1: cucot (adg) = gioni, curagios, pirifan, fudul, cutidzãtor; expr:
2: cucotlu cãntã n casã = bãrbatlu easti domnu n casã;
3: mi dishteptu din cucots = mi dishteptu tahina, tu cripata-a dzuãljei, cãndu cãntã cucotslji;
4: tu cãntarea, cãntata-a cucotslor; di n cucots = tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii;
5: li ncãrcã pri cucot, gramatli = nu nvitsã tsiva dip;
6: doi cucots pri unã cuprii nu cãntã (nu s-fatsi) = doi oaminj nu pot s-hibã domnji pri idyiul lucru, cã va sã ncaci;
7: cati cucot, pri cuprii-lj cãntã = catiun easti domnu la el casã, poati s-facã shi s-dzãcã tsi va;
8: ma ghini s-hii unã dzuã cucot, pri-cã un an gãljinã = ahãrzeashti s-hii domnu shi s-fatsi tsi vrei putsãn chiro dicãt s-hii sclav ma multu chiro shi s-fats tsi tsã caftã altsã;
9: s-acãtsarã ca cucotslji = acãtsarã si s-batã)
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: rooster}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); cãntã cucotlu, va s-aspargã chirolu; lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-ts poati?; shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã; cucoate, s-armãnj agiun; s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui, cap gros!; cãndu acãtsa s-batã cucotslji, cãcã-cã!; tu cãntarea-a cucotslor dicsearã, na yini nã mai; atumtsea cãnta cucotlu n casã
(expr: atumtsea bãrbatlu eara domnu n casã), nu gãljina; nãs, cucot (fig: cutidzãtor) la tuti; lj-stãtu cucot (fig: curagios); mi mãshcã inima, cucot!; di n cucots
(expr: di tahina) ahiurhi arnirea-a uborlui

§ cocut (có-cutŭ) sm cocuts (có-cutsĭ) – (unã cu cucot)

§ cãpon (cã-pónŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – cucot ciucutit (dzãgãrit, scuchit); cãponj
{ro: clapon, cocoş castrat}
{fr: clapon, coq castré}
{en: castrated rooster}

§ cãponj (cã-pónjĭŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – (unã cu cãpon)

§ cucutici (cu-cu-tícĭŭ) sm cucutici (cu-cu-tícĭ) – cucot njic; cucutsãl; (fig: cucutici = (i) bumboanã (cufetã) trã njits tsi easti faptã sã sh-u-aducã cu-un cucot; (ii) tsearã di Pashti faptã si sh-u-aducã cu-un cucot; (iii) cumãtici, cumatã njicã di pãni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuduman

cuduman (cu-du-mánŭ) adg cudumanã (cu-du-má-nã), cudumanj (cu-du-mánjĭ), cudumani/cudumane (cu-du-má-ni) – (om) vãrtos, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã; gioni, giunar, giunac, ciupernic, curagios, inimarcu, palicar, zot, dãldãsit, babagean, babashcu, babashcan
{ro: curajos, voinic, brav}
{fr: brave, gaillard}
{en: brave, strong}
ex: gionili-a tãu (vrutlu-a tãu) easti cuduman (gioni, inimarcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cutedz

cutedz (cu-tédzŭ) vb I cutidzai (cu-ti-dzáĭ), cutidzam (cu-ti-dzámŭ), cutidzatã (cu-ti-dzá-tã), cutidzari/cutidzare (cu-ti-dzá-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; dãldãsescu, dãldisescu, cãidisescu, cãindisescu, dãvrãnsescu
{ro: cuteza, îndrăzni, risca}
{fr: oser, (se) hasarder, risquer}
{en: dare, risk}
ex: nu cutedz (nj-easti fricã) sã zburãscu; ni di-arãu nu pot si-ts spun, nitsi cutedz (dãldãsescu, cãidisescu) di-arshini; cari cutidzã (avu curailu) s-calcã la mini?; vãrã nu cutidzã (nu-avu curailu) s-greascã un zbor; avea cutidzatã (avu curailu) sã zburascã ntrã nãs (n fatsa-a lui); nu cutidza vãrã picurar

§ cutidzat (cu-ti-dzátŭ) adg cutidzatã (cu-ti-dzá-tã), cutidzats (cu-ti-dzátsĭ), cutidzati/cutidzate (cu-ti-dzá-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; dãldãsit, dãldisit, cãidisit, cãindisit, dãvrãnsit, alipidat
{ro: decis, curajos}
{fr: résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: determined (person), firm, bold, daring}

§ cutidzari/cutidzare (cu-ti-dzá-ri) sf cutidzãri (cu-ti-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-adarã un lucru; dãldãsiri, dãldisiri, cãidisiri, cãindisiri, dãvrãnsiri
{ro: acţiunea de a cuteza, de a îndrăzni, de a risca; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãvrãnsescu

dãvrãnsescu (dã-vrãn-sés-cu) vb IV dãvrãnsii (dã-vrãn-síĭ), dã-vrãnseam (dã-vrãn-seámŭ), dãvrãnsitã (dã-vrãn-sí-tã), dãvrãnsi-ri/dãvrãnsire (dã-vrãn-sí-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; am curailu s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; cutedz, dãldãsescu, dãldisescu, cãidisescu, cãindisescu
{ro: risca, cuteza, îndrăzni}
{fr: (se) hasarder, risquer, oser}
{en: risk, dare}
ex: dãvrãnsim (cutidzãm) shi arupsim tu muntsã

§ dãvrãnsit (dã-vrãn-sítŭ) adg dãvrãnsitã (dã-vrãn-sí-tã), dãvrãnsits (dã-vrãn-sítsĭ), dãvrãnsiti/dãvrãnsite (dã-vrãn-sí-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; cutidzat, dãldãsit, dãldisit, cãidisit, cãindisit, alipidat
{ro: riscat, decis, curajos}
{fr: hasardé, résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: risked, determined (person), firm, bold, daring}

§ dãvrãnsi-ri/dãvrãnsire (dã-vrãn-sí-ri) sf dãvrãnsiri (dã-vrãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-adarã un lucru; cutidzari, dãldãsiri, dãldisiri, cãidisiri, cãindisiri
{ro: acţiunea de a risca, de a cuteza, de a îndrăzni; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

§ dãldãsescu (dãl-dã-sés-cu) vb IV dãldãsii (dãl-dã-síĭ), dãldãseam (dãl-dã-seámŭ), dãldãsitã (dãl-dã-sí-tã), dãldãsiri/dãldãsire (dãl-dã-sí-ri) – (unã cu dãvrãnsescu)
ex: dãldãsirã (cutidzarã) sh-chirdurã; dãldãsii la-agioclu cu el, ma amintai ghini

§ dãldãsit (dãl-dã-sítŭ) adg dãldãsitã (dãl-dã-sí-tã), dãldãsits (dãl-dã-sítsĭ), dãldãsiti/dãldãsite (dãl-dã-sí-ti) – (unã cu dãvrãnsit)

§ dãldãsiri/dãldãsire (dãl-dã-sí-ri) sf dãldãsiri (dãl-dã-sírĭ) – (unã cu dãvrãnsiri)

§ dãldisescu (dãl-di-sés-cu) vb IV dãldisii (dãl-di-síĭ), dãldiseam (dãl-di-seámŭ), dãldisitã (dãl-di-sí-tã), dãldisiri/dãldisire (dãl-di-sí-ri) – (unã cu dãvrãnsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn