Dictsiunar

cutedz (cu-tédzŭ) vb I cutidzai (cu-ti-dzáĭ), cutidzam (cu-ti-dzámŭ), cutidzatã (cu-ti-dzá-tã), cutidzari/cutidzare (cu-ti-dzá-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; dãldãsescu, dãldisescu, cãidisescu, cãindisescu, dãvrãnsescu
{ro: cuteza, îndrăzni, risca}
{fr: oser, (se) hasarder, risquer}
{en: dare, risk}
ex: nu cutedz (nj-easti fricã) sã zburãscu; ni di-arãu nu pot si-ts spun, nitsi cutedz (dãldãsescu, cãidisescu) di-arshini; cari cutidzã (avu curailu) s-calcã la mini?; vãrã nu cutidzã (nu-avu curailu) s-greascã un zbor; avea cutidzatã (avu curailu) sã zburascã ntrã nãs (n fatsa-a lui); nu cutidza vãrã picurar

§ cutidzat (cu-ti-dzátŭ) adg cutidzatã (cu-ti-dzá-tã), cutidzats (cu-ti-dzátsĭ), cutidzati/cutidzate (cu-ti-dzá-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; dãldãsit, dãldisit, cãidisit, cãindisit, dãvrãnsit, alipidat
{ro: decis, curajos}
{fr: résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: determined (person), firm, bold, daring}

§ cutidzari/cutidzare (cu-ti-dzá-ri) sf cutidzãri (cu-ti-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-adarã un lucru; dãldãsiri, dãldisiri, cãidisiri, cãindisiri, dãvrãnsiri
{ro: acţiunea de a cuteza, de a îndrăzni, de a risca; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ãncucutedz

ãncucutedz (ãn-cu-cu-tédzŭ) (mi) vb I – vedz tu cucot

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cucot

cãidisescu1

cãidisescu1 (cãĭ-di-sés-cu) vb IV cãidisii (cãĭ-di-síĭ), cãidiseam (cãĭ-di-seámŭ), cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisiri/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; cãindisescu, cutedz, dãldãsescu, dãldisescu, dãvrãnsescu
{ro: cuteza, îndrăzni, risca}
{fr: oser, (se) hasarder, risquer}
{en: dare, risk}
ex: cum cãidisish (cutidzash) s-mi-alash

§ cãidisit1 (cãĭ-di-sítŭ) adg cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisits (cãĭ-di-sítsĭ), cãidisi-ti/cãidisite (cãĭ-di-sí-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; cãindisit, cutidzat, dãldãsit, dãldisit, dãvrãnsit, alipidat
{ro: decis, curajos, îndrăzneţ}
{fr: résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: determined (person), firm, bold, daring}

§ cãidisiri1/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) sf cãidisiri (cãĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-facã un lucru; cãindisiri, cutidzari, dãldãsiri, dãldisiri, dãvrãnsiri
{ro: acţiunea de a cuteza, de a îndrăzni, de a risca; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

§ cãidigi (cãĭ-di-gí) sm cãidigeadz (cãĭ-di-gĭádzĭ) – un tsi nu lj-easti fricã; curajli, curagios, cãidisit, inimarcu, inimos, dãldãsit
{ro: îndrăzneţ, curajos}
{fr: audacieux, courageux}
{en: audacious, courageous}

§ cãindisescu1 (cã-in-di-sés-cu) vb IV cãindisii (cã-in-di-síĭ), cãindiseam (cã-in-di-seámŭ), cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisi-ri/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) – (unã cu cãidisescu1)

§ cãindisit1 (cã-in-di-sítŭ) adg cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisits (cã-in-di-sítsĭ), cãindisiti/cãindisite (cã-in-di-sí-ti) – (unã cu cãidisit1)

§ cãindisiri1/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) sf cãindisiri (cã-in-di-sírĭ) – (unã cu cãidisiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

chicutã1

chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)

§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)

§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari

§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);

§ chicã1 (chí-cã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – (unã cu chicutã1)
ex: dã-nj truoarã nã chicã (chicutã) di apã; s-moarã sti nã chicã di (fig: niheamã) apã; nã drãshcljauã pasa chicã (cati chicutã)

§ chic (chícŭ) (mi) vb I chicai (chi-cáĭ), chicam (chi-cámŭ), chicatã (chi-cá-tã), chicari/chicare (chi-cá-ri) –
1: fac tsiva (ca apa) s-curã chicutã cu chicutã; chicur, chicutedz;
2: fac s-cadã unã chicutã shi lãvushescu un lucru (chicusescu, ncarcu, dãmcusescu, lichisescu, lirusescu, mãryescu, etc.); (fig:
1: nj-u chic = nj-u bag, nj-u hig, u ljau s-u portu, u-aruc deanumirea; expr:
2: lj-u chic = (i) lj-u dau, lj-u-aruc; (ii) lj-u dau/vindu cu minciunj;
3: ãnj chicã = ãnj cadi greu la inimã, mi cãrteashti, ãnj pari arãu, mi nvirineadzã;
4: l-chic (tu hapsi) = lu ncljid, lu-aruc (l-bag, l-hig, etc., tu hapsi);
5: canda chicã dit steali = easti multu mushat, dip canda-i chicat dit steali!)
{ro: picura; păta; aşeza, pune}
{fr: couler goutte à goutte, bruiner; (se) tacher; mettre, fourrer, poser}
{en: leak drop by drop, drizzle; stain, spot; put}
ex: acãtsã s-chicã (s-curã chicutã cu chicutã); casa chicã (curã chicuti cãndu da ploai); ficiorlu chicã di mushuteatsã
(expr: easti multu mushat); diparti asunã toaca, canda chicã (cadi ca chicuti) din tser; chicã-nj nã chicutã di (fig: dã-nj niheamã) yin; ti chicash (tsã cãdzu unã chicutã sh-ti lãvusish) pri cãmeashi; tsã chicash (tsã lirusish) stranjili atseali nalili; shi sh-li chicã (fig: bãgã) di gushi; ãlj chicã (fig: bãgã) apala di gushi; ficiorlu li chicã (fig: li arcã, li bãgã) dinanumirea; u chicã (u bãgã) n cap; chicã (bãgã) njelu dinanumirea; chicãm (fig: bãgãm) nã stearpã tu sulã; cu mintea s-u chicã (cu mintea s-lu-arãdã shi s-lj-u vindã) a vãrnui furtia di bãlidz tri sirmã; ali Viroani ãlj chicã
(expr: ãl cãrti, ãlj pãru arãu) ahãntu multu cã s-u-agudeai cu curshumea, sãndzi nu-lj chica; lj-chicã (fig: lj-bãgã) tuts nãuntru; avdzãi cã-l chicarã nuntru (fig: l-bãgarã tu filichii)

§ chicat (chi-cátŭ) adg chicatã (chi-cá-tã), chicats (chi-cátsĭ), chicati/chicate (chi-cá-ti) –
1: tsi ari curatã chicutã cu chicutã; pri cari au cãdzutã chicuti;
2: tsi s-ari dãmcusitã (chicusitã, ncãrcatã, lichisitã, lãvushitã, lirusitã, mãryitã, etc.) di chicuti murdari
{ro: picurat, pătat, pus, aşezat}
{fr: coulé goutte à goutte, bruiné; taché}
{en: leaked drop by drop, drizzled; stained, spoted; put}
ex: ca chicat din steali
(expr: multu mushat); ma chicat dit steali
(expr: cama mushat) nu vrea s-aflã; udãlu easti chicat (dãmcusit)

§ chica-ri/chicare (chi-cá-ri) sf chicãri (chi-cắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; chicurari, chicutari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti shi ncarcã (dãmcuseashti, lichiseashti, lãvãshashti, lãvushashti, liruseashti, putuseashti, mãryeashti, smãryeashti, murdãripseashti) un lucru
{ro: acţiunea de a picura, de a păta; picurare, pătare; aşezare}
{fr: action de couler goutte à goutte (de (se) tacher; de mettre}
{en: action of leaking drop by drop (of staining; of putting}
ex: chicarea nuntru (fig: bãgarea, arcarea tu-ahapsi) easti greauã

§ pic2 (pícŭ) (mi) vb I picai (pi-cáĭ), picam (pi-cámŭ), picatã (pi-cá-tã), picari/picare (pi-cá-ri) – (unã cu chic)
ex: sula-a mea picã (chicã di grãsimi), a ta nu picã

§ picat2 (pi-cátŭ) adg picatã (pi-cá-tã), picats (pi-cátsĭ), picati/picate (pi-cá-ti) – (unã cu chicat)

§ picari/picare (pi-cá-ri) sf picãri (pi-cắrĭ) – (unã cu chicari)

§ pic3! (pícŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi unã chicutã tsi cadi shi s-agudeashti di tsiva
{ro: interjection care caută să imite sunetul unei picături}
{fr: interjection qui imite l’action de couler goutte à goutte}
{en: interjection trying to imitate the sound made by a falling drop}
ex: cadi ploaea, pic! pic! pic!

§ chicutedz1 (chi-cu-tédzŭ) vb I chicutai (chi-cu-táĭ), chicutam (chi-cu-támŭ), chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutari/chicutare (chi-cu-tá-ri) – fac s-curã tsiva (ca apa), chicutã cu chicutã; nchicutedz, chicur, chicuredz, chic, cur
{ro: picura}
{fr: couler goutte à goutte}
{en: leak drop by drop}

§ chicutat1 (chi-cu-tátŭ) adg chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutats (chi-cu-tátsĭ), chicutati/chicutate (chi-cu-tá-ti) – tsi (pristi cari) ari curatã chicutã cu chicutã; nchicutat, chicurat, chicat, curat
{ro: picurat}
{fr: coulé goutte à goutte}
{en: leaked drop by drop}

§ chicutari1/chicutare (chi-cu-tá-ri) sf chicutãri (chi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; nchicutari, chicurari, chicari, curari
{ro: acţiunea de a picura; picurare}
{fr: action de couler goutte à goutte}
{en: action of leaking drop by drop}

§ chicuredz (chi-cu-rédzŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chi-curare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)
ex: nu curã ma chicureadzã (cadi chicutã cu chicutã)

§ chicur (chí-curŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)

§ chicurat (chi-cu-rátŭ) adg chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurats (chi-cu-rátsĭ), chicurati/chicurate (chi-cu-rá-ti) – (unã cu chicutat1)

§ chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) sf chicurãri (chi-cu-rắrĭ) – (unã cu chicutari1)

§ chicusescu2 (chi-cu-sés-cu) (mi) vb IV chicusii (chi-cu-síĭ), chicuseam (chi-cu-seámŭ), chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusiri/chicusire (chi-cu-sí-ri) – ncarcu (murdãripsescu) un lucru cu chicutli tsi cad; chic, dãmcusescu, ncarcu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, mãryescu, smãryescu, murdãripsescu
{ro: păta}
{fr: tacher}
{en: stain, spot}
ex: s-mãryi, s-chicusi tru ugeac

§ chicusit2 (chi-cu-sítŭ) adg chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusits (chi-cu-sítsĭ), chicusiti/chicusite (chi-cu-sí-ti) – tsi easti ncãrcat di cãdearea-a unãljei chicutã; chicat, dãmcusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat}
{fr: taché}
{en: stained}

§ chicusiri2/chicusire (chi-cu-sí-ri) sf chicusiri (chi-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti sh-un lucru sã ncarcã; chicari, dãmcusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta; pătare}
{fr: action de (se) tacher}
{en: action of staining}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

chicutã4

chicutã4 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – lãngoari di nevri (epilipsia) tsi-l fatsi omlu si s-minã fãrã s-va, s-treamburã, sã-sh cheardã aearea, s-veadã fandazmi, etc.; lãngoarea tsi u-ari atsel tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); chicutari, nchicutari, epilipsii, apuplixii, picã, hali, halã, dãmblã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie, epilepsie}
{fr: apoplexie, paralysie, épilepsie}
{en: apoplexy, stroke, epilepsy}
ex: di iu ti-aflã laea chicutã (dãmblãlu)?; ãlj cãdzu chicutã (apuplixii) mari; si-lj cadã chicutã (dãmlai) greauã; chicuta (dãmblãlu) s-ti-agudeascã!; chicuta (dãmblãlu) pi loc s-ti-aseascã; lu-acsi chicuta (apuplixia) sh-muri; chicutã!
(expr: s-lu lja draclu!) nãs la mini s-mindueashti?

§ picã2 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã4)
ex: a lor nu lã cadi picã (apuplixii, dãmblã); dauãli s-n-agudeascã pica (dãmblãlu)

§ nchicutedz (nchi-cu-tédzŭ) vb I nchicutai (nchi-cu-táĭ), nchicutam (nchi-cu-támŭ), nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) – agudescu cu dãmblãlu; chicutedz, dãmlusescu
{ro: damblagi, paraliza, avea apoplexie}
{fr: frapper ou être frappé d’apoplexie, paralysie}
{en: be hit by stroke, apoplexy}
ex: chicuta-nj ti nchicutã (ti-agudi dãmblãlu); chicuta lai s-ti nchicuteadzã (s-ti-agudeascã chicuta, dãmblãlu lai)

§ nchicutat (nchi-cu-tátŭ) adg nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutats (nchi-cu-tátsĭ), nchicutati/nchicutate (nchi-cu-tá-ti) – agudit di dãmblã; chicutat, dãmlusit
{ro: damblagit, paralizat, lovit de apoplexie}
{fr: frappé d’apoplexie, paralysé}
{en: stricken by apoplexy}

§ nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) sf nchicutãri (nchi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti agudit di dãmblã; chicutari, dãmlusiri
{ro: acţiunea de a se damblagi, de a paraliza; damblagire}
{fr: action de frapper ou être frappé d’apoplexie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

chicutedz1

chicutedz1 (chí-cu-tedzŭ) sf – vedz tu chicutã1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chicutã1

chicutedz2

chicutedz2 (chí-cu-tedzŭ) sf – vedz tu chicutã4

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chicutã4

clocut

clocut (cló-cutŭ) sn clocuti/clocute (cló-cu-ti) – bishicã cu vimtu nãuntru, tsi s-fatsi cãndu hearbi apa; minarea cu lavã tsi u fatsi apa cãndu hearbi; minarea cu lavã shi bishits tsi u fatsi apa-a unui arãu tsi curã agonja; colcut, grohtu
{ro: clocot, fierbere în clocote}
{fr: bouillon}
{en: bubble (from boiling water)}
ex: clocuti di apã

§ colcut (cól-cutŭ) sn colcuti/colcute (cól-cu-ti) – (unã cu clocut)
ex: hearbi n colcut apa

§ clucutescu (clu-cu-tés-cu) vb IV clucutii (clu-cu-tíĭ), clucuteam (clu-cu-teámŭ), clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) –
1: herbu apa cu clocuti; (apa di la-arãu) s-minã sh-fatsi bishits, cãndu curã agonja; clucutedz, culcutescu, hurhurescu, gruhtescu, gruhutescu;
2: trec prit apã curatã (limpidi), stranji (vasi) di-aradã, dupã tsi furã ninti lati cu sãpuni; aspel lishor cu apã stranji i vasi; nj-aspel gura (cu apã); clãtescu
{ro: clocoti (apa), clăti (vase)}
{fr: bouillir, rincer (linge)}
{en: bubble (boiling water), rince (clothes)}
ex: apa clucuteashti; sãndzili lj-alãga shi-lj clucutea tru vini; clucutea (hearbi cu clocuti) voza ca si s-la ma ghini

§ clucutit (clu-cu-títŭ) adg clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutits (clu-cu-títsĭ), clucutiti/clucutite (clu-cu-tí-ti) –
1: (apa) tsi ari faptã clocuti cãndu hearsi; (apa di la-arãu) tsi s-ari minatã sh-ari faptã bishits; clucutat, culcutit, hurhurit, gruhtit, gruhutit; tsi easti tricut prit apã curatã (stranji i vasi cari, di-aradã, furã ninti lati cu sãpuni); clãtit
{ro: clocotit (apa), clătit (vase, haine)}
{fr: bouilli, rincér (linge)}
{en: bubbled (boiling water), rinced (clothes)}

§ clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) sf clucutiri (clu-cu-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa tsi hearbi clucuteashti; clucutari, culcutiri, hurhuriri, gruhtiri, gruhutiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu s-clãtescu vasi i stranji
{ro: acţiunea de a clocoti; de a clăti (vase, haine); clocotire, clătire}
{fr: action de bouillir; de rincer (linge); bouillonement, rincement}

{en: action of bubbling (boiling water); of rincing (clothes); bubbling}

§ clucuturã (clu-cu-tú-rã) sf clucuturi (clu-cu-túrĭ) – clucutiri, shuneari
{ro: clocotire}
{fr: bouillonement}
{en: bubbling, rincing}

§ culcutescu (cul-cu-tés-cu) vb IV culcutii (cul-cu-tíĭ), culcuteam (cul-cu-teámŭ), culcutitã (cul-cu-tí-tã), culcutiri/culcutire (cul-cu-tí-ri) – (unã cu clucu-tescu)
ex: s-culcuteshti cãzanea

§ culcutit (cul-cu-títŭ) adg culcutitã (cul-cu-tí-tã), culcutits (cul-cu-títsĭ), culcutiti/culcutite (cul-cu-tí-ti) – (unã cu clucutit)

§ culcutiri/culcutire (cul-cu-tí-ri) sf culcutiri (cul-cu-tírĭ) – (unã cu clucutiri)

§ clucutedz (clu-cu-tédzŭ) vb I clucutai (clu-cu-táĭ), clucutam (clu-cu-támŭ), clucutatã (clu-cu-tá-tã), clucutari/clucutare (clu-cu-tá-ri) – (unã cu clucutescu)

§ clucutat (clu-cu-tátŭ) adg clucutatã (clu-cu-tá-tã), clucutats (clu-cu-tátsĭ), clucutati/clucutate (clu-cu-tá-ti) – (unã cu clucutit)

§ clucutari/clucutare (clu-cu-tá-ri) sf clucutãri (clu-cu-tắrĭ) – (unã cu clucutiri)

§ clãtescu (clã-tés-cu) (mi) vb IV clãtii (clã-tíĭ), clãteam (clã-teámŭ), clãtitã (clã-tí-tã), clãtiri/clãtire (clã-tí-ri) – trec prit apã curatã (limpidi), stranji (vasi) di-aradã, dupã tsi furã ninti lati cu sãpuni; aspel lishor cu apã stranji i vasi; nj-aspel gura (cu apã); clucutescu; disãpunedz
{ro: clăti (vase, haine, gura, etc.)}
{fr: rincer (linge, bouche, etc.)}
{en: rince (clothes), gargle (mouth)}
ex: clãtea-li tu (treatsi-li prit) apã aratsi

§ clãtit (clã-títŭ) adg clãtitã (clã-tí-tã), clãtits (clã-títsĭ), clãti-ti/clãtite (clã-tí-ti) – tsi easti tricut prit apã curatã (stranji i vasi cari, di-aradã, furã ninti lati cu sãpuni); clucutit; disãpunat
{ro: clătit (vase, haine, gura, etc.)}
{fr: rincé (linge, bouche, etc.)}
{en: rinced (clothes), gargled (mouth)}

§ clãtiri/clãtire (clã-tí-ri) sf clãtiri (clã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-clãtescu vasi i stranji; clucutiri; disãpunari
{ro: acţiunea de a clăti (vase, haine, gura, etc.); clătire}
{fr: action de rincer (linge, bouche, etc.)}
{en: action of rincing (clothes), of gargling (mouth)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

clucutedz

clucutedz (clu-cu-tédzŭ) vb I – vedz tu clocut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: clocut

ctedz

ctedz (ctedzŭ) vb I ctidzai (cti-dzáĭ), ctidzam (cti-dzámŭ), ctidzatã (cti-dzá-tã), ctidzari/ctidzare (cti-dzá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cutedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cucot

cucot (cu-cótŭ) sm cucots (cu-cótsĭ) – pulj di casã (mascurlu a gãljinãljei), cu-unã creastã aroshi sh-mari, cu-unã dintanã ntsã-pãlicoasã sh-peani di ma multi hromi; cocut, cãpon, cãponj, bin-dercu, bindiric, cãntãtorash, cãtãndorash; (fig:
1: cucot (adg) = gioni, curagios, pirifan, fudul, cutidzãtor; expr:
2: cucotlu cãntã n casã = bãrbatlu easti domnu n casã;
3: mi dishteptu din cucots = mi dishteptu tahina, tu cripata-a dzuãljei, cãndu cãntã cucotslji;
4: tu cãntarea, cãntata-a cucotslor; di n cucots = tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii;
5: li ncãrcã pri cucot, gramatli = nu nvitsã tsiva dip;
6: doi cucots pri unã cuprii nu cãntã (nu s-fatsi) = doi oaminj nu pot s-hibã domnji pri idyiul lucru, cã va sã ncaci;
7: cati cucot, pri cuprii-lj cãntã = catiun easti domnu la el casã, poati s-facã shi s-dzãcã tsi va;
8: ma ghini s-hii unã dzuã cucot, pri-cã un an gãljinã = ahãrzeashti s-hii domnu shi s-fatsi tsi vrei putsãn chiro dicãt s-hii sclav ma multu chiro shi s-fats tsi tsã caftã altsã;
9: s-acãtsarã ca cucotslji = acãtsarã si s-batã)
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: rooster}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); cãntã cucotlu, va s-aspargã chirolu; lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-ts poati?; shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã; cucoate, s-armãnj agiun; s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui, cap gros!; cãndu acãtsa s-batã cucotslji, cãcã-cã!; tu cãntarea-a cucotslor dicsearã, na yini nã mai; atumtsea cãnta cucotlu n casã
(expr: atumtsea bãrbatlu eara domnu n casã), nu gãljina; nãs, cucot (fig: cutidzãtor) la tuti; lj-stãtu cucot (fig: curagios); mi mãshcã inima, cucot!; di n cucots
(expr: di tahina) ahiurhi arnirea-a uborlui

§ cocut (có-cutŭ) sm cocuts (có-cutsĭ) – (unã cu cucot)

§ cãpon (cã-pónŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – cucot ciucutit (dzãgãrit, scuchit); cãponj
{ro: clapon, cocoş castrat}
{fr: clapon, coq castré}
{en: castrated rooster}

§ cãponj (cã-pónjĭŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – (unã cu cãpon)

§ cucutici (cu-cu-tícĭŭ) sm cucutici (cu-cu-tícĭ) – cucot njic; cucutsãl; (fig: cucutici = (i) bumboanã (cufetã) trã njits tsi easti faptã sã sh-u-aducã cu-un cucot; (ii) tsearã di Pashti faptã si sh-u-aducã cu-un cucot; (iii) cumãtici, cumatã njicã di pãni)

{ro: cocoşel, cocoş mic}
{fr: petit coq}
{en: little rooster}
ex: nj-eara njilã s-talj cucuticilu; s-bãtea fratslji ca doi cucutici; cucutici, lai cucutici, cucutici di pi cuprii; sudzi un cucutici (fig: unã cufetã-cucot); acumprai un cucutici (fig: unã tsearã-cucot ti Pashti); talji-nj sh-a njia un cucutici (fig: unã cumãtici) di pãni

§ cucutsãl1 (cu-cu-tsắlŭ) sm cucutsãlj (cu-cu-tsắljĭ) – cucot njic; cucutici
{ro: cocoşel, cocoş mic}
{fr: petit coq}
{en: little rooster}
ex: pulj cucutsãl

§ agrucucot (a-gru-cu-cótŭ) sm agrucucots (a-gru-cu-cótsĭ) – cucot tsi nu easti criscut di om ma bãneadzã agru prit muntsã sh-pãduri
{ro: cocoş sălbatic de munte}
{fr: coq sauvage de bruyère}
{en: wild rooster}

§ ncucutedz (ncu-cu-tédzŭ) (mi) vb I ncucutai (ncu-cu-táĭ), ncucutam (ncu-cu-támŭ), ncucutatã (ncu-cu-tá-tã), ncucutari/ncucutare (ncu-cu-tá-ri) – mi portu ca un cucot (cu pirifanja, cãmãrusirea, zburãrea, aurlarea, fuvirsirea, etc. tsi u fac); zburãscu cu-unã boatsi analtã, ascurã, fuviroasã, etc.; mi tsãn pirifan; cãmãrusescu, mãrescu, fudulescu, fãlescu, etc.
{ro: răţoi, (se) îngâmfa, (se) mândri}
{fr: se rengorger, monter sur ses ergots, être raide comme un coq, (se) vanter}
{en: strut, give himself airs}
ex: Shbuta si ncucuteadzã (nchiseashti sã zburascã cu boatsi analtã, s-lj-aurlã); si ncucutã dicunjarlu (lo gãireti ca un cucot); lãndzitlu acãtsã di si ncucutã (si mprustã); vimtul li ncucutã (li featsi s-lã yinã ipatli)

§ ncucutat (ncu-cu-tátŭ) adg ncucutatã (ncu-cu-tá-tã), ncucutats (ncu-cu-tátsĭ), ncucuta-ti/ncucutate (ncu-cu-tá-ti) – cari s-poartã (zburashti, aurlã, fuvirseashti, s-aspuni fudul, s-cãmãruseashti, etc.) ca un cucot; cãmãrusit, mãrit, fudulit, fãlit, etc.
{ro: răţoit, îngâmfat, mândrit}
{fr: rengorgé, monté sur ses ergots, raide comme un coq}
{en: who struts like a rooster (peacock)}
ex: easti ncucutat (fudul ca un cucot); ea-ts-lu mprostu, ncucutat (mprustat); ndreaptã, ncucutatã (fudulã); eara bun tri bunj shi arãu tri ncucutats

§ ncucuta-ri/ncucutare (ncu-cu-tá-ri) sf ncucutãri (ncu-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã ncucuteadzã
{ro: acţiunea de a se răţoi, de a se îngâmfa, de a se mândri; răţoire, îngâmfare}
{fr: action de se rengorger, de monter sur ses ergots, d’être raide comme un coq, de (se) vanter}
{en: action of strutting, of swaggering, of giving himself airs}

§ ãncucutedz (ãn-cu-cu-tédzŭ) (mi) vb I ãncucutai (ãn-cu-cu-táĭ), ãncucutam (ãn-cu-cu-támŭ), ãncucutatã (ãn-cu-cu-tá-tã), ãncucutari/ãncucutare (ãn-cu-cu-tá-ri) – (unã cu ncu-cutedz)

§ ãncucutat (ãn-cu-cu-tátŭ) adg ãncucutatã (ãn-cu-cu-tá-tã), ãncucutats (ãn-cu-cu-tátsĭ), ãncucutati/ãncucutate (ãn-cu-cu-tá-ti) – (unã cu ncucutat)

§ ãncucutari/ãncucutare (ãn-cu-cu-tá-ri) sf ãncucutãri (ãn-cu-cu-tắrĭ) – (unã cu ncucutari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cutedzŭ

RO:a îndrăzni
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015