DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãidisescu1

cãidisescu1 (cãĭ-di-sés-cu) vb IV cãidisii (cãĭ-di-síĭ), cãidiseam (cãĭ-di-seámŭ), cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisiri/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) – nu nj-easti fricã s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi poati s-mi facã di-arshini i s-mi ducã n fatsa-a unui mari piriclju; cãindisescu, cutedz, dãldãsescu, dãldisescu, dãvrãnsescu
{ro: cuteza, îndrăzni, risca}
{fr: oser, (se) hasarder, risquer}
{en: dare, risk}
ex: cum cãidisish (cutidzash) s-mi-alash

§ cãidisit1 (cãĭ-di-sítŭ) adg cãidisitã (cãĭ-di-sí-tã), cãidisits (cãĭ-di-sítsĭ), cãidisi-ti/cãidisite (cãĭ-di-sí-ti) – (lucru) tsi easti faptu fãrã fricã; cari aspusi cã ari curailu (nu-avu fricã) s-lu facã un lucru; cãindisit, cutidzat, dãldãsit, dãldisit, dãvrãnsit, alipidat
{ro: decis, curajos, îndrăzneţ}
{fr: résolu, ferme, audacieux, téméraire}
{en: determined (person), firm, bold, daring}

§ cãidisiri1/cãidisire (cãĭ-di-sí-ri) sf cãidisiri (cãĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cuteadzã s-facã un lucru; cãindisiri, cutidzari, dãldãsiri, dãldisiri, dãvrãnsiri
{ro: acţiunea de a cuteza, de a îndrăzni, de a risca; îndrăzneală, risk}
{fr: action d’oser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque}
{en: action of daring, of risking; audacity, risk}

§ cãidigi (cãĭ-di-gí) sm cãidigeadz (cãĭ-di-gĭádzĭ) – un tsi nu lj-easti fricã; curajli, curagios, cãidisit, inimarcu, inimos, dãldãsit
{ro: îndrăzneţ, curajos}
{fr: audacieux, courageux}
{en: audacious, courageous}

§ cãindisescu1 (cã-in-di-sés-cu) vb IV cãindisii (cã-in-di-síĭ), cãindiseam (cã-in-di-seámŭ), cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisi-ri/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) – (unã cu cãidisescu1)

§ cãindisit1 (cã-in-di-sítŭ) adg cãindisitã (cã-in-di-sí-tã), cãindisits (cã-in-di-sítsĭ), cãindisiti/cãindisite (cã-in-di-sí-ti) – (unã cu cãidisit1)

§ cãindisiri1/cãindisire (cã-in-di-sí-ri) sf cãindisiri (cã-in-di-sírĭ) – (unã cu cãidisiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chicutã1

chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)

§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)

§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari

§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chicutã4

chicutã4 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – lãngoari di nevri (epilipsia) tsi-l fatsi omlu si s-minã fãrã s-va, s-treamburã, sã-sh cheardã aearea, s-veadã fandazmi, etc.; lãngoarea tsi u-ari atsel tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); chicutari, nchicutari, epilipsii, apuplixii, picã, hali, halã, dãmblã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie, epilepsie}
{fr: apoplexie, paralysie, épilepsie}
{en: apoplexy, stroke, epilepsy}
ex: di iu ti-aflã laea chicutã (dãmblãlu)?; ãlj cãdzu chicutã (apuplixii) mari; si-lj cadã chicutã (dãmlai) greauã; chicuta (dãmblãlu) s-ti-agudeascã!; chicuta (dãmblãlu) pi loc s-ti-aseascã; lu-acsi chicuta (apuplixia) sh-muri; chicutã!
(expr: s-lu lja draclu!) nãs la mini s-mindueashti?

§ picã2 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã4)
ex: a lor nu lã cadi picã (apuplixii, dãmblã); dauãli s-n-agudeascã pica (dãmblãlu)

§ nchicutedz (nchi-cu-tédzŭ) vb I nchicutai (nchi-cu-táĭ), nchicutam (nchi-cu-támŭ), nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) – agudescu cu dãmblãlu; chicutedz, dãmlusescu
{ro: damblagi, paraliza, avea apoplexie}
{fr: frapper ou être frappé d’apoplexie, paralysie}
{en: be hit by stroke, apoplexy}
ex: chicuta-nj ti nchicutã (ti-agudi dãmblãlu); chicuta lai s-ti nchicuteadzã (s-ti-agudeascã chicuta, dãmblãlu lai)

§ nchicutat (nchi-cu-tátŭ) adg nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutats (nchi-cu-tátsĭ), nchicutati/nchicutate (nchi-cu-tá-ti) – agudit di dãmblã; chicutat, dãmlusit
{ro: damblagit, paralizat, lovit de apoplexie}
{fr: frappé d’apoplexie, paralysé}
{en: stricken by apoplexy}

§ nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) sf nchicutãri (nchi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti agudit di dãmblã; chicutari, dãmlusiri
{ro: acţiunea de a se damblagi, de a paraliza; damblagire}
{fr: action de frapper ou être frappé d’apoplexie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clocut

clocut (cló-cutŭ) sn clocuti/clocute (cló-cu-ti) – bishicã cu vimtu nãuntru, tsi s-fatsi cãndu hearbi apa; minarea cu lavã tsi u fatsi apa cãndu hearbi; minarea cu lavã shi bishits tsi u fatsi apa-a unui arãu tsi curã agonja; colcut, grohtu
{ro: clocot, fierbere în clocote}
{fr: bouillon}
{en: bubble (from boiling water)}
ex: clocuti di apã

§ colcut (cól-cutŭ) sn colcuti/colcute (cól-cu-ti) – (unã cu clocut)
ex: hearbi n colcut apa

§ clucutescu (clu-cu-tés-cu) vb IV clucutii (clu-cu-tíĭ), clucuteam (clu-cu-teámŭ), clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) –
1: herbu apa cu clocuti; (apa di la-arãu) s-minã sh-fatsi bishits, cãndu curã agonja; clucutedz, culcutescu, hurhurescu, gruhtescu, gruhutescu;
2: trec prit apã curatã (limpidi), stranji (vasi) di-aradã, dupã tsi furã ninti lati cu sãpuni; aspel lishor cu apã stranji i vasi; nj-aspel gura (cu apã); clãtescu
{ro: clocoti (apa), clăti (vase)}
{fr: bouillir, rincer (linge)}
{en: bubble (boiling water), rince (clothes)}
ex: apa clucuteashti; sãndzili lj-alãga shi-lj clucutea tru vini; clucutea (hearbi cu clocuti) voza ca si s-la ma ghini

§ clucutit (clu-cu-títŭ) adg clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutits (clu-cu-títsĭ), clucutiti/clucutite (clu-cu-tí-ti) –
1: (apa) tsi ari faptã clocuti cãndu hearsi; (apa di la-arãu) tsi s-ari minatã sh-ari faptã bishits; clucutat, culcutit, hurhurit, gruhtit, gruhutit; tsi easti tricut prit apã curatã (stranji i vasi cari, di-aradã, furã ninti lati cu sãpuni); clãtit
{ro: clocotit (apa), clătit (vase, haine)}
{fr: bouilli, rincér (linge)}
{en: bubbled (boiling water), rinced (clothes)}

§ clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) sf clucutiri (clu-cu-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa tsi hearbi clucuteashti; clucutari, culcutiri, hurhuriri, gruhtiri, gruhutiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu s-clãtescu vasi i stranji
{ro: acţiunea de a clocoti; de a clăti (vase, haine); clocotire, clătire}
{fr: action de bouillir; de rincer (linge); bouillonement, rincement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucot

cucot (cu-cótŭ) sm cucots (cu-cótsĭ) – pulj di casã (mascurlu a gãljinãljei), cu-unã creastã aroshi sh-mari, cu-unã dintanã ntsã-pãlicoasã sh-peani di ma multi hromi; cocut, cãpon, cãponj, bin-dercu, bindiric, cãntãtorash, cãtãndorash; (fig:
1: cucot (adg) = gioni, curagios, pirifan, fudul, cutidzãtor; expr:
2: cucotlu cãntã n casã = bãrbatlu easti domnu n casã;
3: mi dishteptu din cucots = mi dishteptu tahina, tu cripata-a dzuãljei, cãndu cãntã cucotslji;
4: tu cãntarea, cãntata-a cucotslor; di n cucots = tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii;
5: li ncãrcã pri cucot, gramatli = nu nvitsã tsiva dip;
6: doi cucots pri unã cuprii nu cãntã (nu s-fatsi) = doi oaminj nu pot s-hibã domnji pri idyiul lucru, cã va sã ncaci;
7: cati cucot, pri cuprii-lj cãntã = catiun easti domnu la el casã, poati s-facã shi s-dzãcã tsi va;
8: ma ghini s-hii unã dzuã cucot, pri-cã un an gãljinã = ahãrzeashti s-hii domnu shi s-fatsi tsi vrei putsãn chiro dicãt s-hii sclav ma multu chiro shi s-fats tsi tsã caftã altsã;
9: s-acãtsarã ca cucotslji = acãtsarã si s-batã)
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: rooster}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); cãntã cucotlu, va s-aspargã chirolu; lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-ts poati?; shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã; cucoate, s-armãnj agiun; s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui, cap gros!; cãndu acãtsa s-batã cucotslji, cãcã-cã!; tu cãntarea-a cucotslor dicsearã, na yini nã mai; atumtsea cãnta cucotlu n casã
(expr: atumtsea bãrbatlu eara domnu n casã), nu gãljina; nãs, cucot (fig: cutidzãtor) la tuti; lj-stãtu cucot (fig: curagios); mi mãshcã inima, cucot!; di n cucots
(expr: di tahina) ahiurhi arnirea-a uborlui

§ cocut (có-cutŭ) sm cocuts (có-cutsĭ) – (unã cu cucot)

§ cãpon (cã-pónŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – cucot ciucutit (dzãgãrit, scuchit); cãponj
{ro: clapon, cocoş castrat}
{fr: clapon, coq castré}
{en: castrated rooster}

§ cãponj (cã-pónjĭŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – (unã cu cãpon)

§ cucutici (cu-cu-tícĭŭ) sm cucutici (cu-cu-tícĭ) – cucot njic; cucutsãl; (fig: cucutici = (i) bumboanã (cufetã) trã njits tsi easti faptã sã sh-u-aducã cu-un cucot; (ii) tsearã di Pashti faptã si sh-u-aducã cu-un cucot; (iii) cumãtici, cumatã njicã di pãni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn