DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anatimã

anatimã (a-ná-thi-mã) sf fãrã pl – darea nafoarã a unui crishtin dit bisearicã, di itia cã ari faptã lucri multu uruti trã pistea crishtinã; anatemã, afurisiri, blãstem, cãtarã, afurizmo
{ro: afurisenie, anatemă, blestem}
{fr: excommunication, anathème}
{en: excomunication, ban, curse}

§ anatemã (a-ná-the-mã) sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ anatima (a-ná-thi-ma) adv, sf fãrã pl – blãstem, blãstimat, afurisit
{ro: blestem}
{fr: anathéme}
{en: curse}
ex: anatima (blãstem s-cadã pri-atsel) cari deadi xeana; anatima-lj oara (blãstimatã s-hibã oara), iu scoasish atsel zbor

§ anatema (a-ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)

§ natimã (ná-thi-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ natemã (ná-the-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ nahima (na-hi-má) adv – (unã cu anatima)
ex: nahima-lj mã-sa-ali Ceapi

§ natima (ná-thi-má) adv, sf – (unã cu anatima)
ex: natima (blãstimat s-hibã atsel) cari scoasi xeana; natima-ts mã-ta, moi featã

§ natema (ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)

§ anatim1 (a-ná-thimŭ) adg anatimã (a-ná-thi-mã), anatinj (a-ná-thinj), anati-mi/anatime (a-ná-thi-mi) – anãtimat, anatimat, natimat, nãtimat, anahimat, anãhimat, blãstimat, afurisit
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, maudit}
{en: excomunicated, cursed}
ex: cusurin-tu easti un ahtari anatim (blãstimat), cã di nãs, cama nclo, altu nu-ari; ficiorlu aestu easti anatim (afurisit)

§ anãtimedz (a-nã-thi-médzŭ) vb I anãtimai (a-nã-thi-máĭ), anãtimam (a-nã-thi-mámŭ), anãtimatã (a-nã-thi-má-tã), anãtima-ri/anãtimare (a-nã-thi-má-ri) – aruc anatima pri cariva; (trã lucrili uruti tsi ari faptã) lu scot cariva nafoarã dit bisearicã (bisearica nu-l mata ari ti crishtin); anatimusescu, anãhimedz, anathim, nãthi-medz, afurisescu, cãtãrãsescu, catãryisescu, blastim, blastin, cu-ledz, huledz, uryisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuscru

cuscru (cús-cru) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscri (cús-cri), cus-cri/cuscre (cús-cri) – ashi cum easti soea aprucheatã (dadã, tatã, frats, surori, cusurinj, etc.) a bãrbatlui (a muljariljei) cu soea aprucheatã a muljariljei a lui (a bãrbatlui a ljei); cuscur;
(expr: di cãtrã la cuscra = tsi nu easti sh-ahãntu bun; tsi easti prostih, apcu)
{ro: cuscru}
{fr: parents proche du mari (de la mariée) avec ceux de la mariée (du mari)}
{en: im-law; close relatives of the man (wife) with those of his wife (her husband)}
ex: nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; cuscrilj u loarã feata s-u-aducã la pãlati; tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit; vinjirã cuscrilj shi cuscrili; mi dush la cuscrul Yeani; feata-a cuscrului Culush; s-bãnedz cuscre! sh-tini cuscrã!; intrã cuscrilj tu udai

§ cuscur (cús-curŭ) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscuri (cús-curĭ) shi cuscãri (cús-cãrĭ), cuscãri/cuscãre (cús-cã-ri) shi cuscri/cuscre (cús-cri) – (unã cu cuscru)
ex: shi nchisirã cuscãrlji; lj-acljimã tuts cuscãrlji; trapsi cu cuscãrlji

§ cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) sf cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) – muljarea cari, dzua di numtã s-dutsi cu nveasta nauã la casa-a grambolui
{ro: femeia care în ziua de nuntă se duce cu mireasa la casa mirelui}
{fr: femme qui, le jour des noces, va avec la mariée à la maison du marié}
{en: woman who, the day of the wedding, accompanies the bride to the house of the groom}

§ cuscrami/cuscrame (cus-crá-mi) sf fãrã pl – multimi di cuscri; cuscrimi
{ro: mulţime de rude “cuscri”}
{fr: nombre des parents par affinité}
{en: multitude of in-laws}
ex: eara ahãtã cuscrami, cum nu-am vidzutã la altã numtã

§ cuscrimi/cuscrime (cus-crí-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuscrami)
ex: yini cuscrimea niveastã s-u lja

§ cuscrilji1/cus-crilje (cus-crí-lji) sf cuscrilji/cuscrilje – turlia di soi tsi s-fatsi namisa di soea ma aprucheatã a grambolui cu soea ma aprucheatã a nveastãljei nauã; (fig: cuscrilji = uspitsãlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cushuri

cushuri (cu-shĭu-rí) sm, sf cushuroanji/cushuroanje (cu-shĭu-rŭá-nji), cushuradz (su-shĭu-rádzĭ), cushuroanji/cushuroanje (cu-shĭu-rŭá-nji) – cusurin, oaspi, sots, etc.
{ro: văr, prieten}
{fr: cousin, camarade, compagnon}
{en: cousin, companion, friend}

§ cushari2 (cu-shĭa-rí) sm, sf cusharoanji/cusharoanje (cu-shĭa-rŭá-nji), cusharadz (su-shĭa-rádzĭ), cusharoanji/cusharoanje (cu-shĭa-rŭá-nji) – (unã cu cushuri)
ex: lja yin, cushari, sh-bea

§ cushiri (cu-shi-rí) sm, sf cushiroanji/cushiroanje (cu-shi-rŭá-nji), cushiradz (su-shi-rádzĭ), cushiroanji/cushiroanje (cu-shi-rŭá-nji) – (unã cu cushuri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cusurin

cusurin (cu-su-rínŭ) sm, sf cusurinã (cu-su-rí-nã), cusurinj (cu-su-rínjĭ), cusurini/cusurine (cu-su-rí-ni) – soea-a atsilor tsi dipun dit un om i muljari (njits, nipots shi strãnipots) cu-atselj tsi dipun di la un frati i sorã di-a lui (di-a ljei); ver (vearã);
(expr:
1: cusurin-ver, cusurin-vearã, prot(ã) cusurin(ã), cusurin(ã) bun(ã) = ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi frats, di dauã surãri i di-un frati sh-unã sorã;
2: cusurin(ã) di-andoilea, defturu-cusurin(ã) = ver di-andoilea; ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi prots cusurinj i cusurini)
{ro: văr, verişoară}
{fr: cousin, cousine}
{en: cousin}
ex: plãngu sh-laili cusurini; nj-suntu cusurinj-veri (prots cusurinj); easti cusurin-ver a ljirtatlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã