|
|
cusurin(ã)
cusurin(ã) bun(ã) – vedz tu cusurin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cusurincusurin(ã)
cusurin(ã) di-andoilea – vedz tu cusurin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cusurincusurin
cusurin (cu-su-rínŭ) sm, sf cusurinã (cu-su-rí-nã), cusurinj (cu-su-rínjĭ), cusurini/cusurine (cu-su-rí-ni) – soea-a atsilor tsi dipun dit un om i muljari (njits, nipots shi strãnipots) cu-atselj tsi dipun di la un frati i sorã di-a lui (di-a ljei); ver (vearã);
(expr:
1: cusurin-ver, cusurin-vearã, prot(ã) cusurin(ã), cusurin(ã) bun(ã) = ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi frats, di dauã surãri i di-un frati sh-unã sorã;
2: cusurin(ã) di-andoilea, defturu-cusurin(ã) = ver di-andoilea; ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi prots cusurinj i cusurini)
{ro: văr, verişoară}
{fr: cousin, cousine}
{en: cousin}
ex: plãngu sh-laili cusurini; nj-suntu cusurinj-veri (prots cusurinj); easti cusurin-ver a ljirtatlui
cusurin-ver
cusurin-ver (cusurinã-vearã) – vedz tu cusurin, ver1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cusurin,anatimã
anatimã (a-ná-thi-mã) sf fãrã pl – darea nafoarã a unui crishtin dit bisearicã, di itia cã ari faptã lucri multu uruti trã pistea crishtinã; anatemã, afurisiri, blãstem, cãtarã, afurizmo
{ro: afurisenie, anatemă, blestem}
{fr: excommunication, anathème}
{en: excomunication, ban, curse}
§ anatemã (a-ná-the-mã) sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ anatima (a-ná-thi-ma) adv, sf fãrã pl – blãstem, blãstimat, afurisit
{ro: blestem}
{fr: anathéme}
{en: curse}
ex: anatima (blãstem s-cadã pri-atsel) cari deadi xeana; anatima-lj oara (blãstimatã s-hibã oara), iu scoasish atsel zbor
§ anatema (a-ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)
§ natimã (ná-thi-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ natemã (ná-the-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)
§ nahima (na-hi-má) adv – (unã cu anatima)
ex: nahima-lj mã-sa-ali Ceapi
§ natima (ná-thi-má) adv, sf – (unã cu anatima)
ex: natima (blãstimat s-hibã atsel) cari scoasi xeana; natima-ts mã-ta, moi featã
§ natema (ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)
§ anatim1 (a-ná-thimŭ) adg anatimã (a-ná-thi-mã), anatinj (a-ná-thinj), anati-mi/anatime (a-ná-thi-mi) – anãtimat, anatimat, natimat, nãtimat, anahimat, anãhimat, blãstimat, afurisit
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, maudit}
{en: excomunicated, cursed}
ex: cusurin-tu easti un ahtari anatim (blãstimat), cã di nãs, cama nclo, altu nu-ari; ficiorlu aestu easti anatim (afurisit)
§ anãtimedz (a-nã-thi-médzŭ) vb I anãtimai (a-nã-thi-máĭ), anãtimam (a-nã-thi-mámŭ), anãtimatã (a-nã-thi-má-tã), anãtima-ri/anãtimare (a-nã-thi-má-ri) – aruc anatima pri cariva; (trã lucrili uruti tsi ari faptã) lu scot cariva nafoarã dit bisearicã (bisearica nu-l mata ari ti crishtin); anatimusescu, anãhimedz, anathim, nãthi-medz, afurisescu, cãtãrãsescu, catãryisescu, blastim, blastin, cu-ledz, huledz, uryisescu
bun1
bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)
§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)
cãrdu
cãrdu (cắr-du) sm pl(?) – oaminjlji dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, strãnipots, strãaush, etc.); soi, dãmarã, fisi
{ro: rude}
{fr: parenté, lignée, proches}
{en: relatives, (line of) descendants}
cuscru
cuscru (cús-cru) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscri (cús-cri), cus-cri/cuscre (cús-cri) – ashi cum easti soea aprucheatã (dadã, tatã, frats, surori, cusurinj, etc.) a bãrbatlui (a muljariljei) cu soea aprucheatã a muljariljei a lui (a bãrbatlui a ljei); cuscur;
(expr: di cãtrã la cuscra = tsi nu easti sh-ahãntu bun; tsi easti prostih, apcu)
{ro: cuscru}
{fr: parents proche du mari (de la mariée) avec ceux de la mariée (du mari)}
{en: im-law; close relatives of the man (wife) with those of his wife (her husband)}
ex: nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; cuscrilj u loarã feata s-u-aducã la pãlati; tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit; vinjirã cuscrilj shi cuscrili; mi dush la cuscrul Yeani; feata-a cuscrului Culush; s-bãnedz cuscre! sh-tini cuscrã!; intrã cuscrilj tu udai
§ cuscur (cús-curŭ) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscuri (cús-curĭ) shi cuscãri (cús-cãrĭ), cuscãri/cuscãre (cús-cã-ri) shi cuscri/cuscre (cús-cri) – (unã cu cuscru)
ex: shi nchisirã cuscãrlji; lj-acljimã tuts cuscãrlji; trapsi cu cuscãrlji
§ cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) sf cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) – muljarea cari, dzua di numtã s-dutsi cu nveasta nauã la casa-a grambolui
{ro: femeia care în ziua de nuntă se duce cu mireasa la casa mirelui}
{fr: femme qui, le jour des noces, va avec la mariée à la maison du marié}
{en: woman who, the day of the wedding, accompanies the bride to the house of the groom}
§ cuscrami/cuscrame (cus-crá-mi) sf fãrã pl – multimi di cuscri; cuscrimi
{ro: mulţime de rude “cuscri”}
{fr: nombre des parents par affinité}
{en: multitude of in-laws}
ex: eara ahãtã cuscrami, cum nu-am vidzutã la altã numtã
§ cuscrimi/cuscrime (cus-crí-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuscrami)
ex: yini cuscrimea niveastã s-u lja
§ cuscrilji1/cus-crilje (cus-crí-lji) sf cuscrilji/cuscrilje – turlia di soi tsi s-fatsi namisa di soea ma aprucheatã a grambolui cu soea ma aprucheatã a nveastãljei nauã; (fig: cuscrilji = uspitsãlji)
cushuri
cushuri (cu-shĭu-rí) sm, sf cushuroanji/cushuroanje (cu-shĭu-rŭá-nji), cushuradz (su-shĭu-rádzĭ), cushuroanji/cushuroanje (cu-shĭu-rŭá-nji) – cusurin, oaspi, sots, etc.
{ro: văr, prieten}
{fr: cousin, camarade, compagnon}
{en: cousin, companion, friend}
§ cushari2 (cu-shĭa-rí) sm, sf cusharoanji/cusharoanje (cu-shĭa-rŭá-nji), cusharadz (su-shĭa-rádzĭ), cusharoanji/cusharoanje (cu-shĭa-rŭá-nji) – (unã cu cushuri)
ex: lja yin, cushari, sh-bea
§ cushiri (cu-shi-rí) sm, sf cushiroanji/cushiroanje (cu-shi-rŭá-nji), cushiradz (su-shi-rádzĭ), cushiroanji/cushiroanje (cu-shi-rŭá-nji) – (unã cu cushuri)
defturu-cusurin(ã)
defturu-cusurin(ã) – vedz tu cusurin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cusurinfisi/fise
fisi/fise (fí-si) sf fãrã pl – lumea di deavãrliga-a noastrã ashi cum u-ari faptã Dumnidzã (cu tuti lucrili, yiitãtsli shi ledzli astãsiti di el); hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum easti aspusã dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; naturã, haractir, hiri, veti, heari, vovlã, hui; (fig: (i) fisi = oaminj dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, etc.); fumealji, cãrdu, soi; (ii) mãdularlu (tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat) tsi lu-aleadzi di muljari (sh-prit cari bãrbatlu arucã simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-facã njitslji); putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: natură, caracter}
{fr: nature, caractère}
{en: nature, character}
ex: linãvos cum nu-ari faptã fisea (natura); bun cum nu-ari faptu altu fisea (natura); ahtari lj-easti fisea (hirea, hatactirlu); tuts cãts earam adunats earam fisi (fig: soi); tsã si veadi fisea (fig: putsa)
§ fisica (fi-si-cá) adv – cu hãrili dati di fisi; ashi cum s-aflã adrat di fisi; (ashi cum easti) di-aradã
{ro: natural}
{fr: naturellement}
{en: naturally}
ex: fisica (di-aradã) ashi lipsea s-hibã
§ fisico1 (fi-si-có) sm fisicadz (fi-si-cádzĭ) – (unã cu fisi)
ex: ashi nj-easti fisicolu (fisea, haractirlu)
§ fisico2 (fi-si-có) adg (fãrã fiminin), fisicadz (fi-si-cádzĭ) – tsi ari s-facã cu fisea
{ro: natural}
{fr: naturel}
{en: natural}
ex: lucru fisico
§ fisichii/fisichie (fi-si-chí-i) sf fisichii (fi-si-chíĭ) – multimea di lucri tsi au s-facã cu fisea (hãrli, haractirlu, vidzuta, etc. a lucrilor); vidzuta di nafoarã a unui om; carti tu cari suntu ngrãpsiti ledzli a fisãljei (hãri, haractir, vidzutã, etc. tsi au s-facã cu fisea)
{ro: fizică}
{fr: physique}
{en: physics}
ex: putsãnã fisichii (nomuri di-a fisãljei) si nveatsã tu sculia grãtseascã; mi bãgã tu fisichii (mi bãgã si nvets fisichia)
geaizi/geaize
geaizi/geaize (gĭa-í-zi) sf fãrã pl – zbor tsi lj-aspuni a omlui cã ari izini, cã poati s-intrã iuva, cã nu easti yeasachi s-facã tsiva, etc.; volji, izini
{ro: permis, admisibil}
{fr: permis, admissible}
{en: allowed, admissible}
ex: nu easti geaizi (nu s-poati, nu easti alãsatã) dupã nomlu crishtinescu si s-lja cusurinj veri; nu easti geaizi (volji, izini) si s-vindã zãrzãvãts tu misuhori
§ yeasachi/yeasache invar – zbor tsi lj-aspuni a unui cã nu-ari geaizi, cã nu poati s-intrã iuva, cã nu poati s-facã tsiva, etc.; stai pri loc!, astãmãtsea!, s-nu intsrã!, etc.
{ro: interzis}
{fr: interdit}
{en: not allowed}
icã
icã (í-cã) cong – zbor tsi s-aflã namisa di alti dauã zboarã (dauã lucri, idei, minduiri, etc.), iu zborlu (lucrul, ideea, minduirea, etc.) di nãinti, ari unã altã noimã (easti altu tsiva, altã soi, etc.) di-atsel di dinãpoi; i, ea, ilea, ili, ori, va
{ro: sau, ori}
{fr: ou, ou bien, soit}
{en: or}
ex: s-lu vatãmã icã (ori, i) s-nu-l vatãmã?; mini icã tini, unã fatsi; s-nji spunã, va icã nu va?
§ ili (í-li) cong – (unã cu icã)
ex: ili (icã) caplu va tsã-l ljau; eshti cusurin ili vãrã soi?
§ ilea (í-lea) cong – (unã cu icã)
ex: nj-dzãsi cã va s-yinã la lucru, ilea (icã, ma) caftã multu
§ ea3 (ĭá) cong – (unã cu icã)
ex: ea (icã) tini, ea (icã) el
§ i2 (i) cong (forma shcurtã di la: icã, ili) – (unã cu icã)
ex: i (icã) voi, i (icã) noi; ori nj-aspunj a calealui, i (icã) nu ai ascãpari di mini
ljau
ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;
33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;