(expr: s-nu ts-plãscãneascã ndauã pliscuti), minti nu va nvets; adunats-vã mintea cu voi
(expr: isihãsits); s-nj-adun oasili cu mini
(expr: s-mor shi s-isihãsescu); bãgã si sh-adunã suflitlu
(expr: si suschirã); s-plãngã shi sã-sh adunã suflitlu
(expr: s-plãngã shi si suschirã); di dor suflitlu sh-adunã
(expr: suschirã); u-avea adunatã tutã tu fuljinã
(expr: u-avea mãcatã, ascãpitatã tutã tu stumahi)

§ adunat (a-du-nátŭ) adg adunatã (a-du-ná-tã), adunats (a-du-nátsĭ), adunati/adunate (a-du-ná-ti) – tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hibã deadun cu altsã ca el; silixit, pitricut, andãmusit, etc.
{ro: adunat, acompaniat, întâlnit, reunit, etc.}
{fr: amassé, assemblé, accompagné, rencontré, etc.}
{en: gathered, assembled, met, united, etc.}

§ anat (a-nátŭ) adg anatã (a-ná-tã), anats (a-nátsĭ), anati/anate (a-ná-ti) – (unã cu adunat)
ex: cã sunt gionjlji tuts anats; ininj di har anati stog

§ adunari1/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adunã; silixiri, pitritseari, andãmusiri, etc.
{ro: acţiunea de a aduna, de a acom-pania, de a întâlni, etc.; adunare, acompaniare, întâlnire, reunire, plecare, culegere, etc.}
{fr: action de ramasser, d’assembler, d’accompagner, de rencontrer, etc.}
{en: action of gathering, of assembling, of meeting, of uniting, etc.}

§ adunari2/adunare (a-du-ná-ri) sf adunãri (a-du-nắrĭ) – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); andamusi, andãmusiri, cum-shonji, adunãturã, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}

§ ana-ri/anare (a-ná-ri) sf anãri (a-nắrĭ) – (unã cu adunari1 shi adunari2)
ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, adunari)

§ adunãtor (a-du-nã-tórŭ) adg adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri), adunãtori (a-du-nã-tórĭ), adunãtoari/adunãtoare (a-du-nã-tŭá-ri) – tsi-adunã (silixeashti, culeadzi, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsãni adunats; mazã
{ro: adunător, acom-paniator, etc.}
{fr: qui amasse (assemble, accompagne, rencontre, etc.), économe}
{en: who gathers (assembles, meets, etc.)}
ex: cochilu-aestu nu-i ca-alantsã, easti adunãtor (lj-adunã paradzlji)

§ adunãturã (a-du-nã-tú-rã) sf adunãturi (a-du-nã-túrĭ) – lucrili adunati; adunari
{ro: adunătură}
{fr: assemblage, rencontre, cueillette}
{en: collection, assembly, meeting, etc.}

§ adunã-vimtu (a-du-nã-vím-tu) invar – un tsi sh-treatsi chirolu fãrã s-facã tsiva, vagabondu
{ro: gură-cască}
{fr: musard, gobe-mouche}
{en: idler, dawdler}

§ apreadun (a-prea-dúnŭ) (mi) vb I apreadunai (a-prea-du-náĭ), apreadunam (a-prea-du-námŭ), apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) –
1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz;
2: l-fac s-agãrshascã inatea tsi nj-u poartã; mbunedz;
3: lj-dau apanghiu, l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi
{ro: restrânge, scurta, micşora; împăca; găzdui, primi, etc.}
{fr: (se) borner, (se) limiter, (se) restreindre; (se) réconcillier; soigner, abriter, accueillir}
{en: limit, shorten; take care of}
ex: apreadunã-ti (agiundzi); apreadunã-ti la grairi (shcurteadzã grairli, astãmãtsea, agiundzi cãt zburãsh); oara s-avea apreadunatã (avea tricutã, s-avea shcurtatã); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s-lji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (apãrats-lu, mutrits-lu); ãlj pricãdzu a aushlui s-u-apreadunã (s-u-aproachi) n casã; lji si featsi njilã shi u-apreadunã (u lo, u-adunã n casã, u apãnghiusi); di nu-avea iu sã s-apreadunã, yini la aushlu shi-lj pri-cadi; lu-apreadunai la mini; apreadunã-ti (scurteadz-u, astãmãtsea-u), nu ts-aspardzi gura

§ apreadunat (a-prea-du-nátŭ) adg apreadunatã (a-prea-du-ná-tã), apreadunats (a-prea-du-nátsĭ), apreadunati/apreadunate (a-prea-du-ná-ti) – tsi s-ari shcurtatã i njicshuratã; tsi lj-ari tricutã inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflatã apanghiu iuva; sinuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apãn-ghiusit, mutrit, aprucheat
{ro: restrâns, scurtat, micşorat, împăcat, găzduit, primit}
{fr: borné, limité, restreint, soigné, accueilli, pelotoné, blotti}
{en: limited, shortened, taken care of}
ex: tãtsea shi shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni-cos

§ apreadunari/apreadunare (a-prea-du-ná-ri) sf aprea-dunãri (a-prea-du-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari apreadunã; sinurip-siri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apãnghiusiri, mutriri, apru-cheari
{ro: acţiunea de a restrânge, de a scurta, de a micşora; de a împăca; de a găzdui, de a primi, etc.; restrângere, scurtare, micşorare, împăcare, găzduire, primire}
{fr: action de se borner, de limiter, de restreindre, de réconcillier, de soigner, d’accueillir}
{en: action of limiting, of shortening, of taking care of}

§ aprea-dunãturã (a-prea-du-nã-tú-rã) sf apreadunãturi (a-prea-du-nã-túrĭ) – mãrdziniri, shcurtari, etc.
{ro: limitare, etc.}
{fr: réstriction, etc.}
{en: limitation, etc.}

§ preadun (prea-dúnŭ) (mi) vb I preadunai (prea-du-náĭ), preadunam (prea-du-námŭ), preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunari/preadunare (prea-du-ná-ri) – (unã cu apreadun)

§ preadunat (prea-du-nátŭ) adg preadunatã (prea-du-ná-tã), preadunats (prea-du-nátsĭ), preadunati/preadunate (prea-du-ná-ti) – (unã cu apreadunat)

§ preadunari/prea-dunare (prea-du-ná-ri) sf preadunãri (prea-du-nắrĭ) – (unã cu apreadunari)

§ preadunãturã (prea-du-nã-tú-rã) sf preadu-nãturi (prea-du-nã-túrĭ) – (unã cu apreadunãturã)

§ cãmburyipsiri/cãmburyipsire (cãm-bur-yip-sí-ri) sf cãmburyipsiri (cãm-bur-yip-sírĭ) – fãtseari cusor (cãmburã); cãmburyisiri, camburari, gribuiri, cucushari, ncusurari
{ro: acţiunea de a gheboşi; gheboşire}
{fr: action de devenir bossu (de se courber)}
{en: action of getting a hump}

§ cãmburyisescu (cãm-bur-yi-sés-cu) vb IV cãmburyisii (cãm-bur-yi-síĭ), cãm-buryiseam (cãm-bur-yi-seámŭ), cãmburyisitã (cãm-bur-yi-sí-tã), cãmburyisiri/cãmburyisire (cãm-bur-yi-sí-ri) – (unã cu cãmbur-yipsescu)

§ cãmburyisit (cãm-bur-yi-sítŭ) adg cãmburyisitã (cãm-bur-yi-sí-tã), cãmburyisits (cãm-bur-yi-sítsĭ), cãmburyisi-ti/cãmburyisite (cãm-bur-yi-sí-ti) – (unã cu cãmburyipsit)

§ cãmburyisiri/cãmburyisire (cãm-bur-yi-sí-ri) sf cãmburyisiri (cãm-bur-yi-sírĭ) – (unã cu cãmburyipsiri)

§ camburedz (cam-bu-rédzŭ) (mi) vb I camburai (cam-bu-ráĭ), camburam (cam-bu-rámŭ), camburatã (cam-bu-rá-tã), camburari/camburare (cam-bu-rá-ri) – (unã cu cãmburyipsescu)
ex: mi camburai fari

§ camburat (cam-bu-rátŭ) adg camburatã (cam-bu-rá-tã), camburats (cam-bu-rátsĭ), camburati/camburate (cam-bu-rá-ti) – (unã cu cãmburyipsit)
ex: di cãndu cãdzu armasi niheamã camburat (ncusurat)

§ camburari/camburare (cam-bu-rá-ri) sf camburãri (cam-bu-rắrĭ) – (unã cu cãmburyipsescu)

{ro: (îşi) îndrepta umerii; (se) vindeca de ologeală}
{fr: (se) guérir d’une infirmité}
{en: get rid of one’s bend, one’s lameness}
ex: cu apili di la Laclu Nsãrat, nji si discãrigã fratili (ascãpã di hala di sãcat tsi u-avea)

§ discãrãgat (dis-cã-rã-gátŭ) adg discãrãgatã (dis-cã-rã-gá-tã), discãrãgats (dis-cã-rã-gátsĭ), discãrãgati/discãrãgate (dis-cã-rã-gá-ti) – tsi-lj s-ari ndriptatã cãmburea tsi u-avea tu pãltãri; tsi s-featsi ghini di hala di ulog tsi u-avea
{ro: care şi-a îndreptat umerii; care s-a vindecat de ologeală}
{fr: guéri d’une infirmité}
{en: ridden of one’s bend, one’s lameness}

§ discãrãga-ri/discãrãgare (dis-cã-rã-gá-ri) sf discãrãgãri (dis-cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-discãrigã di-un lucru
{ro: acţiunea de a-şi îndrepta umerii; de a (se) vindeca de ologeală}
{fr: action de (se) guérir d’une infirmité}
{en: action of getting rid of one’s bend, one’s lameness}

§ cusurat (cu-su-rátŭ) adg cusuratã (cu-su-rá-tã), cusurats (cu-su-rátsĭ), cusurati/cusurate (cu-su-rá-ti) – (unã cu ncusurat)

§ cusurari/cusurare (cu-su-rá-ri) sf cusurãri (cu-su-rắrĭ) – (unã cu ncusurari)

§ ancusuredz (an-cu-su-rédzŭ) (mi) vb I ancusurai (an-cu-su-ráĭ), ancusuram (an-cu-su-rámŭ), ancusuratã (an-cu-su-rá-tã), ancusurari/ancusurare (an-cu-su-rá-ri) – (unã cu ncusuredz)

§ ancusurat (an-cu-su-rátŭ) adg ancusuratã (an-cu-su-rá-tã), ancusurats (an-cu-su-rátsĭ), ancusurati/ancusurate (an-cu-su-rá-ti) – (unã cu ncusurat)

§ ancusurari/ancusurare (an-cu-su-rá-ri) sf ancusurãri (an-cu-su-rắrĭ) – (unã cu ncusurari)

§ ãncu-suredz (ãn-cu-su-rédzŭ) (mi) vb I ãncusurai (ãn-cu-su-ráĭ), ãncu-suram (ãn-cu-su-rámŭ), ãncusuratã (ãn-cu-su-rá-tã), ãncusura-ri/ãncusurare (ãn-cu-su-rá-ri) – (unã cu ncusuredz)
ex: shi lji ãncusurarã (tu scriarea-a noastrã: lji ncusurarã) truplu

§ ãncu-surat (ãn-cu-su-rátŭ) adg ãncusuratã (ãn-cu-su-rá-tã), ãncusurats (ãn-cu-su-rátsĭ), ãncusurati/ãncusurate (ãn-cu-su-rá-ti) – (unã cu ncusurat)
ex: vulturlji u-au narea ãncusuratã (ca cusorlu; tu scriarea-a noastrã: narea ncusuratã); doauã feati ãncusurati (cu cusor; tu scriarea-a noastrã: ncusurati)

§ ãncusurari/ãncu-surare (ãn-cu-su-rá-ri) sf ãncusurãri (ãn-cu-su-rắrĭ) – (unã cu ncusurari)

{ro: acţiunea de a îndoi, de a dubla; îndoire, dublare}
{fr: action de plier, de doubler}
{en: action of folding, of doubling}

§ diplã (dhí-plã) sf dipli/diple (dhí-pli) – mardzinea ndiplusitã (cljin) di la un stranj, fustani, unã vilendzã, etc.; partea (mardzinea) ndiplusitã di la unã vilendzã, bãgatã sum trup shi cicioari di-un om tes (tra s-lji tsãnã cãldurã cãndu doarmi); cljin, furtã; (fig: diplã = aradã dishcljisã tsi si-anvãrteashti shi fatsi arocuti, di njits ma njits, deavãrliga di-un loc dit mesi)
{ro: pliu; spirală}
{fr: pli, spirale}
{en: fold, pleat, spiral}
ex: fustani cu multi dipli (cljinuri); toarsi nã diplã (aradã) di lãnã; corlu dipli
(expr: aradã tsi fatsi arocuti dishcljisi di njits ma njits) si-anvãrteashti

§ dipla (dhí-pla) invar – tsi nu s-aflã bãgat ndreptu ma easti ca strãmbu sh-aplicat (nclji-nat) di-unã parti; amplatea;
(expr: nj-ljau (vilendza) dipla = mi bag s-dormu; icã fig: lji ncljid ocljilj, trã totna)
{ro: curmeziş, de-a curmezişul, pieziş, oblic}
{fr: obliquement, en biais, à travers}
{en: askew, slantwise, diagonally}
ex: lom dipla (amplatea) muntsãlj; ljau vilendza dipla
(expr: va mi bag s-dormu) cã nj-easti somnu; pãnã s-nã lom dipla
(expr: pãnã s-lji ncljidem ocljilj trã totna) vãrnã dzuã

§ diplusescu (di-plu-sés-cu) vb IV diplusii (di-plu-síĭ), dipluseam (di-plu-seámŭ), diplusitã (di-plu-sí-tã), diplusi-ri/diplusire (di-plu-sí-ri) –
1: fac unã parti dit un lucru (carti, pãndzã, stranj, etc.) si s-ashtearnã pristi unã altã parti di-a lui; l-fac un lucru s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); ndiplusescu, anduplic, nduplic;
2: fac un lucru ta s-nu mata hibã ndreptu (l-fac si s-shutsã, si s-strãmbã, etc.); (trã om) mi-aplec cu truplu sh-fac cusor (cãmburã); shuts, strãmbu; ncucushedz, ncusuredz, cãmburghipsescu, gribuescu, ncusor, mihrisescu
{ro: dubla, îndoi, curba}
{fr: plier, mettre en double, courber}
{en: fold, bend, curve}
ex: diplusits stranjili; cupiili li-avea diplusitã (faptã di dauã ori ma mãri); s-adavgã, s-dipluseascã

§ diplusit (di-plu-sítŭ) adg diplusitã (di-plu-sí-tã), diplusits (di-plu-sítsĭ), diplusiti/diplusite (di-plu-sí-ti) – tsi ari unã parti turnatã sh-ashtirnutã pristi unã altã parti; tsi easti faptu s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); ndiplusit, anduplicat, nduplicat, shutsãt, strãmbat, ncucushat, etc.
{ro: dublat, îndoit, curbat}
{fr: plié, courbé}
{en: folded, bent, curved}

§ diplusiri/diplusire (di-plu-sí-ri) sf diplusiri (di-plu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dupliseashti; ndiplusiri, anduplicari, nduplicari, shutsãri, strãmbari, ncucushari, etc.
{ro: acţiunea de a dubla, de a îndoi, de a curba; dublare, îndoire, curbare}
{fr: action de plier, de mettre en double, de courber}
{en: action of folding, of bending, of curving}

§ dizduescu (diz-du-ĭés-cu) (mi) vb IV dizduii (diz-du-íĭ), dizdueam (diz-du-ĭámŭ), dizduitã (diz-du-í-tã), dizduiri/diz-duire (diz-du-í-ri) – disfac (ntindu) un lucru tsi easti adunat i diplusit
{ro: dezdoi}
{fr: déplier}
{en: unfold, straighten}
ex: dizduii (u disfeci, u tesh) pãrmãtia

§ dizdoi (diz-dóĭŭ) (mi) vb IV dizduii (diz-du-íĭ), dizdueam (diz-du-ĭámŭ), dizduitã (diz-du-í-tã), dizduiri/dizduire (diz-du-í-ri) – (unã cu dizduescu)
ex: dizdoai (disfã) vilendza

§ dizduit (diz-du-ítŭ) adg dizduitã (diz-du-í-tã), dizduits (diz-du-ítsĭ), dizduiti/dizduite (diz-du-í-ti) – (lucru diplusit) tsi easti disfaptu, tes
{ro: dezdoit}
{fr: déplié}
{en: unfolded, straightened}

§ dizduiri/dizduire (diz-du-í-ri) sf diz-duiri (diz-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizdueashti un lucru diplusit
{ro: acţiunea de a dezdoi; dezdoire}
{fr: action de déplier}
{en: action of unfolding, of straightening}

§ ndiplusescu (ndi-plu-sés-cu) vb IV ndiplusii (ndi-plu-síĭ), ndipluseam (ndi-plu-seámŭ), ndiplusitã (ndi-plu-sí-tã), ndiplusiri/ndiplusire (ndi-plu-sí-ri) – (unã cu diplusescu)

§ ndiplusit (ndi-plu-sítŭ) adg ndiplusitã (ndi-plu-sí-tã), ndiplusits (ndi-plu-sítsĭ), ndiplusi-ti/ndiplusite (ndi-plu-sí-ti) – (unã cu diplusit)

§ ndiplusi-ri/ndiplusire (ndi-plu-sí-ri) sf ndiplusiri (ndi-plu-sírĭ) – (unã cu diplusiri)

§ anduplic1 (an-dú-plicŭ) (mi) vb I anduplicai (an-du-pli-cáĭ), anduplicam (an-du-pli-cámŭ), anduplicatã (an-du-pli-cá-tã), anduplicari/anduplicare (an-du-pli-cá-ri) – (unã cu diplusescu)
ex: lj-adãrã una di ciulichi groasã cãt truplu, tsi s-anduplica ma nu s-frãndzea; u mutã grenda cu-una mãnã sh-u-anduplicã

§ anduplicat1 (an-du-pli-cátŭ) adg anduplicatã (an-du-pli-cá-tã), anduplicats (an-du-pli-cátsĭ), anduplicati/anduplicate (an-du-pli-cá-ti) – (unã cu diplusit)

§ anduplicari1/andu-plicare (an-du-pli-cá-ri) sf anduplicãri (an-du-pli-cắrĭ) – (unã cu diplusiri)

§ nduplic1 (ndú-plicŭ) (mi) vb I nduplicai (ndu-pli-cáĭ), nduplicam (ndu-pli-cámŭ), nduplicatã (ndu-pli-cá-tã), nduplicari/nduplicare (ndu-pli-cá-ri) – (unã cu diplusescu)
ex: nduplicã cioara (fã-u tu doauã); nduplicai (li ndiplusii) stranjili atseali nalili; nduplicã-ts (diplusea-ts) mãnica

§ nduplicat1 (ndu-pli-cátŭ) adg nduplicatã (ndu-pli-cá-tã), nduplicats (ndu-pli-cátsĭ), nduplicati/nduplicate (ndu-pli-cá-ti) – (unã cu diplusit)

§ nduplicari1/nduplicare (ndu-pli-cá-ri) sf nduplicãri (ndu-pli-cắrĭ) – (unã cu diplusiri)

§ anduplicãturã (an-du-pli-cã-tú-rã) sf anduplicãturi (an-du-pli-cã-túrĭ) – loclu i partea iu un lucru easti nduplicat
{ro: îndoitură}
{fr: courbure}
{en: bend}

§ ndupli-cãturã (ndu-pli-cã-tú-rã) sf nduplicãturi (ndu-pli-cã-túrĭ) – (unã cu anduplicãturã)

{ro: gheboşit}
{fr: bossu, courbé, cassé par l’âge}
{en: hunchbacked (person), humped (animal)}
ex: muntsã gribuits di speasi pãduri

§ gribui-ri/gribuire (gri-bu-í-ri) sf gribuiri (gri-bu-írĭ) – fãtseari cusor (cãmburã); cãmburyisiri, cucushari, ncusurari
{ro: acţiunea de a gheboşi; gheboşire}
{fr: action de devenir bossu (de se courber)}
{en: action of getting a hump}

§ ãncu-cushedz (ãn-cu-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ãncucushai (ãn-cu-cu-shĭáĭ), ãncucusham (ãn-cu-cu-shĭámŭ), ãncucushatã (ãn-cu-cu-shĭá-tã), ãncucushari/ãncucushare (ãn-cu-cu-shĭá-ri) – (unã cu ncucushedz)

§ ãncucushat (ãn-cu-cu-shĭátŭ) adg ãncucushatã (ãn-cu-cu-shĭá-tã), ãncucushats (ãn-cu-cu-shĭátsĭ), ãncucusha-ti/ãncucushate (ãn-cu-cu-shĭá-ti) – (unã cu ncucushat)

§ ãncu-cushari/ãncucushare (ãn-cu-cu-shĭá-ri) sf ãncucusheri (ãn-cu-cu-shĭérĭ) – (unã cu ncucushari)